395 matches
-
Sunt un cactus robust, ce trăiesc în pustiu,mă usucă un soare-arzător, dar sunt viu.Animalele trec cu băgare de seamă,cine nu e atent lasă sânge drept vamă.Alte plante în jur, de te uiți, nu prea șanț,doar scaieții pribegi în bătaie de vânt.Dar, odată pe an, se întâmplă-o minune,se deschide o floare din mine. Se spunecă e cea mai frumoasă, că e fără cusur,te-nfioară, privind, un intens roșu pur.Tu, ce vrei să o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici, a căror floare uimește ochiul de la mare distanță, toate acestea răzbat cu putere din viața câmpiei și pătrund înăuntrul omului, subjugându-l.” Dacă în primul volum „viața se scurge aici fără conflicte mari”, în volumul al doilea satul parcurge
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
spinarea sa de culoare grena, moale ca de mătase. Poneiul, de cum o zărea, se transfigura, sărea de bucurie, venea la gard și-și întindea capul spre ea, peste răzlogi. Ea îl îmbrățișa, îl mângâia, îl curăța de ciulinii și de scaieții adunați peste noapte pe spinarea lui, apoi îi oferea o bucățică de ceva dulce, la care el nu rezista și tresărea, mușcând cu bucurie din bunătatea oferită și închizând ochișorii de mulțumire. Poneiul știa când se apropia ceasul de călărie
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
Stihuri > Cugetare > UN FLUTURE Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului foto: Mihai Olteanu Un fluture gătit pe semne să rupă gura târgului se agăță fără să-ndemne pe nime, în vârful scaietelui cu fina lui îmbrățișare și sfărâmat de-a sa lumină îl mângâie dând din picioare vrând să ascundă-o veche vină culoarea de urzică, falsă - o mască cum bine se știe - cu puterea ei de balsă reușește-o șmecherie Să
UN FLUTURE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374750_a_376079]
-
Alaiuri de zâne cântând. Cunune-mpletesc... ...din razele Lunii, Din florile-alese Proaspăt culese... Din rouă de seară... Cunune-mpletite. Soarele și Luna... de-or purta cununa... Fi-vor numai Una (autor anonim). Ritualul de Sânziene preluat de la tușa Sia: Florile de scaieți, tunse de puf, sunt atârnate, peste noapte, de streașină, să fie luminate de lună și să cadă roua pe ele. După cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celui ce a făcut ritualul.. Eu am făcut această experiență și, s-a
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
roua pe ele. După cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celui ce a făcut ritualul.. Eu am făcut această experiență și, s-a dovedit a face predicții bune. Mă refer la faptul că s-au adeverit în cursul anului respectiv. (Scaieții sunt ciulinii cu floarea mov.) Rusaliile După cum s-a observat și astăzi mai celebrează oamenii sărbătorile, mai mult la sat decât la oraș, dar o fac în virtutea inerției. Ei au uitat sensul magic al sărbătorilor. În vechime, Rusaliile celebrau „eliberarea
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
în tot felul de conflicte, avea stabilite protocoale pentru orice situație. Prin urmare, peste câteva zile, pe un teren de vreo zece hectare, aflat la marginea orașului, în prezent în posesia unei mânăstiri și care producea în mod tradițional doar scaieți, militarii flotei se apucară, în mod serios, nu așa cum știm noi, să planteze arbori. În frunte cu amiralul și, spre nedumerirea autohtonilor veniți la eveniment, împreună cu cohortele de cameramani ai tuturor televiziunilor din țară. Un grup, cel al aleșilor locali
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
