3,889 matches
-
avea o bucățică de carne pe masă. La auzul acestor cuvinte, lui Ionuț Îi Înghețase sângele În vine. Cele două gemene chicoteau Într-un colț al singurei odăi, În care trăiau cele șapte suflete, Înghesuite Într-un pat mare de scânduri cu salteaua plină cu paie. Mama observând paloarea lui Ionuț, Încercase să abată discuția În altă direcție. Cuvine-se oare să jertfim Domnului o pasăre cu beteșug și găsită măi omule? Nici nu putem spune sigur, că este a noastră
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
de primejdii. Trebuie doar să crezi În El și să fii sigur că nu vei rămâne neajutat. Atunci a luat Ionuț o bucățică de lumânare și un chibrit, s-a refugiat În magazie și Îngenunchind În fața iconiței, așezată pe o scândură, a Început să-I vorbească. Nu prea știa cum să se roage În necazul lui. Iată, vezi? Eu am un mare necaz... de fapt, am două...ajută-mă te rog să pot merge și eu la școală În toamnă odată cu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ce le făcuse pentru ea? Cu siguranță că nu, dar va face tot posibilul ca mama ei să fie, mulțumită dacă de fericire nu prea a avut parte. Un accident nefericit, la fabrica de mobilă, la o mașină de tăiat scânduri, Îi luase tatăl Încă din copilărie, nici nu ncepuse liceul, când a simțit Într-adevăr greul situației lor materiale. Fulgerător și dramatic În aceeași măsură. Apa dușului se oprise, deci Teia urma să iasă curând iar Andrea Își alungase repede
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
cunoștințele în materie. Și, cum vă spun, într-o noapte stătea Bunica în curtea de la munte, în picioare, cu mâinile încrucișate la piept și se uita la gardul construit în jurul ei, în formă de trunchi de con. Gardul era din scânduri vechi și în unele locuri lipseau scândurile de tot. Te întrebai cum rezistă încă în picioare. La un moment dat Bunica G. îl vede pe bunicul ei din partea mamei cum dădea târcoale ocolului. Fac o paranteză aici ca să vă spun
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
într-o noapte stătea Bunica în curtea de la munte, în picioare, cu mâinile încrucișate la piept și se uita la gardul construit în jurul ei, în formă de trunchi de con. Gardul era din scânduri vechi și în unele locuri lipseau scândurile de tot. Te întrebai cum rezistă încă în picioare. La un moment dat Bunica G. îl vede pe bunicul ei din partea mamei cum dădea târcoale ocolului. Fac o paranteză aici ca să vă spun că Bunica G. nu-l cunoștea pe
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
veni la strănepot și chiar și condițiile în care va veni; condiții precare și insuficiente pentru a putea răzbi și rezista în viața pământească la care se angaja. De ce spun insuficiente pentru o viață pământească? Pentru că îngrăditura aceea de lețuri (scânduri) putrede din gardul pe care îl construise cu greu și cu fereală și cu multe goluri nu era nimic altceva decât trupușorul viitorului copil ce era în devenire și pentru care nu știuse sau nu putuse să folosească materiale bune
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
nu s-a mai mișcat „de-a bușilea”, s-a ridicat dreaptă, ca un lujer de floare în lumina soarelui de vară orbitor, a început să exploreze curtea pentru ca, într-o zi, să-și arunce privirea peste gardul înalt, din scândură de brad: „- Ce se vede acolo, departe?” „-Un deal!” „- Și pe deal ce este?” „- Cerul!” „- Vreau să urc acolo ca să pun mâna pe cer!” „- Nu se poate! Când vom urca, cerul se va muta mai departe, pe alt deal...” „- De ce
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
două încăperi: pribanik (vestibul în care se lasă hainele) și baia propriu-zisă. Aici se găsesc o vatră din pietre de râu, în care se află cazanul cu apă de încălzit, un alt vas pentru apa rece și un pat de scândură pe care se urcă cei care vor să simtă din plin efectul de saună obținut prin stropirea cu apă a pietrelor încinse de pe vatră. Pentru stimularea circulației sangvine se folosește un mănunchi de rămurele de stejar sau carpen cu frunze
