434 matches
-
În opinia publică fapta constituia o crimă națională, o jignire profundă și intolerabilă adusă neamului nostru daco-roman. Cum, domnule?! Chiar cu o unguroiacă?! Dar ce, Doamne iartă-mă, nu se mai găsesc românce în țara asta? Și se ține ca scaiul de el, uite, a venit aici tocmai din Cluj. Nemaipomenit! Și iată-l pe bietul flăcău făcut harcea-parcea, dezorientat și debusolat, gata-gata să renunțe la iubirea lui concretă, reală și carnală pentru frumoasa și pătimașa Ildiko, de dragul unor noțiuni abstracte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe care i-a hrănit o vară și de care se atașase ca de o familie. S-a așezat pe-o bancă În fața primăriei, s-a crucit să-i vadă pe actori că apar pe acoperiș, apoi s-a ținut scai de ei să intre prima În pădure. Am observat-o făcând traseul complet și am fost plăcut surprins s-o văd dansând pe pajiște cu zeul Hymen rock’n’roll. Iar la sfârșitul experienței mi-a spus că și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
atât de bine o scenă doar povestită și nu trăită? Ce nevoie am eu de strâmbătura aceea arogantă și grobiană? Și totuși, zâmbetul josnic, răzbunător al fostului soț al lui tanti Tony se ține, de peste 40 de ani, cu încăpățânare, scai de turma amintirilor mele... Nu cred că tanti Tony a regretat despărțirea, dar singură, într-adevăr a rămas - pentru toată viața. Deși atunci când divorțase era încă tânără, de treizeci și ceva de ani, drăguță, fină. Într-o seară (locuia, temporar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
locul unde se găsește azi Ministerul Cons trucțiilor) culminează În amintirea mea, de acum amatoare de peisaje libertine, cu un extraordinar episod panoramistic, când m-am găsit, Într-o zi, amestecat În mulțimea de haimanale de pe maidan, care se țineau scai, râzând cu gura toată și ținându-se de pântece, după o țigancă Înaltă, zdravănă, de mare alură și stil atunci când, răspunzând huiduielilor mulțimii, Își ridica poalele și se bătea cu palma peste bujaverca ei neagră și nespă lată. Machiavel povestește
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vântul sau producând vreo comunicare scrisă, așa, ca o simplă formalitate de birou. În schimb, la primul din dineurile prezi date de ministrul nostru, pe care Îl Însoțeam ca un fel de curte princiară, toți bărbații, unii veniți cu nevestele scai după ei, Își comunicau pe sub mese ultimele adrese de localuri cu femei În pielea goală având organul lor muieresc astfel dresat ca să-ți ia francul de pe marginea mesei, aspirându-i așa cum ți-ar suge lipitoarea sângele rău din tine; sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
iatacul! E cumplit, unchiule! Cumplit! Maria, de ce scormonești în tine? Dezgropi și tot dezgropi! Trecutul e mort! Și vulturul e mort! Lasă-l! Fugi! Uită-l! Războiul!... oftează el. Aista-i războiul... Parcă pot? scâncește ea sfârșită. Gândurile se țin scai. Mă urmăresc nemiloase ca Eriniile. Dacă le înfrunt, dacă dau piept cu ele, e cumplit, dar mă descarc și asta mă ușurează... Dacă... dacă ar fi cineva lângă mine... spune ea după un moment de tăcere și-n colțul buzelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întorc românașii zburătăciți. Au jurat doar... Pe turcaleți să-i primim "moldovenește", după datină, spune Vlaicu clipind hâtru. "Moldovenește", cum altfel!? râde sarcastic și înflăcărat, cu patimă Ștefan. Pitulați în poala codrului, le luăm urma; ne ținem de ei, ca scaiul de oaie! Clipă de clipă! Zi de zi! Noapte de noapte! Îi hărțuim! Îi lovim! Îi ciomăgim! Le punem foc! Îi altoim cum ne vine bine la socoteală! Călărimea de harț pe caii cei iuți să-i hărțuie, zi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
incandescent) la fel ca o lamă de magneziu. *Mă enervează refrenele idioate de muzică ușoară și toate prostiile care-mi intră în cap și apoi zdrăngăne o oră sau o zi. Dimineață, pe stradă, s-a prins de mine ca scaiul o reclamă în versuri: „Lozu-i mic la-nfățișare, / Dar cîștigu-i foarte mare!” E amia ză și încă îmi vine s-o repet, nitam-nisam. Și nu-s jucător la loto și nici cumpărător de lozuri în plic! *Deși nu cred că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cartilaginea), Spălăcioasă (Chrisantemum rotundifolium, Doronicum cordatum, Senecio integrifolius, Senecio carpaticus, Senecio saracenicus), Buruiană de inimă rea (Senecio aquaticus), Ariciu (Senecio nemorensis, Senecio subalpinus, Echinops paniculatus), Scăiete, Scaieț (Cirsium lanceolatum, Cirsium euriphorum, Lappa officinalis), Pălămida (Cirsium arvense), Porci nebuni (Cirsium rivulare), Scai, Fulcel domnesc (Carduus acanthoides), Mătase jalnică, Vesăud (Serratula tinctoria), Scăieț măgăresc (Onopordon acanthium), Turtea, Mărăcine de istrochie (Carlina brevibracteata, Carlina vulgaris), Smoc (Centaurea austriaca), Floarea de grâu (Centaurea stenolepis, Centaurea cyanus), Mătase (Centaurea plumosa), Cicoare(Centaurea paniculata, Cichorium inthibus), Păpădie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
