658 matches
-
și inexplicabil, fără nici o legătură cu mine. E ceea ce psihiatrii numesc înstrăinare de sine. Până și propria-mi figură, adesea, ca s-o identific, trebuie să fac un efort, un efort de acomodare a privirii, penibil și umilitor. Buimac, perplex, scârbit în fața revelației de a fi eu însumi” (I, 52). Străin (nici un nume, spune Cioran, nu i se potrivește și nu-l încântă mai mult), privește la oamenii din jur de parcă și-ar aminti „un coșmar avut în altă viață” (I
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
paradox logic, nici de un exercițiu de acrobație lexicală: esența lui este aceea a unei absențe care poartă chipul contradictoriului. Dacă la un moment dat nu se mai recunoaște, dacă trăiește sentimentul înstrăinării de sine, atunci iată-l „buimac, perplex, scârbit în fața revelației de a fi eu însumi” (I, 52), acel eu însumi care e absența însăși. În fine, cum știm, vitalistul Ă care credea că ar fi putut întemeia religii și care își impusese să facă istoria în locul neamului căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o dată mâna în closet, atunci îți dispar toate spaimele îngrozitoare, atunci ai așa, un sentiment ca și cum ai da mâna cu un om. (Erna aproape că vomită.) GRETE: Când e vorba de grămăjoarele pe care le face Lydia, astea nu mă scârbesc nici pe mine, pentru că știu, doar, ce a mâncat. Dar la oameni... ăștia înfulecă în ziua de azi tot, cu alimentația asta generală, tot ce pot oamenii de proastă calitate să își cumpere. ERNA: De așa ceva n-aș fi în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
izbucnește războiul Lumea o să moară în fața noastră, vă rog, vă rog, vă rog... (Schweindi se pune în mișcare și îl sărută pe Jürgen pe gură, pe Cârciumăreasă pe frunte iar pe Karli pe frunte și pe gură. Karli își șterge scârbit buzele. Schweindi se duce la frumoasa Pereche și îl bate stângaci pe frumosul bărbat pe umăr. Bărbatul frumos se ferește fără să-și ia ochii de la frumoasa femeie. Schweindi apucă mâna care îl împinge deoparte și și-o pune între
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
iubite de a-și oferi plăcerile pentru două sute de florini de aur, trăiește o veritabilă transformare, o redirecționare a sentimentelor dinspre admirație spre dușmănie: „când văzu ce lacomă-i femeia pe care el o socotea o doamnă vrednică de cinste, scârbit de atâta josnicie își preschimbă în ură iubirea lui înflăcărată.”944 Madonna Fiordaliso (II. 5) este o prostituată veritabilă, care profită de un tânăr naiv și neinițiat, înscenând un adevărat plan, „ca printr-un șiretlic destoinic să-și stăpânească pofta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lamentări dizgrațioase, romanul e departe de imaginea dezastruoasă pe care s-a străduit din răsputeri să i-o creeze Chandler. Adâncirea frustrărilor detectivului se petrece pe o linie logică, acumulare perfect rațională a eșecurilor existențiale suferite anterior. Un Marlowe îmbătrânit, scârbit de viață și singurătate, așterne pe hârtie procesul-verbal al începutului de extincție. Interpreții textului au sesizat o anumită diminuare a farmecului personal al detectivului. Lucru perfect verificabil, până la un punct, în consonanță cu plauzibila devenire a personajului. În fond, între
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ca metatext al publicisticii ofensive. Este, în esență, o ars polemica, decodabilă prin răsturnarea sensului literal, din care transpare paradigmatic și sintagmatic individualitatea argheziană. Iată perspectiva etico-estetică pe care o regăsim atât de frecvent în gazetăria polemică: "Lumea politicoasă se scârbește de bătaie. Concepția despre bătaie se ajustează în calapodul fix al unei formule. Dacă citești, dacă scrii, dacă ești avocat, inginer, droghist, ți-este cu neputință să te bați. Intelectualitatea este necesar să lăbărțeze mușchii și să asigure o falcă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
