558 matches
-
nou asupra prăzii trântită în zăpadă. Tudorel era mai mult mort decât viu. Trecerea bruscă din starea de extaz în cea de spaimă îi provocase o adevărată anestezie psihică. Nu mai gândea nimic. Nici un efort de apărare, nici un țipăt, nici un scâncet. Atitudinea lui i-a dat curaj lupului, cu toate că se speriase inițial de pocnetul puștii. Prada trântită, nemișcată și foamea i-au dat ghes să se repeadă din nou. Însă, în momentul în care-și înfipsese colții în gulerul paltonului, a
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
Autorului și va cânta cucoșul a plăcere a mamei mele ce s-a dus dar nu a vrere și mâine o nouă zi cu flori de rumânele -n poala caldă -a palmei a moașei ce se dă bătută la un scâncet când pruncul nenăscut zace în pântec și mâine e o zi cu chiparoase dar ce frumos e sărbătoare parfumul ei iubirea mea te amiroase Referință Bibliografica: ȘI MÂINE E O NOUĂ ZI / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SI MAINE E O NOUA ZI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369950_a_371279]
-
Strofe > Simpatie > HIMERE DE GER Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului O ninsoare de flori sub copaci legănând, umbra mea și a ta risipite de vânt. Pași de rouă căzuți, peste scâncet de dor, sub uitări dezgoliți, de iubiri care mor! Lunecând printr-un vis, te topești ca un rug, porți cravate de-abis, peste lanțuri de jug. Am chemat primăveri, cu copite de fag, să-mi usuce dureri, înflorite pe prag
HIMERE DE GER de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369942_a_371271]
-
ochii și gura nu mă mint braț după gât, freamăt de pântec și între coapse ca descântec loc de păcate ce absoarbe pătrund adâncurile-i oarbe tu taine îmi oferi ritmate sărut din buzele rujate arsuri de sâni, icniri și scâncet prin pori ardoarea varsă plânset izbiri de val ce-aduc furtună duet de gemete răsună în ritmurile-amețitoare de trupuri vii, fremătătoare un ceas, o noapte, cine știe ? stârniți de ritm și frenezie fiorii-n pântec nu ne mint alint, răsfăț
IUBIREA (PARTEA A II-A) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370098_a_371427]
-
a zeiță a pădurii, care înțelegea și iubea miracolul naturii, de parcă ar fi trăit în mijlocul acesteia dintotdeauna. Era zâna arborilor seculari, prințesa gingașelor antilopelor și a zebrelor tărcate, regina leilor fioroși și a girafelor gigantice... Printre tufișuri se auzi un scâncet ciudat și Violeta se îndreptă instinctiv, în acea direcție. Descoperi surprinsă, printre crengile încolăcite și în frunzele cu margini înțepătoare, un drăgălaș pui de leu. ”Cea care m-a atacat, era deci leoaica. Ĩși apăra puiul”, gândi ea. Și luă
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > FĂRĂ NOI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1334 din 26 august 2014 Toate Articolele Autorului Fără noi pământul ar fi mai sărac, Timpul ar dormi fără încetare... Poate câte-un scâncet, de pârâu secat Ar marca tărâmul fără de culoare. Fără noi pădurea n-ar mai avea frunze Și ar bate vântul printre crengi uscate, Șoaptele pierdute n-ar mai fi pe buze, Ziua s-ar prelinge ca o stea în noapte
FĂRĂ NOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368194_a_369523]
-
nori! Ridicând privirea constată că în fața sa rânjea un munte negru, slinos, păros și nădușit. Era doamna Marcela, vecina lor de la parter, o mahalagioaică recunoscută, o bârfitoare și o turnătoare exemplară! Inima domnului T intră în grevă, domnul scoase un scâncet, iar balena neagră miorlăi cu glas prefăcut: - Vaiii, dragă vecinicule, ce bine că te întâlnii, că iote, făcui nește cumpărături și me că întârzie autobuzul și m-așteaptă ai meiii cu masa... Mersi, dăn suflet! Abia acum observă domnul T
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
cele câteva trepte, părea să nu mai fie tulburat cu nimic sunetul acvatic. Înnebunită, femeia se ridică pe coate și genunchi, și se târâ spre bazinul fatidic dinlăuntrul căruia continua să răzbată până la ea zgomotul unei învolburări ciudate. Deodată un scâncet ca un horcăit, răzbătu spațiul înconjurător. Disperată femeia se ridică inconștient, aruncându-se orbește înainte. Capul părea să se fi desprins de trup. Cu ochii ieșiți din orbite, încercând să vină în ajutorul fiului ei, saltul se sfârși brusc în fața
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
gât se-nalță teama, zvâcnind săruturi orbitoare Și nimeni nu ia seama că-n brațe-ți sunt o mică floare Copacii-ți mișcă-n iris, iar frunzele-ți foșnesc în suflet Cu aripi lungi de ibis zburăm uitând al zilei scâncet Cu-nfometarea clipei, cu însetarea de lumină, ne-mbrățișăm, În criza violinei tandrețea sufletului - cu ochii-nchiși - furăm Referință Bibliografică: Tandrețea sufletului / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1539, Anul V, 19 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
