1,572 matches
-
ca aici, înghesuiți în acest sanctuar răbdător și supus umilinței ca nicicare altul, îngăduind ani și ani povara politizării forțate, a orbirii fără precedent și fără șansa de a schița cel mai mic gest de refuz, de apărare. Rafturi gemând, scârțâind și oftând din rărunchi cu fiecare op samavolnic intrat în „acasa” din carte, în matricea spiritului și care, din când în când numai, ca un veritabil avertisment, se prăbușeau cu ostentație, dorind parcă să se scuture ca de o gheară
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dati_mi_inapoi_limba_romana_lectura_ca_act_de_formare_a_caracterului_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
practic și cu simțul comerțului a descoperit în Ana un talent nativ în arta creației vestimentare, bun de exploatat în dinamica atelierului său, le-a propus celor două gemene să devină în loc de colaboratoare ocazionale, propriile lui salariate. Atelierul din Teșila scârțâia în privința eficacității, nu acoperea nici cheltuielile cu investiția în materiale, dar să mai aibă și beneficii, localnicii evitând din ce în ce mai frecvent să le mai dea comenzi dorind să evite de a intra în gura bârfitoarei, așa că fetele au fost nevoite să
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390223992.html [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
să vină la serviciu înaintea mea. Se apropia Crăciunul, era sâmbătă, dar totuși nu era zi liberă. De ce nu vine nimeni la serviciu?. Totul părea încremenit. Strada era pustie. În primărie îmi auzeam în acea zi propria respirație, iar parchetul scârțâia ciudat. Mă simțeam izolată, inutilă. De ce nu mi‑am luat copilul să plec la oraș dimineață cu soțul? Gânduri contradictorii se perindau prin minte cu o viteză uimitoare. Ce‑ar fi să plec chiar acum? Este o cursă peste câteva
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
ei albastră fiecare uluca din gard, apoi a întins bastonul ușor, pește iarbă atinsă de toamnă, până la bancă scorojita de sub cais, a mai privit odată peste gard - cum făcea mereu- si apasă ușor pe clanță. Poartă s-a deschis greu, scârțâind, lăsând să se vadă poteca pietruita, plină de frunze veștede , si bolta în care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți. Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
ei albastră fiecare uluca din gard, apoi a întins bastonul ușor, pește iarbă atinsă de toamnă, până la bancă scorojita de sub cais, a mai privit odată peste gard - cum făcea mereu- si apasă ușor pe clanță.Poarta s-a deschis greu, scârțâind, lăsând să se vadă poteca pietruita, plină de frunze veștede , si bolta în care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți.Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
mare, Antonia i-a pus pe brațul de fând din car o straiță cu mâncare, o sticluță de vin și una cu apă. Bărbatul se urcă în car și mângâie cu biciul spatele boilor.Aceștia porniră încet, trăgând carul ce scârțâia după ei. -Să ai grije fomeie de vacă. -Am...am...,bărbate! Când ajungi la locul nostru să ungi osile cu păcură.Ți-am pus cutia în lădița cu scule. -Bine, Antonia! Căruța îl zgudui puțin când trecu peste podul de
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
cu un popor sărac.Ce cap pătrat aveau ... !” -Hăis ... Trandafir!...Cea, cea ... Ionică! Nu mai ai loc de mașini.” Ăsta e primarul, se duce la servicu.“ Boii ascultară de comenzile stăpânului și făcură loc autoturismului să treacă.Carul înainta agale, scârțâind din toate încheieturile. Ieșiră din sat. -Cea Ionică! Se îndreptară spre locul unde este pământul lor, pe un drum bolovănos pe lângă mejdinile oamenilor.” Văd că Trandafir șchioapătă, Diseară mă duc la potcovar cu ei.“ Îl mângâie ușor cu biciul și
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
Când au terminat și ultimul rând, Carol își mângâie boii, și apoi se închină. -Doamne!Mulțam că m-ai ajutat și anul acesta să am ogorul frumos! Cu animalele puse la căruță, Carol își îndreptă boii spre casă. Carul înainta scârțâind, când soarele arunca pieziș săgețile lui de lumină. Ajuns în capul satului, auzi un zgomot de motor venind din urmă.Întoarse capul.” Vine o Dacie “, gândi. -Hăis, Trandafir! Trebuie să-i facem loc mașinii! * -Ăsta e tata! Îi cunoscu de la
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
îmbrățișându-mă, trăgându-mă în el. I-am apucat mâna și l-am luat cu mine, acolo în fața porții de lemn cu numărul 416, scris mare cu vopsea albă pe tabla verde. Am atins poarta, iar ea s-a deschis scârțâind și de undeva, din fundul curții, a ajuns până la mine, vocea mamei: - Vezi că iară´ scârțâie poarta aia. Unge-o cu puțin ulei. Dincolo de poarta care scârțâia se întindea curtea. O curte mare în care florile erau regine. Două pietre
