579 matches
-
Berheciului în ierburile ce ajungeau altădată până la brâu, smălțuite cu flori multicolore. Apa curgea permanent și aproviziona periodic iazurile amenajate de către unii proprietari, cum ar fi : Avram, Căpraru, Chirilă, Ciuche, Lehănceanu, Țarălungă. Aceste ochiuri de apă erau locuri de scăldat, dar mai ales unde țăranii prindeau pește cu coșurile, vârșele 1, plasele sau cu minciogul, lucrate de copii și părinți, ocupație ca o artă, ce s-a pierdut, schimbându-se lunca și din balta datorită trecerii vremii. Păstrând proporțiile, Lunca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ai copilului, fiind cumetri cu părinții acestuia. La prima scăldătoare a copilului, apa pentru scaldă era încălzită într-o oală de lut, ca să aibă copilul glasul bun, dar apa nu trebuia să clocotească, pentru ca acesta să nu îmbătrânească repede. Scăldatul se făcea în „algie”, iar când nașa așeza copilul în ea, spunea: „Să trăiască nepoata, să mai facă o fată”. Dacă mama voia să mai aibă și un băiat, nașa spunea: „Am răsturnat-o într-un picior, să mai facă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de imaginație, pe care îl întâlnesc astăzi pe ulița satului, a fost un gospodar de frunte al satului. Toate acestea sunt astăzi, doar câteva crâmpeie din viața de copil a adulților de astăzi. Treptat, lucrurile s-au mai schimbat... La scăldat Pentru oricare dintre noi, fie că-i plecat din sat, fie că nu, o bună parte din buchetul de amintiri al copilăriei este strâns legată de apa Berheciului sau de gârlă, cum i se mai spunea, mai cu seamă de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scos de pe fundul apei cu niște cârlige de fier. „Așa i-a fost soarta...” s-a spus atunci. Nu cred că e adevărat. Le-au lipsit lui și părinților săi gramul de înțelegere și precauție în fața unui pericol iminent. Dar scăldatul ne-a oferit mai mult clipe plăcute. La scăldat mergeam dimineața, mergeam la prânz, mergeam și seara, iar uneori baia dura câte o jumătate de zi. Gârla a fost „ștrandul” nostru. Acolo organizam întreceri de înot. Ne întreceam cine traversează
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Așa i-a fost soarta...” s-a spus atunci. Nu cred că e adevărat. Le-au lipsit lui și părinților săi gramul de înțelegere și precauție în fața unui pericol iminent. Dar scăldatul ne-a oferit mai mult clipe plăcute. La scăldat mergeam dimineața, mergeam la prânz, mergeam și seara, iar uneori baia dura câte o jumătate de zi. Gârla a fost „ștrandul” nostru. Acolo organizam întreceri de înot. Ne întreceam cine traversează mai repede gârla, cine stă mai mult sub apă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mult sub apă sau cine sare de la înălțime mai mare. Chiotul, larma și animația creșteau însă, când în jocul nostru intrau... un cățel, un cârd de gâște sau de rațe. Nelipsite erau raidurile de după boscheții de cătină, spre locul de scăldat al fetelor. Cum nimeni nu purta pe vremea aceea costum de baie, vă închipuiți ce se întâmpla când fetele simțeau că sunt privite de către băieți! Acestea țipau ca din gură de șarpe și căutau să-și ascundă goliciunea, fugind în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
devine apă informatizată deoarece a Înregistrat emoțiile, sentimentele, trăirea efectivă transmisă de noi cuvintelor. În creștinism apa este simbolul material al Luminii, deoarece prin vibrațiile sale poate influența natura omului. În religia creștină sfințirea apei și botezul oglindesc acest lucru. Scăldatul În apă simbolizează la propriu și la figurat spălarea sau Înlăturarea tuturor necurățeniilor și obținerea unei stări de bine. Puterea gândului, a cuvântului, rugăciunilor și calitățile apei descrise mai sus sunt folosite la binecuvântarea și sfințirea apei pentru obținerea Aghiazmei
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mai poată fi recuperat. Atunci slujitorul lui Dumnezeu, Theogenes, învrednicit de o asemenea pedeapsă, s-a îndreptat cu bucurie spre viața veșnică spre care îl chema Dumnezeu. Iar chipul și întreg trupul său erau proaspete, ca și cum ar fi ieșit de la scăldat și nu din închisoare și părea că merge spre o mare sărbătoare. Abia a ieșit din închisoare, a fost urcat pe o corabie și a fost condus în locul unde trebuia să fie aruncat în mare. 10. Chemând soldații și marinarii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dimensiuni, trecea mult prea repede. Din contra, orice zi departe de ea parcă nu se mai sfârșea, părea infinită. Le plăcea ceea ce făceau tocmai pentru faptul că erau împreună. După masa de seară activitatea continua