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mănunchi de rămurele de stejar sau carpen cu frunze uscate. Materialul de construcție cel mai folosit era chirpicul, urmat de lemn, iar pentru acoperiș se foloseau scândurele din lemn Ădraniță). Podelele din încăperi erau lutuite și acoperite cu dușumele de scânduri. În prezent materialele de construcție folosite sunt cărămida și BCA-ul , iar arhitectura și mărimea caselor sunt în funcție de numărul de membri din familie și de potențialul financiar al acesteia. În localitățile în care se practică intensiv legumicultura se întâlnesc frecvent
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
perete a scris primul reportaj. Era ceva cu un țapinar din munții Bucovinei. Navetist fiind, este surprins în tren cu un sac plin. Milițianul vigilent, paznic la integritatea „avuției poporului”, ridică amenințător din sprâncene: Nu cumva erau niscai capete de scânduri furate? Aș! La percheziție s-a constatat că erau cărți, cărți pentru muncitorii care trăiau sus, în munte, săptămâni la rând. Acum le returna la Biblioteca raională. Moment de sublimă satisfacție! Asta înseamnă să descoperi de mic „eroismul cotidian”! Cine
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
bate cu bățul. Ai văzut ăla de la șase? A bătut-o pe nevastă-sa atâția ani, de umbla coana Mioara numai cu basma trasă pe ochi. L-a lovit o basculantă pe șantier și ăla a fost. Direct în patru scânduri. Să mai zici că nu-i dreptate pe lume! Babele dădeau afirmativ din căpățânile lor roz, proaspăt vopsite de tanti Nuți, coafeza cartierului. Hai că și tu, Vetuță, tare le mai umfli, ce are bascu lanta cu omorul de-l
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
i „soarte oarbe": „ Po?i zidi o lume-ntreag?, po?i s-o sf?râmi... orice-ai spune, Peste toate o lopat? de ??rân? se depune. Mâna care-au dorit sceptrul universului ?i gânduri Ce-au cuprins tot universul Încap bine-npatru scânduri". ?i peste toate aceste ?iruri de existen?e umane supuse aceluia?i destin amar, st?pane?te lini? tita ?i str?lucitoarea privire a lunii simbol al unei naturi impasibile: „ ?i pe to?i ce-n ast? lume sunt supu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
oglind? de-?i bucleaz? al s?u p?r, Altul caut? În lume ?i În vreme adev? r, De pe galbenele file el adun? mii de coji, A lor nume, trec?toare le Însamn? pe r?boj; Iar? altu-mparte lumea de pe scândura tar?bii, Socotind cât aur marea poart?-n negrele-i cor? bii. Iar? colo, b?trânul dasc?l, cu-a lui hain? roas?-n coate, Într-un calcul f??? cap?ț totsocoate ?i socoate ". Fie regi ce „Împânzesc globu-n planuri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Realitatea e crudă. Dar fardată, se coace. JENI: Ah! Ajutor! MINISTRUL: Ce-i dragă? JENI: A mișcat. MINISTRUL: Morții nu mișcă. Sînt calmi și riguroși. JENI: Dacă vă spun... MINISTRUL: Ia să văd... Nici pomeneală. Are un rigor țeapăn ca scîndura. JENI: Eu n-o mai fardez. Mi-e frică. MINISTRUL: Puțin pe pleoape. Un pic de albastru, ce naiba. Altfel o să fim acuzați de neglijență în serviciu. JENI: Au! A mișcat iar. V-am spus că e o moarte aparentă. MINISTRUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mai zise: „Ce mai, țăranilor le tre buie o infuzie de folclor.“) Vru s-o sperie, dar se răzgândi și se îndreptă spre locul unde bănuia că se află capela. Când o dibui, aprinse lanterna. Capela era un chioșc de scânduri a cărui ușă dispăruse. Intră și roti lanterna împrejur, peste lumânări pe jumătate arse și icoane cu sfinți hieratici și holbați. Scuipă în gol, își trecu ochii fără interes peste icoane și se căută de țigări. Aprinse una, stinse lanterna
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pădurile nesfârșite ce se întindeau înspre marginile ținutului se opintea de ceasuri bune, fornăia, spumega, lua întunericul în coarnele ascuțite sau zgâria cu ghearele lungi acea poartă. Da, nu era deloc greu să auzi în gânduri gemetele sfâșietoare scoase de scândurile groase, atunci când monstrul încerca să le spintece, pentru a ajunge cât mai repede la oamenii cu carne fragedă, cuprinși de o teamă comună, ascunși în spatele zidurilor înalte, iar dacă ridicai privirea de-a lungul acelor ziduri - totul putea fi privit