că satul și să-și caute o slujbă în oraș pentru a se hrăni singură. Timp de alți cinci ani îl așteaptă răbdătoare că „doar va arăta el vreo milos ti vi re asupra ei“, dar cum declară chiar soțul „scârbindu-se unul de altul“ soluție de împă ca re numai există. Femeia notează aici cum situația economică a cuplu lui s-a de te rio rat cu fiecare zi, iar bărbatul, care avea obligația de a chivernisi casa, s-a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căsătorie ca urmare a bătăi lor numeroase și crunte suportate de către soție, „m au bătut până am dat în boala loviturii“, se plânge una dintre ele. Cum crizele devin din ce în ce mai violente și mai oribile la vedere, soțul se îndepărtează, „se scârbește“, refuză să mai participe la o astfel de experiență. Șărban dulgheru din București a încercat orice pentru a mântui boala soției sale. Mihalcea este atinsă de cinci ani de „o boală grea, a nebuniei și epilepsia copiilor“ care semanifestă „necontenit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
am raliat punctului de vedere al acestui coleg filosof care nu și-a uitat originea, mă bucur că facem parte din aceeași categorie. Adaug analizei sale doar câteva nuanțe izvorâte din contactele, cunoașterea și experiența mea din ultimii ani. Iată: scârbită de neputința de a se realiza și de a schimba ceva, cea mai activă și virilă parte a populației tinere (și mai puțin tinere) pleacă unde vede cu ochii; În unele meserii, toate vârfurile, creativii, activii, inovatorii au părăsit deja
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a doua zi să se întâlnească cu Ionică. Seara au mers amândoi în restaurantul hotelului pentru cină. Costică știa că unchiului îi place țuica și a comandat cu mărinimeie ca să-i facă pe plac. După două țuici, Costică s-a scârbit de atâta băutură, dar tata lui a mai dorit țuică. A fost servit, au mâncat, au ascultat muzică și atunci când Costică nu mai putea suporta atmosfera din local, și dorea să meargă la culcare, l-a întrebat pe unchiul Anton
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
puternic resimțite de România. Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Ciocoismul este un mod de a fi care îl scârbește până și pe ciocoi. Pentru că el nu se vede niciodată în oglindă. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de garsonieră și BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa. Pe de altă parte, întrebat dacă este bine în
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sănătății, întărirea încrederii în sine etc. Deoarece aceste programe sînt încă la început, ele sînt de multe ori respinse de către femei, din mai multe motive: lipsa de credibilitate a educatoarelor (uneori foste securiste reciclate și aproape întotdeauna persoane blazate, indiferente, scîrbite de munca lor), calitatea îndoielnică a cursurilor, programarea lor la ore nepotrivite, utilizarea unui limbaj prea greoi, neadaptat nivelului de educație al arestatelor, neîncrederea în utilitatea lor, atribuirea unor scopuri ascunse și persuasive etc. Studiile recente privind bandele de fete
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de este cu putință, niciodată. „Îndepărtarea dragostei lui Dumnezeu și a păcii lui Hristos de la suflet erau pentru el mai cumplite decât orice. Conștiința că Îl scârbește pe Dumnezeu, pe un asemenea Dumnezeu blând și smerit, îi era de nesuportat. Trecea prin cele mai adânci suferințe ale conștiinței care greșește împotriva sfintei dragoste a lui Hristos“<footnote Arhim. Sofronie, Din învățăturile Sfântului Siluan, în „Epifania“, nr. 1
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
darul matern. Mama hrănește cu lapte copilul și-i dă suflet din sufletul ei. Neliniștită e ființa și-n trup se simte ca într-o închisoare, la libertatea cerului aspiră, cu nostalgie discret. După ce Mama, amintire a cerului dispăru etern, scârbit de sângeroasele jertfe din templu, am coborât în văi. Voluptoasele bacante, cu sălbăticia lor, îmi uimiră tinerețea și mi-o umple în anii săi. Agloanice domnea peste bacante inspirându-le dorința și groaza. Tesalina exercită asupra tuturor, atracție fatală. Se
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pe Nadina dezbrăcată începu gâdilătura la tălpi"; Din lumea satului țâșnesc figuri memorabile ca: pupăza, cireșul și altele care au completat acțiunea operei"; "Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus"; "Și bietul Eminescu, scârbit de bișnița societății sale și că Veronica Micle îi făcea fițe, intră într-o altă etapă a vieții sale pe care mi-e rușine s-o spun"; "Romanul Răscoala este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru că începe și se termină