și-n ploaia tumultuoasa. Vesmîntul meu s-a prefăcut în caos și-n piatră luminosu-mi aur. Acolo unde eu cîndva șezut-am, umblu-n durere și restriște ostenit, Căci dinăuntrul sînului meu vestejit, de chinurile-mi strîmtorat, Se prefăcură Grînele-n scaieți și merele-n otravă, 110 Și cîntătoare pasarelele în ciori ucigătoare, si bucuriile-Mi în gemete amare, Glasurile de copii din corturile mele în strigate de prunci lipsiți de apărare, Si întru totul surghiuniți din fața razei de lumină și-a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Catifea, Si Urechelnița-narmată, plăpînda larva, blazon al Nemuririi; 760 Încetul melc fără de casă, lăcusta care cîntă, bea și rîde: Iarnă sosește; și-îndoaie zveltul trup fără să murmure. Acolo e Urzica, cea care-nțeapă cu puf moale; și-acolo (e) Scaietele cel revoltat a cărui jale-amară este crescută-n laptele-i Și care viețuiește prin disprețul față de-al său vecin; acolo toate leneșele buruieni, 765 Ce se tîrăsc prin sumbrele cotloane, multele mădulare și le-arată Goale în toată frumusețea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în soluția suprasaturată sunt lăsate „să crească”. Decorații din dicromat de potasiu. Prepară la 700C o soluție saturată de K2Cr2O7. Las-o să se răcească. Cufundă în această soluție un obiect cu suprafață poroasă (un mic vas din ceramică nesmălțuită, scaieți, crenguțe uscate, etc.) Cristalizarea din soluții suprasaturate este o metodă de purificare a unor solide cristaline. 2. Dizolvarea substanțelor lichide în apă Lichidele solubile în apă sunt substanțe covalente polare: HNO3, H2SO4, etc. Multe substanțe organice (acid acetic, acid formic
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
acelor bărăganii” (originalele modulații lexicale apar de pe acum), „mușcat” de esențiale întrebări: „De unde vin? Ce vreau? Și cine sunt?” și bântuit de himera seducătoare a unor „păduri sâlhoase”. Ca urmare a ardentului său vis, arborele devine umblător, dar „vâlfele eterne”, scaieții și pietrele îl blestemă să rămână veșnic fugar. Ajuns în codru, unde e primit regește, arborele devenit cerb se privește în „ochiul apei” și, uimit de sine, „stă visător, smerit, ca un copac”. Interpretabil în paradigma Luceafărului eminescian, poemul dădea
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
1971, Praștia, București, 1981, Albine de sticlă, pref. trad., București, 1989; Siegfried Lenz, Ora de germană, pref. trad., București, 1972, Modelul, București, 1978; Ulrich Bräker, Povestea vieții și aventurile bietului om din Tockenburg, pref. trad., București, 1973; Hans Liebhardt, Culoarea scaieților, pref. trad., București, 1973, Viața preaminunată a lui Andreas Weisskircher, pref. trad., București, 1983; Heinrich Mann, Orășelul, pref. trad., București, 1973; Dieter Forte, Martin Luther & Thomas Münzer sau Introducerea contabilității, București, 1974; Teatrul expresionist german, îngr. și pref. Ileana Berlogea
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
Aurel Rău, București, 1994; Peregrin prin suflete, Cluj-Napoca, 1995; Inscripții într-un vers, București, 1996; Cenușa unui zbor - Les Cendres d’un vol, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1997; Japonia necunoscută, București, 1998; Sfidarea paradoxului, București, 1998; Cornetul cu scaieți, București, 1999; Istoria literaturii japoneze, I, București, 1999; Universul paradoxurilor, București, 1999; Poezia lirică japoneză. Valori estetice (în colaborare cu Cornelia Bașta), București, 2000; Să muți pe cer o stea. Ispite într-un vers, pref. Radu Cârneci, București, 2000; Introducere
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
California), 1980, 2; Magdalena Kuțiuk, Contribuția slaviștilor români, în Elena Lința, Din istoricul slavisticii românești, București, 1982, 86-99; Ukrainska literaturna ențiklopedia, Kiev, 1996, 315; Tiberiu Pleter, „Individualitatea clasicilor”, în Comunicările „Hyperion”, VII, București, 1998, 202-203; Ion Dodu Bălan, Trandafirii și scaieții..., „Națiunea”, 1998, 20 mai; Sergii Lucikanin „Individualitatea clasicilor”, „Slovo i cias” (Kiev), 1998, 12; Datcu, Dicț. etnolog., II, 182-183. D.H.M.
