270 matches
-
trupului. Cea mai priincioasă mișcare într-o scăldătoare răce este înotatul. Înotând, nu numai că ne împărtășim de folosurile sus-arătate; nu numai că scăpăm de frica apei ce ne este din fire dată; nu numai că ne folosim de orice scăldătoare răce; nu numai că putem să ne luptăm cu elementul cel grozav al strămoșilor, ci întărim totodată și trupul și-l facem sprinten și ușor. Pe lângă aceste, la întâmplări primejdioase, putem scăpa atât viața noastră, cât și viața altora. Sălbaticii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci și nevoieși vindecare și sănătate! Înavuțitul, printr-a căruia îndemn și agiutor s-ar înființa asemenea scăldători, s-ar vedea folosit nu numai cu câștigarea sănătății sale, dar și cu bucuria acea mulțămitoare de a privi cum să îndreaptă și nevoieșul. Și care alt folos poate fi mai doritor decât al sănătăței? Care faptă mai dulce și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o floare de bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de miere, una de pîne și alta de zahăr, un ou, puțin lapte dulce precum și o leacă de aghiazimă sau apă sfințită și pe toate obiectele acestea le pune în scăldătoare”. Este înscrisă în răbojul de cuvinte alimentația sacră a țăranului, plus inventarul farmacopeic. Vor fi reluate și în următoarele două momente existențiale, nunta și moartea. Valorile magice ale rețetarului sunt consemnate și în urarea rostită atunci, pe loc: Scump ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
primul ca substitut al aceluiași Eros, al doilea întru întîmpinarea lui Thanatos; într-un cuvînt, se asigură căile de acces spre „lumea nevăzutelor”. Așa se ajunge la a treia variantă de scaldă, aceea care pregătește înmormîntarea. Scrie etnograful de la Suceava: „Scăldătoarea aceasta se face, atît în Bucovina cît și în Moldova, în următorul chip: aduc apă curată de la un izvor, de la o fîntînă sau de la un pîrîu limpede și o pun într-un ceaun sau într-o căldare mare, ca să se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pun în căldare și mai ales în timp de vară, atît în Bucovina cît și în Transilvania, însă și felurite plante, precum: mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulcină, peliniță, lemnul Domnului, precum și multe alte buruieni și flori mirositoare, anume ca atît scăldătoarea cît și corpul celui ce se va scălda într-însa, mai cu seamă dacă acela e copil, să miroasă frumos”. Așadar, plante și la mort. Explicabil: omul se reîntoarce în lumea minunată a „raiului de sus”. Acolo poate fi recunoscut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
drept vorbind, busuiocul este o floare modestă ca aspect decorativ. Doar mirosul îl face competitiv în lumea sa. Să ne amintim că teologia creștină acordă mirosului un rol de seamă în săvîrșirea tainei euharistice. Reține și preotul Marian: „... ca atît scăldătoarea cît și corpul celui ce se va scălda într-însa, mai cu seamă dacă acela e copil să miroasă frumos”. Și reia, în scopul lărgirii schiței ritualice: „Datina spălării cu vin și a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositoare o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
durere mare m-a cuprins în tot trupul și mă înfricoșai neștiind ce este. Și tot eu mă liniștii, spunându-mi în gând: „Cum nu știi ce e, ești paralizat, ești doar un slăbănog. Nu te amăgi, ești slăbănogul de la scăldătoarea Vitezda.” Și prin somn, ca venind din altă lume îmi răsunau cuvintele: „Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare care se numește pe evreiește Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în gând: „Cum nu știi ce e, ești paralizat, ești doar un slăbănog. Nu te amăgi, ești slăbănogul de la scăldătoarea Vitezda.” Și prin somn, ca venind din altă lume îmi răsunau cuvintele: „Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare care se numește pe evreiește Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, așteptând mișcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare și tulbura apa și cine intra întâi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare care se numește pe evreiește Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, așteptând mișcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare și tulbura apa și cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ținut. Și era acolo un om, care era bolnav de treizeci și opt de ani.“ Vodă aruncă o privire spre mitropolit, acesta încuviință
