6,494 matches
-
Civică. Cel mai de seamă critic literar, Nicolae Manolescu, nu numai că intră în arena politică, dar devine și șeful unui mare partid de opoziție, Partidul Alianței Civice. La revista 22, unul din editorialiștii cei mai buni este un adevărat savant, Andrei Cornea, specialist în literaturile clasice și orientalist. Deci în ceasul al doisprezecelea, scriitorii români buni fac ceea ce făceau din primele clipe ale vremurilor grele scriitorii din Cehia. Dar, vorba românului: "Mai bine mai târziu decât niciodată." În ceea ce privește profilul însuși
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
și trimiterea în judecată. Nu era nevoie de toată acea înscenare cu zbierete de intimidare, cu îmbrânceli ale forțelor antitero și meșteșugite încercări de-a pune oamenii într-o situație de inferioritate psihologică. Așa s-o fi procedând în manualele savanților specializați în exterminarea flagelului infracțional, dar bag mâna în foc că dacă n-ar fi trebuit să furnizăm dovezi ale seriozității României în lupta nemiloasă cu corupția, groteștile scene de la Otopeni ar fi lipsit din emisiunile de știri ale televiziunilor
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
o religie a clipelor? Degeaba zicea Faust clipei să nu zboare? Putem să fim noi contra timpului pe care îl mai și provocăm? Exemplul cel mai edificator, până acum, mai exact, până la moartea lui Mircea Eliade, ni l-a prilejuit savantul care gândea și acționa nevăzut în umbra scriitorului (numai când era cazul!) când îi dicta cuvinte numai în limba română, astfel încât și primul să înregistreze ieșirea din timp. Ce ne facem însă că și Eliade a avut jurnal, amintiri - toate
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
românilor. Exemplele de autori români care se arată preocupați de afirmarea lor în reviste și la edituri internaționale sunt puține și mai cu seamă din domeniul științelor exacte; mai rar din domeniul socio-uman. Așa s-a ajuns la existența unor savanți care strălucesc în România dar sunt necunoscuți în afara ei. Au existat totuși destui români care și-au susținut teze de doctorat în Occident. Da, dar numai o mică parte a lor a continuat să publice în Occident, după întoarcerea în
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
cu vreo 40 de ani), în care avertiza asupra faptului că literatura, în special teatrul, riscă să se vadă depășite ca imaginație de creația științifico-tehnologică. Dar dependența funcționează și în sens invers; cu fiecare generație nouă de scriitori și de savanți se schimbă ochelarii cu care îi citim pe cei anteriori. Matematica este, se pare, singurul domeniu despre care Stalin nu a apucat să-și spună părerea Ați trăit vremuri "ideologizate". Cât de apolitică era matematica și cât s-au implicat
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
mai perindau și niște seriale: Dallas (Saga a rechinilor capitaliști) sau Colombo. în legătură cu acesta din urmă, mă întrebam cum de a fost selectat (serial admirabil, de altfel) și mi-am dat următorul răspuns: asasinii erau toți intelectuali! Arhitecți, fotografi, scriitori, savanți etc. Lor li se contrapunea modestul, îmbrăcat într-un trenci ponosit, aparent stîngaciul detectiv care, la urmă, le venea de hac sofisticaților, străluciților criminali! Ura lui Ceaușescu - și a Elenei - față de intelectuali se exercita în fel și chip. Dumneaei le
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
Sărind cu ciomagul la carul cu oale, veghetorul la puritatea rostirii strămoșești extrage din noianul de sensuri ale cuvântului taman pe cel convenabil discursului naționalist-xenofob (vezi construcția Austro-Ungureanu). Și anume, sensul de "ușor". Ce-o fi rău în asta, doar savanții de la "Ziua" ne pot spune. Dicționarele menționează, într-adevăr, între sensurile cuvântului englezesc "light" și ideea de "ușurință", ca în expresia "light as a feather" - "ușor ca o pană". Dar există înțelesuri ale cuvântului aplicabile la fel de legitim substantivului "limbă": "delicat
