224 matches
-
în demersul divinatoriu / 195 14.1. Practică, semn și semnificație / 195 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului / 199 14.3. Divinația o hermeneutică populară? / 204 Capitolul 15. Divinația, clerul și Biserica / 207 15.1. Divinația, religiozitatea populară și savantă / 207 15.2. Cartea și bibliomanția / 210 15.3. Forme de divinație cu ajutorul cărților / 213 15.3.1. Practica deschiderii cărții / 213 15.3.2. Practica divinării cu ajutorul cărții bisericești și al cheii / 214 15.3.3. Citirea cărții / 216
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. În capitala Franței, la Sorbona, își susține, în 1924, doctoratul, primind calificativul «Très Honorable». Auditoriul era format din mulți studenți, profesori sau fizicieni care umpleau până la refuz amfiteatrul unde savanta își ținea dizertația. Printre aceștia se afla și Marie Curie care a cooptat-o în echipa sa. După obținerea doctoratului lucrează și la observatoarele din Mendou și Paris, unde a demonstrat că plumbul supus mai multe secole radiațiilor solare a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
matematic de Irène Joliot-Curie și soțul acesteia, descoperirea fiind încununată cu acordarea premiului Nobel celor două personalități. Meritele fizicienei române au fost recunoscute de către fiica Mariei Curie într-un articol publicat în „Neues Wiener Journal”, în 1934: „Ne amintim că savanta română domnișoara Mărăcineanu a anunțat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale”. S-a ocupat și de fenomenele meteorologice, reușind, cu sprijinul profesorilor Bungețianu și Vasile Karpen]și al aviatorului Bâzu Cantacuzino, să descopere procedeul de declanșare artificială a ploii cu ajutorul unor
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cutremure și precipitații. În 1931 a provocat prima ploaie artificială din lume în Bărăgan, continuând cercetările în Algeria, cu sprijinul guvernului francez. A semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur crește radioactivitatea în zona epicentrului. Ștefania Mărăcineanu, savanta ce susținea că „răsplata pentru cercetătorul devotat științei nu vine din afară, ci sunt fiorii de fericire pe care îi are la descoperirea adevărului”, s-a îmbolnăvit de cancer, provocat de iradierile radioactive, și a murit cu un an înaintea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pourquoi, elles peuvent se permettre leș choses leș plus extravagantes dans la coloration de leurs visages et la coupe de leurs vêtements" [Hasenclever, p.129-130]. Acest personaj găsește în estetică axa să existențiala: "Mais notre amie de Burne est plus savante en coquetterie, plus femme, j'entends femme moderne, c'est-à-dire irrésistible par l'artifice de séduction qui remplace chez elle l'ancien charme naturel. Et ce n'est pas encore l'artifice qu'il faudrait dire, mais l'esthétique, le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Zola, se bucură de mare succes și sunt în mare vogă. Aceste instituții moderne exploatează gustul estetic și goana după articole noi ale femeii pariziene. Parizienele sunt o categorie pretențioasa și greu de cucerit. Seducerea femeii este o tactică savanta, minuțios elaborată prin amplasarea secțiilor, expoziția și spectacolul prezentării, exploatate și astăzi de marile complexe. Pentru atragerea clientelor sunt mereu inventate mijloace noi266: publicitate, reduceri, spații de divertisment etc. Probarea rochiilor în magazinele noi este pentru Pariziana o repetiție în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
apropiere/depărtare ale persoanelor și eforturile care se fac în acest sens pentru menținerea/depășirea situației: "Hélène, assise près du feu, avec son beau calme, regardait et écoutait. Malignon surtout semblait l'intéresser. Elle lui avait vu faire une évolution savante pour se rapprocher de Mme Deberle, qu'elle entendait causer derrière son fauteuil" [Zola, Une page d'amour, p.238]. În descrierile Parizienei, corpul se dezintegrează așa cum o face, spre exemplu, arta americană contemporană, care acordă prioritate ba sânilor, ba
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
extrêmement occupées; elle n'ont pas un moment de la journée à perdre: toilette du lever, toilette du matin, toilette de la journée, toilette du soir, toilette de concert ou de bal..." [Kock, p.150]. 399 Spectatorul poate fi atras de arhitectură savanta a coafurii mai mult decât de trăsăturile fetei. Pălăria este de un efect estetic deosebit și servește pentru a înnobila și încadra față: "Ea înseamnă, în sensul cel mai literal, o încadrare a feței, ca un tablou într-o râma