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ani și așteptam să vină îngerul, dar mă înfricoșa gândul că în locul lui va veni Iisus. Simt în fiecare noapte cum mă cuprinde spaima că va veni Iisus și mă va certa. Încerc să mă ridic să mă arunc în scăldătoare până să vină El, dar durerea din tot trupul mă țintuiește. O să vină și o să trebuiască să-i spun că n am reușit în treizeci și opt de ani să-mi apropii pe nimeni: „Doamne, nu am om ca să mă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vină El, dar durerea din tot trupul mă țintuiește. O să vină și o să trebuiască să-i spun că n am reușit în treizeci și opt de ani să-mi apropii pe nimeni: „Doamne, nu am om ca să mă arunce în scăldătoare, când se tulbură apa”. Asta o să-i răspund când El o să mă întrebe „voiești să te faci sănătos?” — Șerbane, ce este asta? țipă mitropolitul, făcându și cruce. — Este chinul meu de mai bine de trei săptămâni. În fiecare noapte, înțelegi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ale misterelor Parisului sau Londrei; scenele de la Șosea ori din Cișmigiu pălesc în fața acestor excese. Orașul plăcerii e o prostituată gigantică ce le întrece pe Babiloanele vechi sau moderne. Excursiile pe malurile Dâmboviței din timpul sezonului termal sunt de nedescris. Scăldătorii de toate vârstele și de toate sexele se amestecă în plină zi, fără niciun fel de veșmânt sau rușine; e oare vorba de inocența primitivă? Sau de uitarea oricărei pudori? Să se judece prin prisma a ceea ce precede și să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
florin. Promenadele sunt încântătoare; natura le-a creat, iar mâna omului n-a contribuit la ele decât tăind alei capricioase pe flancurile stâncilor sau peste pantele lor rapide. Există două până la trei etaje de promenade de fiecare parte a văii; scăldătorii se rătăcesc pe alei răcoroase mărginite de cireși, de carpeni mici, de stejari, de fagi, în mijlocul unei vegetații luxuriante. Mai sus, brazii și alte varietăți de conifere acoperă aceste bolți cu întunecoasele lor cupole, dominate la rândul lor de imensele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de calciu, silice, urme de brom și de iod; apele sunt la fel de bogate în gaz acid carbonic, hidrogen carbonat și sulfurat. Cartea d-lui doctor dă cotele exacte ale acestora cu o precizie de care știința medicală trebuie să profite. Scăldătorii sunt foarte numeroși în fiecare an la Hercules Bader; hotelurile sunt pline; vin aici mulțime de germani, maghiari, sârbi, turci și români, mai ales cei din Valahia Mică. Dacă apele Pirineilor, Vosgilor și ale Pădurii Negre n-ar fi așa
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
stâlp de lemn pe măgărușul scund și-și târa picioarele, prea lungi, prin ierburi și pietre. Acest soldat nu era Iahuben. De la o vreme muntele se schimbă. Scurt timp trecură prin nori sau ceață, apoi piscul se ridică gol în scăldătoarea soarelui, sub cerul curat. Nu mai era cald. Soarele cobora spre apus, amestecîndu-și ultimele raze cu boarea munților. Dese izvoare țâșnind de sub pietre își cântau cântecul din fluier de argint sau din fluier de trestie, iar din cuiburi atârnate de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
așezați la o masă lungă și împovărată de hârtii, îl dezbrăcaseră gol-pușcă, punându-l să stea drepți! înaintea lor, fără să aibă voie măcar să-și acopere penisul cu palma, așa, cum procedează flăcăii din Goldana, când ies pe mal din scăldătoarea de la apa Gegiei. În fine, într-un târziu de noapte,pe când blidele dormeau spălate, clătite-lună și lucii, Petronia îl văzu cum își scutură zăpada de pe opincile de cauciuc că ninsese năprasnic în Goldana și pe toată Baisa, anume înainte de înjunghierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sunt altceva decât un mijloc, scopul fiind concentrarea minții și acumularea de qi. Principiul naturaleții impune alegerea poziției care se potrivește cel mai bine, În funcție de starea fizică a fiecăruia. Ca să spunem așa, nu trebuie aruncat și pruncul odată cu apa din scăldătoare. Există niște sugestii legate de situațiile speciale. Celor care suferă de hipertensiune, boli cardiace sau nevroză li se recomandă să adopte pentru qigong poziția șezând, deoarece ea face sângele să curgă prin corp În jos, micșorând presiunea asupra capului și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