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
acolo în fața porții de lemn cu numărul 416, scris mare cu vopsea albă pe tabla verde. Am atins poarta, iar ea s-a deschis scârțâind și de undeva, din fundul curții, a ajuns până la mine, vocea mamei: - Vezi că iară´ scârțâie poarta aia. Unge-o cu puțin ulei. Dincolo de poarta care scârțâia se întindea curtea. O curte mare în care florile erau regine. Două pietre mari de râu, niciunde nu am mai văzut altele la fel, tăiate mai întâi din munte
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
vopsea albă pe tabla verde. Am atins poarta, iar ea s-a deschis scârțâind și de undeva, din fundul curții, a ajuns până la mine, vocea mamei: - Vezi că iară´ scârțâie poarta aia. Unge-o cu puțin ulei. Dincolo de poarta care scârțâia se întindea curtea. O curte mare în care florile erau regine. Două pietre mari de râu, niciunde nu am mai văzut altele la fel, tăiate mai întâi din munte și prăvălite în râu unde au fost uitate până când bunicul său
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
locuri. Am uitat să spun că Lică-Ursulică este mare, ca Simina abia îl ține în brațe și de aceea, când îl plimba în parc, îl plimba într-un cărucior care este căruciorul lui Lică. Căruciorul lui Lică a început să scârțâie și tăticul Siminicăi i-a uns rotile cu o unsoare specială și de atunci nu mai scârțâie. Simina îl iubește foarte mult pe Lică, poate chiar mai mult decât pe păpușă ei cu ochi albaștri care zice Ma-Ma când
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
de aceea, când îl plimba în parc, îl plimba într-un cărucior care este căruciorul lui Lică. Căruciorul lui Lică a început să scârțâie și tăticul Siminicăi i-a uns rotile cu o unsoare specială și de atunci nu mai scârțâie. Simina îl iubește foarte mult pe Lică, poate chiar mai mult decât pe păpușă ei cu ochi albaștri care zice Ma-Ma când o miști mai tare. Pe păpușă o cheamă Pusă și înainte de a apărea Lică era ... Citește mai
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
locuri. Am uitat să spun că Lică-Ursulică este mare, ca Simina abia îl ține în brațe și de aceea, când îl plimba în parc, îl plimba într-un cărucior care este căruciorul lui Lică. Căruciorul lui Lică a început să scârțâie și tăticul Siminicăi i-a uns rotile cu o unsoare specială și de atunci nu mai scârțâie. Simina îl iubește foarte mult pe Lică, poate chiar mai mult decât pe păpușă ei cu ochi albaștri care zice Ma-Ma când
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
de aceea, când îl plimba în parc, îl plimba într-un cărucior care este căruciorul lui Lică. Căruciorul lui Lică a început să scârțâie și tăticul Siminicăi i-a uns rotile cu o unsoare specială și de atunci nu mai scârțâie. Simina îl iubește foarte mult pe Lică, poate chiar mai mult decât pe păpușă ei cu ochi albaștri care zice Ma-Ma când o miști mai tare. Pe păpușă o cheamă Pusă și înainte de a apărea Lică era ... XIII. PRIETENUL
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
mormăiau înjurături. La Rusciun erau și ofițeri de-ai noștri tot cu haine făcute din sac, nu se deosebeau de noi. Făcurăm un fel de lagăr pe-o miriște și ne dădură niște pâine făcută din tărâță mestecată cu nisip, scârțâia între dinți. Plecarăm către Șiștov (localitate în Bulgaria, n. r.) și de aici, uzi și frânți de oboseală, ne târârăm o zi și o noapte până la Setoi, unde fuserăm puși la muncă. Căram pietriș din râul Bușița de la doi kilometri, din
*Mărturie făcută de Gheorghe Dumitrică (din satul Molănești), în anul 1937 by http://revistaderecenzii.ro/marturie-facuta-de-gheorghe-dumitrica-din-satul-molanesti-in-anul-1937/ [Corola-blog/BlogPost/339390_a_340719]
-
unde mergeți, a întrerupt‑o el imediat, destul de rece, privind‑o pentru o clipă prin oglinda retrovizoare. Amalia privea absentă prin geamul ușor aburit. Din nou era ger afară. Ca în ultimele patru‑cinci nopți. Pe străzile necurățate bine, zăpada scârțâia puternic și neregulat sub cauciucuri, mai cu seamă în zonele cu denivelări. „Sunt câțiva ani de când n‑am mai avut ierni așa bogate ca acuma. Anul ăsta, 2010, nu se va uita prea ușor. Zăpadă multă, ger, viscole, de toate
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_22_.html [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
și neregulat sub cauciucuri, mai cu seamă în zonele cu denivelări. „Sunt câțiva ani de când n‑am mai avut ierni așa bogate ca acuma. Anul ăsta, 2010, nu se va uita prea ușor. Zăpadă multă, ger, viscole, de toate avem. Scârțâie încălțămintea și cauciucurile precum a început și Puterea să scârțâie. Multe mai vorbesc oamenii la masă. Și par tare îngrijorați. Iar înjurăturile se țin lanț. Nu mai au teamă ca înainte. Îl înjură și pe președinte acum. Păi, de! De ce