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al refrenului "Olè, Ceaușescu nu mai e", scandat încă din după-amiaza zilei de 21, când de fapt Ceaușescu ordona represiunea. Frecvența extremă a textelor de deriziune "cizmarul" nr. 85, 90, 92, 102, 103, 114, 117), "analfabeta" (3, 47, 102, 103), "savanta" (88, 102), "docenta" (103) indică deasemenea, alături de exasperarea unei majorități importante a românilor față de o dictatură anticulturală prin chiar exponenții ei la vârf, și un anume spirit ludic, incompatibil cu adevărata violență revoluționară și dispus mai degrabă la acțiuni simbolice
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
roumains (1878-1944), în L'Enseignement des élites en Europe Centrale (XIXe-XXe siècles), sous la direction de Victor Karady et Mariusz Kulczykowski, Maison des Sciences de l'Homme - Instytut Historii Uniwersytetu Jagiellońskiego, Cracovie, 1999, pp. 149-158. Nastasă, Lucian, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006. Nastasă, Lucian, The Education of Romanian University Professors în Western Universities, în "Historical Social Research" / "Historische Sozialforschung" (Special Issue: Elite Formation), 33, 2, 2008, pp. 221-231. Sigmirean
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
des élites en Europe Centrale (XIXe-XXe siècles), sous la direction de Victor Karady et Mariusz Kulczykowski, Maison des Sciences de l'Homme - Instytut Historii Uniwersytetu Jagiellońskiego, Cracovie, 1999, pp. 149-158 / pp. 151, 152, 153, 156; Lucian Nasatasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 301-308; Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2000, pp. 157, 711; Mihai Sorin Rădulescu, Sur
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 75-99. 7 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 144. Vezi și Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 302-303. 8 Rudolf Suțu, Iașii de odinioară, ÎI, Viața Românească, Iași, 1928, pp. 313-315. 9 Marin Alexandrescu obținea în același an și o licență în științe
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași (odinioară și azi). Schițe istorice și administrative, Tipografia Națională, Iași, 1904, pp. 8-9, Lucian Predescu, Op.
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și vituperant, mincinos și biciuitor, imoral, câteodată haios al lui CVT. Cum a putut totuși un versificator agramat, un jurnalist nesărat, dovedit ca plagiator, un pupincurist de duzină care de-abia ajungea cu buzele lui țuguiate la dosul încrețit al "Savantei" să se dea peste cap și să devină un politician influent, șantajist infatigabil având la dispoziție cel mai temut instrument de maculare publică din România, pamfletar acid și surprinzător, citit în secret, pentru elucubrațiile sale delirante și neașteptate, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ridica deasupra biruitorilor." Miron Costin avea cultură poloneză, știa latinește, puțin italienește, era om citit. Pe de altă parte se prilejește însuși la evenimentele cronicii sale, care se termină cu moartea lui Ștefăniță Lupul (1661). El are talent literar, stilistică savantă de factură clasică, putința de a descrie. Pagina despre năvala lăcustelor e dantescă: " Un stol ținea un ceas bun, și dacă trecea acest stol, la al doilea ceas sosea altul; și așa, stol după stol țineau, cât țineau din prânz
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pseudoerudit, cu ignorarea unor minime, dar indispensabile referințe românești. Idei deci simple vrem să spunem , clare și distincte, cu puncte de plecare și de sprijin și în reflexia românească anterioară, consolidate pe parcurs cu toate referințele europene esențiale. Oricât de savante și poliglote. Dar efectiv asimilate și integrate unei scheme de gândire proprii. Epigonismul nu poate duce, în orice domeniu, decât la mimetism mecanic și mediocritate. O notă specifică oricărei culturi minore. În cazul Europei, se amintește, în primul rând, prea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