trebuie s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră Frunză de aur, doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc În cale. Baba găsește o căpățână de cal, pe care o pune la scăldătoare, o Îngrijește 9 luni, până când capul de cal Începe să vorbească. Le cere bătrânilor să meargă În pețit la Împăratul Roșu, care-l supune unor probe Înainte de a-i da fata de nevastă. Îndeplinește cele trei probe și se căsătorește
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
folosirea În acest sens apare prefigurată Încă de la vârsta primei copilării. În măsura În care are obiceiurile de la naștere arată preocuparea Împlinirii viitoarei căsătorii, busuiocul va fi unul dintre elementele prin intervenția cărora se manifestă acest interes (ați uitat să puneți busuioc [În scăldătoare], doar vi-i voia să nu se mai Însoare cât e lumea, sau se duce creangă de busuioc, ca să fie copilul plăcut ca busuiocul. O explicație imediată a acestei indicații este că nou născutul, mai ales dacă e copilă, să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră - Frunză de aur [Botezatu], doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc în cale. Baba găsește o căpățână de cal, pe care o pune la scăldătoare, o îngrijește 9 luni, până când capul de cal începe să vorbească. Le cere bătrânilor să meargă în pețit la Împăratul Roșu, care-l supune unor probe înainte de a-i da fata de nevastă. Îndeplinește cele trei probe și se căsătorește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
folosirea în acest sens apare prefigurată încă de la vârsta primei copilării. În măsura în care are obiceiurile de la naștere arată preocuparea împlinirii viitoarei căsătorii, busuiocul va fi unul dintre elementele prin intervenția cărora se manifestă acest interes ("ați uitat să puneți busuioc [în scăldătoare], doar vi-i voia să nu se mai însoare cât e lumea", sau se duce creangă de busuioc, ca să fie copilul "plăcut ca busuiocul." O explicație imediată a acestei indicații este că nou născutul, mai ales dacă e copilă, "să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dinții, rumenă, fetița desface palma pe geam, stă pe culoar în picioare, Dolhasca alt peron de duminică plin, bătrînele cu nasul pe sus, dialog sub numele stației, Noul Siloam al lui Inochentie de la Balta, bătaia de soare oblic îngheață în scăldătoare, porumbiști aburesc de rouă pe sute de kilometri, lume de runc și curătură, sate rupte de pădure s-au atins în capete, orașe, s-au atins în capete, cibernetică, va fi extensivă și etapa intensivă, cît mai ține, în totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Spiridon în toate icoanele pictate. Pe frontonul turnului, de o parte și alta a porții, au existat două cișmele publice. Deasupra lor au fost puse inscripții în grecește, turcește și slavonește, care glăsuiesc: „Io Grigorie Ghica voievod. Fântâna lui Silvan, scăldătoarea lui Solomon. Pâraiele făcătorului de minuni Spiridon izvorăsc sănătate într-a bolnavilor lăcașu. Desfătare, viață tuturor în Iașu. Al triilea Grigorie Alexandru Ghica dăruiește. Si către toți de obștie darul de înmulțește. Însetaților, vedeți să dobândiți viața apelor. Întru al
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de-ale copilului. Pe deasupra se pun cărbuni stinși, tămâie, usturoi și un cuțitaș. Copilul nu va mai visa urât, nu va mai tresări în somn, nu se va mai speria fără motiv. Spurcat. De spurcat, copilului mic i se face scăldătoare cu burete de «Lingura frumoaselor», flori din vrâsta miresei și un ban de argint, ca să se facă curat ca argintul. În scăldătoare se pun uneori și bujori de munte. Alt leac, se unge copilul după scaldă cu untdelemn de la Icoana
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tresări în somn, nu se va mai speria fără motiv. Spurcat. De spurcat, copilului mic i se face scăldătoare cu burete de «Lingura frumoaselor», flori din vrâsta miresei și un ban de argint, ca să se facă curat ca argintul. În scăldătoare se pun uneori și bujori de munte. Alt leac, se unge copilul după scaldă cu untdelemn de la Icoana Maicii Preceste. Sugel. Se bagă degetul în apă fiartă și se trage unghia la o parte ca să pătrundă apa. Sau, piatră acră
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]