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
că se oprește și, poate cu gîndul de a-i arăta că propriu-i curaj nu slăbise cîtuși de puțin și de a crește astfel în ochii căpitanului, se apropie și spuse, privind spre epavă: Ă Măgarul n-a vrut scaietele, prea i-a înțepat buza, ha, ha! Ă Cine-i omul lipsit de suflet care rîde în fața unei epave? Omule, omule, dacă nu te-aș ști viteaz ca focul - și la fel de necugetat ca el - aș jura că ești un laș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru zorii ce, roșii, se vor desface. (Ă). Semințele florilor roșii, din luptă crescute, Florile păcii, ale luminii și libertății, Le presarăm la răspântii; crescând, Înflorind să le arate drumeților Căile drepte către grădina cea mare Plivită de rănile-amare ale scaieților. (Ă). (Ben CORLACIU. - Suntem grădinarii cuvântului. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.). „Tovarășe! cu pumnul voințelor să zdrobim normele ce ieri au fost o victorie Maiul aducă pe grafic noi cifre Și ziua cu zi Și anul cu an
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Pentru a spori savoarea căpșunelor, puteți adăuga și sânge uscat și coarne sfărâmate atunci când pregătiți pământul. Plantarea căpșunilor Dacă aveți în grădină de o brazdă mai mare, aceasta este ideală pentru a vă planta căpșunii. Smulgeți toate buruienile perene, precum scaieții sau volbura. Căpșunii se plantează într-un sol bine pregătit și bogat, pe rânduri duble, cu un spațiu de 50-60 de centimetri între plante. Utilizați în acest scop o folie specială din plastic negru, pe care aveți grijă să o
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
era democrat liberal și purta banderole negre ca să susțină cauzele radicale. Ținea și școala de duminică la biserica episcopală din localitate. Avea o față rozalie, cultivată, și păr blond Închis, care Îi cădea În ochi atunci când recita poezii. Uneori culegea scaieți sau flori sălbatice de pe pajiște și le purta la butoniera hainei. Avea un corp scund, solid, și adesea făcea exerciții de gimnastică simple Între ore. Punea și muzică la casetofon. Într-un raft din clasa lui avea partituri, majoritatea piese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fi cules de oriunde. Dar, uite, lui Narcissus nu-i mai ajunge acum nici cel cultivat și în grășat, din care trei bucăți cântăresc o livră. Ce s-ar în tâmpla dacă și turmele ar refuza să se hrănească cu scaieții de pe câmp și ar pofti la niscaiva delicatețuri năstrușnice? Sărmanele dobi toace! Bine că nu știu că există ierburi care cresc doar pentru cei bogați. De câte ori nu i-a zis că roata se poate întoarce oricând să încerce să aducă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
gură până la cină, așa că au pregătit o gustare copioasă. De pe patul opus, Scribonius își plimbă ochii cu nesaț peste bunătățuri. Îl tentează mai întâi salata de legume fine, aromată cu ierburi, pregătită după fantezia gastronomică a bucătarului. Poftește apoi la scaieți de Cartagina, dreși cu oțet îndoit cu miere și asezonați cu chimen. Râde printre îmbucături. Asta zic și eu civilizație! — Ce? se interesează politicos Gallus. — Am ajuns să ne delectăm cu monstruozitățile de care fug toate patrupedele. Își linge degetele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din cauza obstacolelor, Își tăiau semne În vegetația prin care treceau. Își Înfășuraseră partea de jos a cracilor pantalonilor În bucăți de pânză, pentru a nu lăsa gângăniile să intre, dar tot trebuia să folosească un pieptăn de bambus ca să Îndepărteze scaieții și mugurii lipicioși ai frunzelor care li se agățau de haine. Copacii erau Înalți, iar coroanele lor care se uneau serveau drept umbrele de soare. Această parte a pădurii era slab luminată, dând impresia unui amurg nesfârșit. Dar chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Dacă te ungi cu miere pe la gură o să prinzi destule muște“, țipau ei. „Mătură în fața ușii tale. Răspunsurile tale sunt pe lângă întrebare. Mai multe murături la un loc fac o droaie. Orice boabă de fasole își are pata ei. Aduni scaieți și vrei să iasă murături? Arată niște dinți curați.“ — Îi auzi? întrebă uimit perceptorul districtual, cu gândurile distrase de strigătele mulțimii. Mai multe murături la un loc fac o droaie... ce e o droaie? Guptaji, orășelul ăsta e plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Shakespeare și ea cu marțafoii? Și mă mai ajută la traducere...“. Când se construia Aripa Nouă îmi plăcea - când plecam, pe înserat, de la Bibliotecă - să trec prin șantier. Era o potecă printre bălării și tufe de nu știu ce fel de vițe, scaieți, flori sălbatice și câțiva prunișori. Îmi plăcea să mă strecor printre schele, mormane de moloz, de pietriș, stive de scânduri, de fierărie, sârmăraie, lăzi și cutii cu felurite piese, o mașinărie și câteva bancuri la care se tăia fier-beton și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acolo cu o colecție de toarte de felurite oale și ulcele. Din tot ce spărsese istoria străveche, strămoșii mă ademeniseră cu cioburile acelea, tocmituri ale țărânii, dintr-un tărâm cândva împoporat, acum devenit goliciune de stepă și pustiu hălăduit de scaieți. Toarte vechi, păstrate ca printr-o minune a veciei, spre a aminti încă de mâini care le-au purtat, care le-au dezmierdat. Uneori, ștergându-le de praf, simt parcă, încă vie, căldura strânsorii mâinilor de peste timp. O solidaritate, blândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
schimb dădu peste alte flori, cărora le smulse rădăcinile și le băgă În buzunar, cu scopul de a le studia mai bine În cuibul său. Apoi, În același loc, Își Înfipse mânile și picioarele, hrănindu-se laolaltă cu ierburile și scaieții din seva dulce pe care i-o oferea pământul. După aceste experiențe trăite pe propria sa piele, masterandul Lawrence a tras concluzia că Iisus spusese adevărul... Păsările cerului nu săpau și nici nu arau. Și nici nu-și adunau grâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]