i-am spus că la externe se obțin decorațiile și de aceea am fost, pentru a decora cîteva personalități de la Tighina. Evident, nu l-am convins. În tren, a doua zi, cînd mă întorceam la Tighina, era și Nedelea. Un scai teribil. Mi-am dat seama că nu aveam cum să-l opresc în a mă urmări și că era mai cuminte să-l interesez în păstrarea secretului. Știam că pentru un tînăr reporter la un ziar, o știre bombă este
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
care decurge În sensul firesc al creșterii entropiei, al omogenizării. Astfel Încât el așteaptă, În fiecare caz, doar condițiile favorizante. În multe cazuri, aceste condiții le asigură omul, conștient ori inconștient. Și iar ajungem la ideea de om-instrument al naturii. Exemple? Scaiul a venit adus inconștient, din stepele Rusiei, agățat de cozile cailor căzăcești. La fel, filoxera a venit pe rădăcinile unor vițe americane, iar gândacul din Colorado prin importuri, tot din America, de cartofi. Dar, evident, omul e mai vinovat atunci când
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
franceză perfectă, spre deosebire de bătrâna franțuzoaică ( ?) la care locuiește și al cărei accent valah pare inalterabil și până la amănuntul deloc căutat cu lumânarea că un arhitect întors în țară nu poate umbla îmbrăcat ca ultimul papițoi într-un compleu de piele (scai ?) , de la dejà-răs-vu-ul caselor locuite de bătrâne doamne excedate de chiriași și până la și mai răs-vu-ul scenei ghicitului, în care o țigancă având studii de dicție se-ntâlnește pe terasa unui bloc ( !) cu arhitecta finalmente sinucigașă, nimic nu ne e cruțat
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de ani, în 1999 am fost iar în S.U.A., și iar mititei, lăutari, meșteri populari, ouă încondeiate, taraf albit, tot tacâmul, mai puțin Maria Tănasă, asta ca să-ți dai seama cât de afurisită-i tradiția, se ține de român ca scaiul de câine. Tradiționalismul e atât de impregnat în conștiința românească, încât o grupare de oameni, de altfel deștepți, școliți și cu cărți publicate, plâng după satul nostru tradițional, adică după satul scufundat în beznă și glod, cu țărani desculți, analfabeți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avea strălucire, tălmăcirile sale sunt plastice și scutite de prezența unor neologisme stridente. În anul 1896, a tradus Macbeth de Shakespeare. B.-D. este și unul dintre întemeietorii operetei naționale românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de G. Otremba și Ed. Caudella, B.-D. își leagă numele de începuturile operetei românești. Libretul are la bază o piesă franceză care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”București” data =”4.V.1975”> Dragă Eugen, Am primit scrisoarea ta și m-a bucurat de toate știrile care mi le dai. Îți urez și de aci Înainte succes. Eu mă țin scai de fiul lui Tutoveanu și de D-na Millo. Am speranțe. Pe aici avem timp prost pentru boala mea. Aștept cu nerăbdare Varaticul. Acolo mă simt bine. Mi-ar face plăcere să mai pot veni la Folticeni. Să sper? Îți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
frumos ultima oară și cred că e mulțumită de modul cum i-am servit colega, dîndu-i două tone de filamente din stocul de rezervă. Urc la etaj și bat la ușa ei. Biroul e gol. Al naibii ghinion, se ține scai de mine! La cine să mai merg?? La președinta de sindicat! Da-da, iată că am găsit! Nu numai că s-a purtat frumos cu mine, dar am asigurat-o că-i dau tot sprijinul la formarea unei echipe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