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în cadrul Universității Politehnice din București. Sub conducerea să am scris un bun număr de articole științifice și am obținut brevete de invenții în mai multe țări. Ultimele două personalități care mi-au determinat viață au fost americane. Profesorul universitar și savantul Henri B. Haas (19021987) mi-a apreciat într’atât contribuțiile în domeniul unei ramuri a chimiei pe care practic el o înființase, si anume nitrarea hidrocarburilor în faza gazoasa, încât mi-a încurajat și înlesnit venirea în SUA. Cu acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor deschide un magazin / «Magazinul soarelui» - / El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o carte de drept. Semnalmentele acuzatului - vegetale microscopice (zîmbim...). Da, însă, merge logica mai departe, dacă sînt vegetale, se cultivă. Adevărat. Facem, și astăzi, cultură de microbi. Pe urmă, înapoi la proza de moravuri (variate, deci, exerciții de stil...), căci "savanții, ființe eminamente indiscrete, și-au băgat microscopul până și-n alcovul microbilor." Trecem, și aflăm mai apoi unde trăiesc microbii, și cu ce profesiuni utile se ocupă, atunci cînd nu fac rău. Cum? Dintr-o scrisoare a lor către casapul
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
Ion Simuț Meritele lui Timotei Cipariu (1805-1887), de la a cărui naștere s-a împlinit anul trecut bicentenarul, nu sunt ușor de evaluat, pentru că avem în față un savant de secol XIX, comparabil cu B. P. Hasdeu în complexitatea operei. Nu și în influența asupra lumii culturale românești. Dezavantajul canonicului de la Blaj a fost faptul că a activat în condițiile politice limitate ale românilor din Transilvania de dinainte de Unire
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
atât mai mult cu cât Timotei Cipariu, una dintre cele mai cuprinzătoare conștiințe ale timpului său, ne interesează astăzi mai mult ca legendă decât ca operă. Ediția Stelei Toma ne dă o idee convingătoare despre coordonatele multiple ale activității unui savant și scriitor reprezentativ pentru secolul al XIX-lea transilvănean. Ceea ce echivalează cu acreditarea unei legende.
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
mai importantă a secolului XX și cartea lui Banu consolidează această opinie comentând spectacolele lui Strehler, Brook, Stein, Șerban, Efros și alții. Respectul meu pentru ochiul care știe să vadă și memoria care păstrează vibrația efemerului. Radu Penciulescu * E un savant și totodată - un copil. E un analist profund, cunoscător și cercetător riguros al teatrului. A deschis porți noi, nebănuite până la el. Pe orice cale a pătruns - a străbătut-o cu atenție, pas cu pas, și a descoperit ceea ce alții nu
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
Simuț În imensa corespondență primită de Nicolae Iorga, editorii Petre Țurlea și Stelian Mândruț au ales o secvență tematică: aceea privitoare la relațiile unor universitari clujeni cu Nicolae Iorga, de la înființarea Universității românești din Cluj, în 1919, și până la moartea savantului, în 1940. E vorba de 283 de scrisori, dintre care numai 24 au mai fost publicate. Avem astfel un important material documentar inedit, ce merită să fie explorat și interpretat în multiple feluri. E un eșantion semnificativ din viața intelectuală
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Universității clujene este mai mult decât una simbolică și de la distanță: este o implicare în multe privințe decisivă, evidentă sau subtilă, directă sau indirectă. "Cu toții - afirmă Stelian Mândruț în prefață - se adresau, cu deferență, fie omului de știință, colegului profesor, savantului, rectorului, fie omului politic, deputat, șef de partid, prim ministru, în strădania de a afla un rost imediat și răspuns prob la multe din chestiunile necesare de clarificat" (p. 10). Unii solicită un loc la studii în străinătate, la școala
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