TANDREȚEA SUFLETULUI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370246_a_371575]
-
vădanele, orfanii De același grai și pâne ... Plâng la vatra strămoșească Cei ce-s vii stafii, cei morți, Plânge doina eminească Pe la ale jalei porți... Plâng fecioare și plâng mame, Pruncii plâng în pântece, Plâng icoanele în rame, Plângi cristoșii-n scâncete... Plâng românii, țara plânge, Plânge sufletu-n străfund, Plânge inima cu sânge... Și bărbații se ascund... Vino la Sfânta Unire ! Române, păstrează-ți credința Cu țara pre țară jurând, Dă-ți viața să-i aperi ființa, Fii mândru prin faptă
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
Acasa > Poezie > Credinta > O APĂ, UN DOMN, UN BOTEZ! Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului O Apă, un Domn, un Botez! Crepuscul, lumină-ntuneric, un dans între noapte și zi, Un scâncet și-un tremur de rază ce-și pierde sclipirea-n chindii, O taină ce duce departe spre zări infinite-al meu gând, Căință transpusă în rugă: "Te rog Doamne, vino curând! " Obrazul ce-i alb ca zăpada, ascunde trecutul amar
O APĂ, UN DOMN, UN BOTEZ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352889_a_354218]
-
al omului învelit până în aurul negru al sufletului său în mantia căutărilor. Liniștea inimii îi este metafora scâncind ca un sugar, când biberonul sânului vieții îi atinge buzele roșu-pur, fragile hotare între pământ și cer. Între ele, peștera sunetelor tace. Scâncetul devine cântec înmugurit în primăvara ființei, într-o rugă nesfârșită, timp în care infinitul păstrează vie arzând, candela visului împlinit. Dincolo de zenit, aproape de nadir, miresmele crinilor întind așternutul de taină al înțelepciunii. Lumânările cuvintelor ard în viul viu al încercărilor
DRUM CURAT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354064_a_355393]
-
ne cunună Peste tăcerea timpului promis. STRAI DE LUMINĂ Trecutul din umbră vulcanii i-a stins Sădind în cenușă reci boabe de rouă, Și-n arca iubirii cuvintele-au nins Ducându-și trecutul spre lumea cea nouă. Se-aude un scâncet, ori poate-i un plâns, Tristețea-i ascunsă în strai de lumină Și-n suflet iubire, și doruri au strâns Pescari fără vise - copii fără vină. Arena cu lei rămasă-i pustie, Se nasc galaxii din ochiuri de apă, Dar
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
închisă, așa că din nou începu să-i mângâie intrarea cuptorului pentru a nu o speria pe fată. Se juca cu răbdare apoi încercă din nou cu delicatețe să pătrundă în tainele necunoscute ale divinității. A fost întâmpinat cu un ușor scâncet și cu o mușcătură a umărului stâng. Simți nu numai căldură și înfiorare de plăcere, ci și cum un lichid se prelinge spre prosopul de protocol al bunicii sale. Andrada tremura toată, însă acum tremura nu numai datorită emoției actului
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului MĂ ÎNTREBAȚI? Mă întrebați când sunt născut? Vreți să știți ce vârstă am? Sunt născut în secolul trecut, Nu mai știu în care an! Am intrat în vâltoarea lumii, Cu scâncete de băiat, Eram în mijlocul furtunii, Acesta era drumul destinat. Da, timpul era foarte brutal, Răpindu-mi ochii mamei dragi, Ce au plecat în adâncul abisal, Destinul nu poți să-l prefaci. Referință Bibliografică: Mă întrebați? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
MĂ ÎNTREBAŢI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354168_a_355497]
-
un cârd de lebede preiau din zbor, zborul gâștelor spre căldura Soarelui, ajungând în cele din urmă să devină critici ai acestuia sau să se piardă în filosofii interminabile... Sfârșim în cele din urmă în răsăritul lui, când auzim un scâncet de pescăruș, pentru a renaște într-un apus, când auzim țipătul de lebădă... Emilian Oniciuc- 22.04.2017 Sursa fotografiei: internet Referință Bibliografică: Azi, duminică... (4) Capcana dintre răsărit și apus... / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305
AZI, DUMINICĂ... (4) CAPCANA DINTRE RĂSĂRIT ȘI APUS... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354224_a_355553]
-
cale Nectar din suflet tandru aștern tăcut în prag Și-aștept din depărtare... chemarea vocii tale. De-ai știi câtă iubire am adunat în suflet Și câtă primăvară am strâns la pieptul meu Câți ghiocei sădit-am și-al ramurilor scâncet L-am ascultat cu jale ori l-am trăit mereu... Ai alerga prin valuri, prin nori ți-ai face cale Și lumea ai străbate-o, mi-ai căuta privirea Nectarul meu din suflet s-ar scurge prin petale De ghiocei