până seara pe câmp, călcând agale fără nici o grabă, vorbind de unul singur, speriind ciorile care căutau de mâncare printre brazdele arăturilor de primăvară. Nici nu-i păsa că pe suprafața destul de roasă a pantalonilor săi se adunau ciulini și scai. Nu s-a oprit deloc să-i curețe chiar dacă începuseră să-l înțepe dureros. Seara podul grajdului a rămas pustiu. A doua zi satul vuia de cântecele fanfarei cu alămuri sclipitoare, urcată într-un pătul făcut anume pe patru pari
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
maică-sa. Una din învățătoare o striga pe alta și încerca din tot înadinsul să se facă înțeleasă. Intrară în clase în dezordine, după aproape două ore de discursuri savante suportate de toată lumea în picioare, cu stoicism. Sanda se ținea scai în urma Luanei, sâcâind-o continuu cu indicații prețioase. Îi striga să se așeze în prima bancă, să-și ridice șoseta care-i alunecase dar fetița n-o mai luă în seamă. Grupați din mers doi câte doi, pășiră pragul clasei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nume cum nu se poate mai potrivit pentru această scorpie pe care, profesori și elevi, nu puteau s-o vadă în ochi. Sări la domnișoara de geografie și-o făcu "imorală" de la prima intrare în cancelarie a acesteia. Se ținu scai de ea până când, biata domnișoară, trebui să-și mai cumpere jumătate de metru de material și să-și lungească fustele. "Simpatia" dintre doamna Vrăjitoru și Luana era reciprocă. Îi făcea fetei zile fripte din cauza părului cârlionțat și-i punea numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Luana era privită ceva de genul: "Slăbătura asta are impresia că băieții sunt buni doar la bătut mingea", ea deveni în scurt timp confidenta tuturor. Venea Geta: "Draga mea, Violeta i-a dat telefon lui Liviu. Toată ziua se ține scai de el. Am să-l fac atent să-i trântească receptorul". După care venea Violeta: "Luana, scumpa mea, vreau să-ți vorbesc. Știu că tu nu spui la nimeni. Liviu mă iubește! Ieri seară m-a prins de mână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o înhăță de gât și fără un cuvânt o lipi de perete. Izbitura îi înlemni pe cei prezenți. Lividă, Luana îi șopti la ureche: Dacă-mi mai ieși vreodată în cale, te omor! Liviu Livianu o urmări zile întregi. Ca scaiul, pretutindeni. Atitudinea de gheață a fetei îl făcu, totuși, să nu se apropie prea mult. Se așteptase ca ea să fie măgulită de interesul pe care i-l arăta și să-i cadă la picioare, așa cum fusese obișnuit. Răceala gâzei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care îl văzuse pregătit de mai multe ori de Nieve în Spania, iar aceasta îi dăduse rețeta, spunându-i că, practic, nu avea cum să dea greș. Lui Nieve îi plăcuse întotdeauna să gătească; când era mai mică, se ținea scai de Minette în bucătărie, punându-i tot timpul întrebări despre ce făcea - Minette oftase adesea, exprimându-și cu voce tare dorința ca Darcey să dea și ea dovadă de același interes. Darcey știa că Nieve primise rețeta de vițel cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de gândul să scap cumva de ea. Plimbarea ne-a picat cam cu ghionturi, așa că, ajunse la vasul libertatea, am hotărât să ne Întoarcem, fărĂ suc, prin oraș de data asta, și să luăm autobuzul spre casă. Nebuna se ținea scai de noi. Diana a avut noroc : autobuzul ei a venit imediat. Soarele se apropia de apus și Carmina, care rămĂsese cu mine În stație, se pornise să turuie fărĂ șir. Probabil din cauza oboselii, a căl- durii și a surescitării acumulate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cărora i se umezea mâna pe mouse de emoție, de pildă, sărind cu parașuta, făcând scufundări În Caraibe sau speculații la bursă. Gino era un italian drăguț care se hotărâse să o lase mai moale cu fetele, care se țineau scai de capul lui (i s-a spus În aceeași seară că nimerise la locul potrivit). martine, o femeie la vreo patruzeci de ani, avea o mutră severă și acră, dar era gata Întotdeauna să-ți sară În ajutor, chiar mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
33v) b. Au doară den Galilei Hristos va veni? (CC1.1567: 42v) c. Nu zeace se curățiră? (CC1.1567: 149r) d. Sfinții lu Dumnezeu păcătoși au fost? (CC1.1567: 246r) e. Au doar vor culeage den spini struguri sau din scai smochine? (NT.1648: 9v) În coordonarea a două predicate în interogativele totale, structurile inversate precedă de obicei structurile noninversate, însă regula nu este absolută (92) (v. Gheorghe 2016): (92) a. Maica <t>a oare vede-te-va, au nu te
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]