parcă și mai intens. Un scăldat în lacul Fundata după apusul soarelui, o muzică de cartier sau de dans, interpretată de studenții cu talent în domeniu și acompaniată de o orchestră improvizată din chitariști și acordeoniști, uneori și de o mandolină, creau o bună dispoziție tuturor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în această casă țărănească, în jurul căreia este un iaz cu papură și pește, apoi sînt păsări, iepuri, alte orătănii - fiecare exponat deci, este însoțit de cîteva lămuriri. Am notat una: ,,Albie de scăldat copii. Cînd nu mai este bună de scăldat, este bună de legănat. Cînd nici de legănat nu mai este bună, tot nu se azvîrle. Se pune sub streșina șurii cu paie și se ouă găinile în ea.“ ,,Dăinuirile... “ tot muzeu sînt. Pătrunzînd în ele, parcă sîmțăști că te
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fi însă "un pat liber din toate părțile, o masă și un scaun fixat". Cât mai multă lumină, pătrunzând prin geamuri mari și numeroase, va determina un efect tonic. Băile (o baie al fiecare cameră) și băile din grădină pentru scăldat (suntem în epoca hidroterapiei) sunt numeroase și îngrijit amenajate. Grădini, bogat plantate cu arbori, vor spori climatul plăcut și vor oferi ocupație utilă pensionarilor instituției. Aceasta se mai numește, de altfel, funcționalitatea și toate atributele unui spital. Bolnavii urmează a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
unei noi epoci, băiatul doctorului Călin Boișteanu și-a petrecut primii ani ai copilăriei în satul Fedeleșeni, din comuna Strunga. Nu departe de sat se afla lunca Siretului cu Mirceștiul lui Alecsandri, spre care alerga vara, împreună cu alți copii, la scăldat. Alteori, toropit de căldura soarelui, se refugia la umbra vreunui copac singuratic, care se afla la marginea lanului de grâu și urmarea fascinat ciocârlia care se înălța cântând spre cerul senin. Povestea acestea stând relaxat la umbra unor sălcii, care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Profesoară (...) Îmi spuneți să vin cu părinți sau tutori cum să-i aduc Eminescu la spital Verlaine beat-clește Petöfi-n revoluție surorile Brontë în vis Lermontov după glonte Browning după nevastă Gautier prin ruine Musset joacă șah Pușkin duelează Shelley la scăldat Byron la război von Kleist cu logodnica Chénier spre ghilotină Vico la academie Quevedo în dizgrație Shakespeare la pescuit Góngora după împrumuturi Malherbe la curte Villon în exil Bruneto Latini culege folclor... Sunt numiți și alți soliști iluștri, poeți celebri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ale copilăriei. Imașul de la marginea satului părea, dintr-o dată, prea mic pentru marea zbenguială, săturând pofta de oină și țurcă. Ar fi făcut orice, aproape, ca să se poată zbânțui pe izlaz deodată cu iezii și cârlanii. Sau măcar să iasă la scăldat, la iaz, ori să sară ulucii la furat de prin livezile vecinilor. S-ar fi mulțumit și cu furișatul în podul casei, unde mamele piteau oalele cu smântână de feluriți pofticioși. Nu trecu prea multă vreme căci, dintr-o dată, copiii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
primprejurul satului, mai ales vara. Desculți și cu căști de hîrtie pe cap, se urcau pe girezile cu paie, crezîndu-se pe munte. Din coji de nucă, făceau car cu boi, la care înjugau culbeci bătrîni, cu coarne. Se duceau la scăldat, în Balta de sub pădure (azi Balta Iul Leon) și făceau mare război, cu broaștele. Ilie se învățase a prinde șerpii cu mîna; îi aducea acasă și le da drumul pe jos, în bucătărie, ca să sperie pe o țigancă, slujnică; îi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
am scăpat din focul de la Troia, n-am astfel de sculă". Toți dejunau ce se găsea, fiindcă toți erau din sărăcime și se hrăneau din ce li se aducea de acasă, o dată pentru două-trei săptămîni. Apoi poetul se ducea la scăldat, în Tîrnava, unde se dovedea înotător neîntrecut, dar căuta mai ales locuri retrase, ca să nu vorbească cu alții. Prin răspunsurile pe care le da în discuțiile cărturărești, stîrnea marea mirare între "studenții" din clasele cele mari, mai ales că el
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