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_22_.html [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
denivelări. „Sunt câțiva ani de când n‑am mai avut ierni așa bogate ca acuma. Anul ăsta, 2010, nu se va uita prea ușor. Zăpadă multă, ger, viscole, de toate avem. Scârțâie încălțămintea și cauciucurile precum a început și Puterea să scârțâie. Multe mai vorbesc oamenii la masă. Și par tare îngrijorați. Iar înjurăturile se țin lanț. Nu mai au teamă ca înainte. Îl înjură și pe președinte acum. Păi, de! De ce nu‑l schimbă pe premier? Toți dau vina pe el
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_22_.html [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
la care am ajuns cu chiu cu vai, restul speram în fonduri de la Comunitate. Vedeți de ce e în stare un Pulică Frânaru când ajunge să ocupe un post în ierarhie? Se întunecă la față. - Mă' Zărzărică, dacă te mai aud scârțâind la vioara aia nenorocită, să știi că ți-o sparg în cap. Replica lui atrage atenția întregii săli. Gălăgioșii își opresc disputa curioși să vadă ce va urma iar eu mă uit stingherit în podea. Cântărețul își pune cuminte alături
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/O_cafea_buna_cap_13_ion_untaru_1326193583.html [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
de cosmic, însă îi dă supremația prin însăși viața tainică de după moarte. Cavoul reprezintă trecerea dintr-o dimensiune în alta a poetului, acolo se exprimă divinul și meditează în singurătata lui deplină: „Stam singur în cavou... și era vânt... / Și scârțâiau coroanele de plumb.” (Plumb, 1965:37). Imperfectul verbului onomatopeic „scârțâiau” creează o atmosferă de teamă pentru viul trecător prin noaptea neînțelesului și dă un sens continuității vieții după moarte. La prezent, verbul „scârțâie” arcuiește și tensionează starea poetului în anotimpul
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
de după moarte. Cavoul reprezintă trecerea dintr-o dimensiune în alta a poetului, acolo se exprimă divinul și meditează în singurătata lui deplină: „Stam singur în cavou... și era vânt... / Și scârțâiau coroanele de plumb.” (Plumb, 1965:37). Imperfectul verbului onomatopeic „scârțâiau” creează o atmosferă de teamă pentru viul trecător prin noaptea neînțelesului și dă un sens continuității vieții după moarte. La prezent, verbul „scârțâie” arcuiește și tensionează starea poetului în anotimpul rece, când încă „ ...crengi ostenite / Pe garduri bătrâne, pe streșini
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
singur în cavou... și era vânt... / Și scârțâiau coroanele de plumb.” (Plumb, 1965:37). Imperfectul verbului onomatopeic „scârțâiau” creează o atmosferă de teamă pentru viul trecător prin noaptea neînțelesului și dă un sens continuității vieții după moarte. La prezent, verbul „scârțâie” arcuiește și tensionează starea poetului în anotimpul rece, când încă „ ...crengi ostenite / Pe garduri bătrâne, pe streșini de lemn” (În grădină, 1965:46) încetează viața. Fiindul poetic intră în amorțeală, cade în visare și se pregătește să pornească spre o
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
Alin Pascal, care v-a aduce în studio cântecul maramureșean cu Lupu și Cornelia Rednic. În cadrul emisiunii, Paul Surugiu v-a pregătit mai multe surprize. Printre acestea se numără și un duet special realizat împreună cu Ozana, inspirat din piesă " Cine scârțâie fântână", interpretată inițial de Tiberiu Ceia, si preluată ulterior și de Paul. De asemenea, un alt moment deosebit va fi acela în care Fuego va interpreta, într-o manieră proprie, duioasa, apreciată de toți cei prezenți, o piesă monunentală din
FUEGO FACE SPECTACOL LA O DATA-N VIATA, PE TVR1, VINERI 17 MAI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Fuego_face_spectacol_la_o_data_rodica_elena_lupu_1368537014.html [Corola-blog/BlogPost/354875_a_356204]
-
bancă. Până la urmă se împăcară și întreaga nuntă de pisici amână cheful cu miorlăieli, luând loc pe bancă între Grivei și Azorel. Când se termină foiala și se umplură băncile, pe sub caiși apăru o orchestră de greieri, toți în frac, scârțâindu-și instrumentele. Întrebai pe nea Martin: - Dumnealor vin de la câmp? - Da de unde! Vin de la bloc. - Bine, dar nu i-am auzit niciodată cântând în apartament. - Asta-i bună! Să tulbure liniștea locatarilor? Se face repetiție la Filarmonică și se cântă
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]