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
refugiat și în care tindem să ne transferăm viața reală. Suișul spre piscul muntelui ni-l facem singuri anevoios... Pășim cu prea multă indiferență pe acest pământ. Și privim spre cer doar să vedem dacă ne bucură soarele sau ne scârbește ploaia. Urcând, să ne amintim mereu că în acest colț de Univers, în care trăim, s-a întâmplat miracolul vieții. Este o minune fragilă din care simțurile noastre se înfruptă cu poftă și pe care diverse pericole o pot ucide
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
simțul meu critic este mereu un bisturiu apt să sancționeze; dar nădejdea nu mi-am pierdut-o într-o ultimă Românie ceva mai pură decât înaintașele sale. Manifest iritare la misionarismele desuete, la patriotismele lăcrămoase, la patetismele lichefiate care mă scârbesc. România este pentru mine acel steag cu stema comunistă decupată, din decembrie 1989. România este gaura din steag, o rană curățată parțial, fragmentar, relativ. Mi se pare jenant să spun, să recunosc că îmi iubesc țara. Discursul patriotic este astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de este cu putință, niciodată. „Îndepărtarea dragostei lui Dumnezeu și a păcii lui Hristos de la suflet erau pentru el mai cumplite decât orice. Conștiința că Îl scârbește pe Dumnezeu, pe un asemenea Dumnezeu blând și smerit, îi era de nesuportat. Trecea prin cele mai adânci suferințe ale conștiinței care greșește împotriva sfintei dragoste a lui Hristos“<footnote Arhim. Sofronie, Din învățăturile Sfântului Siluan, în „Epifania“, nr. 1
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
și bagaje În tabăra calomniatorilor. Mai mult, când am vrut, peste ani, să studiez câte ceva din documentele aduse de mine acolo, a sprijinit forurile oficiale din Fălticeni să nu-mi dea voie!!! Până la urmă am obținut aprobarea, dar m-am scârbit și am renunțat. 638 Referire la Vasile Toporan. Dar nu era singurul: o adevărată conspirație, În care s-au pus la bătaie mijloace oribile. 991 am avut639. Neamțul are un proverb foarte bun, „Die schlechsten Früchte sind es nicht woran
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-i semnătura?" "Stai, domnule, dar dau pe tabel la un eveniment? Băi, băieți, voi cărțile ar trebui să le citiți, nu să le numărați! Să vedeți ce scrie-n ele". Dacă ați observat, m-am retras total pentru că m-am scârbit, sincer, de tot ceea ce se întâmplă. S. B.: Aici, eu nu sunt de acord cu dumneavoastră. Pentru că pe scârba dumneavoastră și a altora care se retrag cresc ceilalți. M. M.: Nu-i adevărat. Sistemul a creat-o. Și-am să
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
fata lui frate-mieu, făcea ciorbă de burtă, și le plăcea tare... Apoi zice cătră mine: Hai, unchiule, mănâncă. Zic: Măi, mie nu-mi trebuie. După ce-am venit, eu n-am mai mâncat ciorbă de burtă... că așa m-am scârbit atunci... Și-apoi și carne ne mai băga, da’ cum... Era’ luni de zile că ne da arpacaș la felu’ doi, dar fără grăsime... Și-apoi era câte-o săptămână două când băga grăsâme multă în mâncare... și mulți care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
alegi aceea ai. În Piață, uralele nu mai conteneau... mulțimea urla ca scoasă din minți. Ochii senatorului străluciră ciudat... murmurând în barbă.. „Când Jupiter vrea să piardă pe cineva, îi ia mai întâi mințile..!”, așa zice o vorbă veche... și, scârbit de spectacolul stradal, se pierdu în mulțime. Ascultam vacarmul din Piață.. și,trăiam ciudata senzație, că se aducea ofrandă, prin cântare de biruință, „marei reforme”... a izgonirii noastre.. Elevii seminariști au privit în față realitatea brutală, rea și dușmănoasă. Reforma
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vecinii, cu colegii de serviciu, am primit refuzul oficial „negativ”, fără nici o explicație și fără dreptul de a întreba de ce. Aveam la dosar niște „tinichele” grele, eram vizat de condamnări pentru semnarea multor acte false (fusesem obligat) și eram total scârbit de întreaga situație. Deși mi-am iubit întotdeauna țara și neamul, am hotărât să evadez în occident. Ceea ce a urmat a fost ca o partidă de șah jucată de mine fără greșală. M-am încadrat într-un grup turistic de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]