atunci 69 de ani; te �nfrico? ezi g�ndindu? te la c�ț de mult ar mai fi putut realiza. Cum a reu? it oare Iorga s? realizeze at�ț de mult? Lucr? ri de genuri at�ț de diverse: c? r? i savante, articole, monografii istorice ? i literare, piese de teatru, poezie, române ? i articole? C�teva din c? r? ile lui au fost republicate (�n func? ie de actualitatea lor), uneori dup? o revizuire serioas? ? i adesea sub titluri diferite. Iorga a publicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dat fiind faptul c? Br? tianu nu �l ? inea departe de politic? , se putea dedică �n mai mare m? sur? activit?? ilor lui profesionale. Ceea ce constituia un element �mprosp? tor fă?? de rela? iile lui Iorga din cadrul Suprafanarului! Activit?? ile acestea savante din primii zece ani ai perioadei interbelice erau exagerat de numeroase, �ncadr�ndu? se �n structura �Sistemului Versailles�. Iorga ? i?a reluat cursurile la Universitatea de la Bucure? ți. �n 1928, a devenit decanul Facult?? îi de Litere, iar ulterior Pre? edinte al Universit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
brațul, poate-poate, ea însă cîștigă, îți împinge atletic mîna la loc și-ți zîmbește congelat. Culmea e că, deși știu care-i este stilul, recidivez. Îmi place, masochist, gimnastica asta androgină. I-o fi pupat oare vreodată Ceașcă, neprincipial, mîna Savantei? Ce emblemă luminoasă ne-a mai încîntat ochii în războiul (rece) de cincizeci de ani! Două mîini una albă, cealaltă neagră își înfrățeau forța proletară într-o unică strîngere (subvenționată gras de finanțele oculte ale Kominternului). A cui să fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care, cum constata poetul Vadim Tudor, „El face bine tot ce face”. Alături îi stă cea „renumită-n lume”, capabilă de „fapte stimate”, „modestă” etc. (l-am citat din nou pe poetul Vadim Tudor). Mitul Bărbatului se completează cu mitul Savantei de renume mondial, om politic, cetățean, soție iubitoare. Acest cuplu idilic ar fi trebuit să inspire iubire, să ofere un model, să însuflețească, să creeze un curent de simpatie-angajament pentru toți. Adrian Neculau Septimiu Chelcea Psihologie socială. Zece lecții, București
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai mult? Ce ar trebui să facă un critic? Ca și romancierul Desperado, criticul Desperado revine la plăcerea narațiunii. Ce părere ai despre critica savantă? DL. Sunt mai multe feluri de critică, cu roluri diferite, de la cea jurnalistică la cea savantă. Își au toate locul lor. De orice fel ar fi, consider că textul critic trebuie să poată fi citit cu plăcere de cei interesați. Deplâng tendința unei mari părți din critica post-structuralistă (nu chiar toată) de a pune pe cititor
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Prestațiile lor erau aristocratice. Fetele- flori / hua primeau din copilărie o educație aleasă pentru a se face plăcute și admirate ca dansatoare, cântărețe, pentru arta conversației. În adolescență erau inițiate în arta amorului. Unele curtezane au rămas în istorie ca savante, poete, pictorițe, caligrafe. Astfel, a rămas în istorie erudita Ban Zhao (35-101 d.H.) care a lăsat posterității Istoria Dinastiei Han, lucrare de referință pentru istoria Chinei din această perioadă, și Sfaturi pentru doamnele de curte ce câteva secole a reprezentat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
domaine particulier qui fait l'objet de notre intérêt ici. L'autre, métaphysique, prétend éclairer le savoir sur la langue et la gnose, sur l'écriture et la parole, à partir des données offertes par la traduction. Cette double réflexion savante, en rapport permanent avec leș pratiques, forme avec celles-ci comme des vases communicants. " Leș termes soulignés șont de l'auteur. 114 Elenă Ghiță, " Le statut actuel de la traductologie ", în op. cît., p. 11 : Nous estimons qu'il y a aujourd
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
decât durerea. Vei mai fi vreodată atât de departe?” Romanele scrise de D. sunt de asemenea axate pe problematica responsabilității morale în lumea contemporană, cu o atenție specială pentru reacția și comportamentul feminin. Personaje figurate între intelectuale - actrițe, jurnaliste, medici, savante - trăiesc în banalitatea cotidiană un șoc care declanșează o reacție de criză sau de adaptare. Criza descoperirii adevărului, a adevărului personal și a adevărului celuilalt, la toate vârstele - de la adolescență la maturitate, este narată fluent, în scene echilibrate, cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]