anatomia transpirată cu delicateți de vers. Despre niște fire de păr: Era cenușa blondă, roșcată sau neagră a unei romanțe fumate." Monografia de Kuty cuprinde, la rînd, instituții după instituții, ale statului, ale familiei, ale literaturii. Povestea se termină cu savantul, un țicnit, "Regele Kuty cel adevărat". Care-ți poate da orice: Vreți un împărat? trosnesc din două degete, din două burice, și-l fac. Un prinț? mă scarpin după ureche. Am în buzunar zece guvernatori și doi prezidenți la subsoară
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în cadrul Universității Politehnice din București. Sub conducerea să am scris un bun număr de articole științifice și am obținut brevete de invenții în mai multe țări. Ultimele două personalități care mi-au determinat viață au fost americane. Profesorul universitar și savantul Henri B. Haas (19021987) mi-a apreciat într’atât contribuțiile în domeniul unei ramuri a chimiei pe care practic el o înființase, si anume nitrarea hidrocarburilor în faza gazoasa, încât mi-a încurajat și înlesnit venirea în SUA. Cu acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor deschide un magazin / «Magazinul soarelui» - / El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
după trena ei doar pe perioada petrecută în Franța. Protagonista e actualizată, în sensul că sparge banii, prăjiturile și șampania ca să se consoleze pentru căsnicia anostă mai ceva ca într-un roman chicklit. Cu toată coloana sonoră extrem de eclectică, adaptată savant și, ce să zic, adecvată ca o mănușă, recunosc că în timpul filmului m-am trezit cu un cu totul alt cîntecel bîzîindu-mi prin cap. Nici nu știu de prin ce colț al memoriei m-am ales cu ,Eu nu sînt
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
urmă de remușcare. Cu siguranță, nici vorbitorul nu prea știe ce vrea sa spună, dar imaginea sa în oglindă (mai ales dacă are și o pipă în mână), de a cărei contemplare nu se mai satură, este cea a unui savant neînțeles. Din categoria celor care macină vorbe în gol se desprind net Ulm Spineanu și Cornel Dinu. Iată un fragment din gândirea filosofică a lui Ulm Spineanu, în fața căruia, probabil, Mihai Șora s-ar lua cu mâinile de cap: Indiferent
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
a sonda profunzimile și multiplele semnificații psihologice, sociale și etnice ale creației populare. Pe măsură ce această aprofundare se făcea simțită - el însuși contribuind la progres - se face trecerea lentă spre cercetarea etnomuzicologică - terenul ei fiind definit în 1951, de către Jeep Kunst - savantul care a descoperit și teoretizat aspectele fundamentale ale creației populare privite din perspective muzicale. În cazul etnomuzicologului nostru, această trecere este rezultatul unei documentări solide în istoria românească și universală, a cercetărilor cântecului popular și al unor investigații extinse în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Orlando di Lasso, școala flamandă; Epoca basului general (1500 - 1750); Vremea nouă. O altă fișă continuă cu: Preclasicismul: Rameau, Bach, Händel, Gluck; Clasicismul: Haydn, Mozart, Beethoven; Romantismul: Schubert, Schumann, Berlioz, Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc. Atrage atenția părerea savantului despre muzica creștină, deoarece ea contrazice pe cele superficiale ale timpului ce căutau și limitau obârșiile acestei muzici în cultura antică elină. Breazul plasează originea muzicii creștine în „cântarea psalmilor, a evreilor și neîndoielnic folosind tezaurul melodic al acestora cristalizându
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de necesitățile educaționale și de respectul față de cultura română. Avea dreptate profesorul Ilie Glodeanu, unul dintre foștii elevi, care scria din Florența, despre fostul său profesor, în Omagiul maestrului: „ca să poți scrie, chiar câteva cuvinte despre George Breazul, despre muzicianul, savantul, profesorul, despre omul George Breazul, ar trebui să ai o fărâmă din marea lui personalitate, să ai o clipă măcar condeiul înaripat și fermecat pe care-l avea, să ai ceva din imensa lui generozitate și dăruire, ar trebui să
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]