2); albastru (2); chioară (2); claritate (2); cristal (2); curățenie (2); curgătoare (2); Dorna (2); esența vieții (2); fericire (2); înviorare (2); mîncare (2); multă (2); necesar (2); ocean (2); pahar (2); pîine (2); plăcere (2); răcoare (2); relaxare (2); scăldat (2); supraviețuire (2); transparent (2); udă (2); vin (2); vitalitate (2); -; acid; alcool; amin; apă potabilă; armură; bazin; băut; beau; bidon; bine; Borsec; bunătate; calcar; calm; cantitate; ceai; chiuvetă; clor; continuitate; creație; cugetare; fără culoare; dar; deșert; Dunăre; duritate; energie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lebădă; limpede; liniște; loc de udat; măr; meserie; mirare; mocirla; mormoloc; murdare; neant; neliniște; nepăsător; neplăcut; nimic; nord; ocolire; omul; pădure; părăsire; părăsit; peisaj; de pescuit; cu pește; fără pește; pietre; plouă; probleme; puritate; rău; rece; Republica Moldova; sat; scăldat; la scăldat; seacă; spurcată; static; stuf; stufos; suferi; supărare; toloacă; tristețe; a uda; urăsc balta; urît; urîtă; uscată; verdeață; viață; viețuitoare; vomă; zoi (1); 794/144/54/90/0 ban: avere (109); monedă (101); leu (40); bogăție (35); putere (24); valoare (21
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață (9); curgere (8); lung(8); apa (6); curat (6); trecere (6); albastru (5); pești (5); iaz (4); Nistru (4); repede (4); barcă (3); continuitate (3); înot (3); lin (3); mic (3); natură (3); Prut (3); puritate (3); Răut (3); scăldat (3); susur (3); trecător (3); vale (3); valuri (3); baie (2); cascadă (2); cristalin (2); înec (2); pădure (2); piatră (2); pod (2); relaxare (2); vară (2); abis; abrupt; agitație; albie; amar; amețeală; amintiri; apă dulce; apă mică; apă rece
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grăsime; grăsimi; imaculat; instrument de curățare; închisoare; să fie lichid; lipsă; lubrifiant; mașină; menaj; microbi; minciună; miros frumos; miros plăcut; mizerie; mîna; mîna pe tine; nisip; obiect; occident; parfumat; pix; plapumă; plăcere; plăcut; praf; produs; prosop; rîu; sănătate; săpuneală; scapă; scăldat; nu-l scăpa; scăpat; sodă; solid; spală-te; spăl; substanță chimică; tare; telenovelă; trandafir; trezire; urîțenie; usturime; verde (1); 799/135/48/87/0 sărac: bogat (135); fără bani (31); om (31); sărman (30); bani (27); milă (27); trist (22
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sufletul trage la apă". 226 Imagine în oglindă a venirii pe lume, scăldătoarea Marii Treceri se pregătește din "apă neîncepută" și plante purtătoare de semnificații mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulfină, peliniță, lemnul Domnului: "Drept aceea, fiecare care se apucă de scăldat, după ce l-a spălat acum peste tot corpul, până ce s-a făcut curat cum l-a pus mă-sa în fașă, când l-a pornit la botez, îndată îi taie unghiile, anume ca și sub unghii să-l poată astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu se scalde în apa rămasă din ziua cea laltă, căci nu mai cresc, ci să se scalde totdeauna cu apă proaspătă. Apa care rămîne dumineca să se arunce; e bună numai pentru viermi. Apa de la întîlnitură* e bună de scăldat, ca să nu se lipească de cel scăldat boale și farmece. Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept și de stomac, e bine ca la Bobotează [6 ianuarie], cînd se afundă steagul în rîu, să te speli în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua cea laltă, căci nu mai cresc, ci să se scalde totdeauna cu apă proaspătă. Apa care rămîne dumineca să se arunce; e bună numai pentru viermi. Apa de la întîlnitură* e bună de scăldat, ca să nu se lipească de cel scăldat boale și farmece. Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept și de stomac, e bine ca la Bobotează [6 ianuarie], cînd se afundă steagul în rîu, să te speli în acel moment cu apă de rîu, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru alții din acea casă. Albia sau vana în care s-a scăldat mortul se răstoarnă cu gura în jos și nu se mai întrebuințează pînă după înmormîntare, fiind rău de moarte și pentru alții. Cînd se încălzește apă pentru scăldatul unui mort, să nu se împingă tăciunii de foc sub vas, că ci e semn de facerea focului și pentru alți morți. îngroparea mortului să nu se facă lunea, căci e rău de moarte. După ce s-a scos mortul din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuvintele "îndată", "numai ce și ", "unde nu", "numai iacătă", " iaca", "iute ", "pe loc". Verva poetului se realizează prin aglomerarea verbelor de acțiune la aceeași persoană, mod, timp, număr. Alteori, dinamismul este sugerat de interjecții ("iaca poznă"), construcții eliptice ("fuga la scăldat"), repetiții ("...numai iacătă-mă-s și eu, veneam, nu veneam"), cuvinte regionale care contribuie la culoarea dialectală ("duglișule", "cuc armenesc", "găbuiesc", "te-am căptușit", "tuflind", "am bojbăit", "chisăliță", "oleacă", "s-o drămăluiască"). Creangă își asumă rolul de povestitor și uneori
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]