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ajutoare, care mai mult stăteau și se uitau la el cu câtă îndemânare lucra lemnul. Ajutoarele așteptau mereu să li se dea de băut. Erau cu ochii după sculele lui, aduse de la București. Își comandase și tot felul de materiale scânduri pentru podele, stinghii, colțare... Văzând că încetul cu încetul îi dispare ba una, ba alta, renunță la cei doi flăcăi și încercă să-și rezolve de unul singur problemele casei întâi parterul, apoi etajul. Acolo era o verandă frumoasă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nici o mișcare. Bine că lăsase ușa deschisă. A început să strige, dar nimeni nu-l auzea. Nu știe cât a stat așa. Se înserase deja. Îl dureau toate, îi era frică să-și miște mâinile, ca să nu cadă și alte scânduri. Nu putea atinge nimic ca să-și dea seama ce e acolo, doar că mirosul îl amețea. A mai strigăt de câteva ori și în sfârșit, la un moment dat, în cadrul ușii apăru Carmen. Am văzut că nu ești în livadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ori și în sfârșit, la un moment dat, în cadrul ușii apăru Carmen. Am văzut că nu ești în livadă, ușa era deschisă, lumina stinsă și am intrat să văd ce s-a întâmplat. Vezi ce s-a întâmplat! Ia două scânduri de la perete și împinge-le ușor spre mine. Carmen lucra cu repeziciune. Cu scândurile la îndemână, Petre se sprijini, se răsuci pe o parte, își trase un picior, apoi celălalt și se rostogoli întins pe podea. Unde nimerise? În budana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
că nu ești în livadă, ușa era deschisă, lumina stinsă și am intrat să văd ce s-a întâmplat. Vezi ce s-a întâmplat! Ia două scânduri de la perete și împinge-le ușor spre mine. Carmen lucra cu repeziciune. Cu scândurile la îndemână, Petre se sprijini, se răsuci pe o parte, își trase un picior, apoi celălalt și se rostogoli întins pe podea. Unde nimerise? În budana cu țuică din beci a babei. Era vlăguit. Carmen începu să-i maseze ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
niște scaune. Toate vechi, de care vroia să scape. Își dorea lucruri și soluții simple, practice și care să nu-i îngreuneze casa și buzunarul. Într-o zi, mergând pe ulița principală către primărie, văzu într-o curte mai multe scânduri de diferite mărimi, frumos rânduite și un bărbat, care lucra cu două ajutoare, la fațetat niște materiale. Stătu la gard ceva timp, privind munca lor, până fu observat de "meșter". Bună ziua. Bună ziua. Spor la treabă. Mulțumesc dumitale. Văd că lunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Putem vorbi puțin? Poftim în casă. Intră, casa era mare, bine rostuită, curată, casă de om gospodar! Trecu printr-un culoar și ajunseră, în spatele casei, într-un atelier, cu tot felul de scule și mașinării, unde se respira miros de scândură, de rumeguș, de lac... Bade Ioane, îi zise Petre. Aș avea trebuință de câte ceva prin casă, acu' că am cam terminat de rânduit interioarele și fațada. Și cam ce v-ar trebui? Ceva mobilă. Casa-i mare, o să-mi vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care șerpuia o vreme pe lângă apa Teleajenului. Ar fi poposit puțin pe acolo, dar treburile îl zoreau. Întors la Bucura, merse direct la badea Ion, îi plăti acontul, împreună cercetară mai multe mostre de lemn, în final oprindu-se la scânduri bine coapte la soare, netede, fără prea multe noduri. Alese pentru unele piese de mobilă scânduri de brad, care răspândeau un puternic parfum de rășină, de proaspăt, de pădure, imaginându-și ce plăcut va fi aerul în locurile pe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
zoreau. Întors la Bucura, merse direct la badea Ion, îi plăti acontul, împreună cercetară mai multe mostre de lemn, în final oprindu-se la scânduri bine coapte la soare, netede, fără prea multe noduri. Alese pentru unele piese de mobilă scânduri de brad, care răspândeau un puternic parfum de rășină, de proaspăt, de pădure, imaginându-și ce plăcut va fi aerul în locurile pe unde le-o aranja. Hotărî, cu badea Ion, să nu se grăbească, să lucreze în liniște, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a mai construit și o toaletă cu 6 cabine din scândură de brad și acoperită cu draniță. În anul 1920, s-a dat în folosință școala de fete, cu trei săli de clasă, cancelarie, internat și cantină pentru elevii veniți din localitățile vecine. Clădirea a fost construită din bârne și acoperită
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]