NECTARUL DIN SUFLET de GEORGETA RESTEMAN, ORADEA în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357104_a_358433]
-
o menghină. Bătrâna l-a simțit aproape și a încercat să-și întoarcă botul pentru a-l vedea pe băiat. Nu a reușit prea mult. Lungimea lanțului liber nu i-a permis. În schimb a nechezat încet, ca într-un scâncet și tot trupul transpirat și plin de muște s-a frământat puternic. Înțelegând situația, Tudorel a uitat de toată frica ce-l cuprinsese și s-a repezit cu toată forța la cele două crengi. A tras de ele să lărgească
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
s-a întâmplat; Ilona nu înțelegea sensul cuvintelor, auzea un zumzăit continuu, din când în când un cuvânt îi spărgea timpanele: Ilona, Ilona, îndrăgostit,îndrăgostit... Se pierdeau sunetele în vraja valurilor ce se apropiau de mal , șoptind a taină; un scâncet de sirene o învălui dintr-odată în jelania lui și își aduse aminte că citise undeva, sau văzuse într-un film cum printre valuri, cineva văzuse o sirenă, o fată frumoasă cu coadă de pește, care era în agonie plutind
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
zămislirea lumii, Femeie-n tine zac destine mari de regi. Pe brațul tău curaj e scris atunci când lupți, Prin ochiul tău profetic ispitele înlături, În gânduri de iubire pruncii mereu ți-alinți Și-n rugăciunea inimii tristețea iute scuturi. Când scâncetul durerii copilul îți încearcă, Faci scut din trupul tău și-nlături orice plâns, Minciuna și desfrâul în calea ta se pleacă, Iar ale tale șoapte în zâmbete s-au strâns. Gătește-te femeie și-mbracă-te de gală, Căci a
FEMEIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357868_a_359197]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > NEGRU Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1575 din 24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Negru Text scris de Vlad Lupu: Nourii curg, ca și zilele-mi plumburii... Scâncetul izvorului de munte, al meu strigăt neajutorat, se sparge între rocile negre și reci. Răgușesc. Am sufletul înnegrit de o minte bolnavă și un trup frivol... Mă înec în propriile-mi cuvinte. Rămân fără sens! Trupu-mi inundă a morții undă
NEGRU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357764_a_359093]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului Se tânguie și intră-n tăcerea pietrei reci Atâtea rugi sihastre pe lungile poteci Cu firul de lumină din lacrimă curgând În albia durerii, cu șoapte fremătând... Fără sfârșit mi-e ruga și-aștept un scâncet nou De dincolo de lume într-un ascuns ecou; Mai, plânge-mă, durere, mai sapă-mi un abis, Mai iartă, Tu, din ceruri, păcatele din vis! Și dă-mi Lumina sfântă, să-mi lumineze iar Îngenunchiată noapte uitată-n calendar; Dă-
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358661_a_359990]
-
limbile pământului, care ticăie-n fiecare ceasornic stricat, ce-l are cel ce-n toate-i priceput pe masa vremurilor. Oțelul venei albastre se mișcă-n mașinăria uriașă, lepădat de speranță. Tocul timpului scrie pe răbojuri semne neînțelese, ce-ndatornicește suflete. Scâncetul pruncului din miezul inimii ne arată că o arcă s-a rupt pe fluviul veiții. Prin beznele tunelelor, plutesc celule și atacă rădăcinile răului, dar multe încă sunt biruite. Vasele omului devin din ce în ce mai mici, împotriva valurilor sălbatice care se întăresc
ACUM EU EXIST. NU MĂ PĂRĂSI! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358726_a_360055]
-
Era frica de moarte. Presiunea și vocea uriașă din timpane începură să-i scadă, dar sunete stridente și ritmice le luau încet locul. Inima împreună cu acestea băteau în urechile ei retragerea trupelor de întuneric. Ca un ecou îndepărtat, aude un scâncet de copil care-i spune: - Mamă! Acum eu exist. Te rog, nu mă părăsi! By Viorel Muha Referință Bibliografică: Acum eu exist. Nu mă părăsi! / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 517, Anul II, 31 mai 2012. Drepturi
ACUM EU EXIST. NU MĂ PĂRĂSI! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358726_a_360055]
-
un singur trup” ), numai că hăul, ruinele, singurătatea, amăgirea, cenușa, întunericul, malurile surpate, soarele schilodit, aripile de ceară, “pământul temniță”, “somnul nerodirii”, “brațele absurdului” nu pot opri cântarea vindecătoare, dorința renașterii, precum a Pasării Phonix, într-un alt “trup”, auzind “ scâncetul materiei înmugurind” și “ sevă în cuvinte”. Un poem poartă, sugestiv, numele: Din jurnalul unei zile (Să-mi cresc un trup...) Încercările de evadare din constrângerile spaimelor, “ atât de sălbatice și-nfometate toate”, din “agonia timpului irosit”, se întrepătrund cu sentimentul poetului
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]