314 matches
-
zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și apă ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, În Gospodăria În credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: Spun boresele că Înainte vreme, Înainte de botez, uneori chiar a treia zi. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare În el și o pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci scaldă, atunci vine ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
uneori chiar a treia zi. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare În el și o pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci scaldă, atunci vine ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa până dimineața, ca să fie mai bune să-l ursască de bghine. Dar acum nu mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei Îți spun cam așa: Orcare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
văduvi, care au rămas cu mulți copii și care nu sunt În stare a Îngriji cum se cuvine de dânșii. În ajunul cununiei și În ziua cununiei, dis-de dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde Într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau Într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, Îndeosebi busuioc, simbolul dragostei. Aceste practici sunt consemnate și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îngriji cum se cuvine de dânșii. În ajunul cununiei și În ziua cununiei, dis-de dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde Într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau Într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, Îndeosebi busuioc, simbolul dragostei. Aceste practici sunt consemnate și În basmul Ileana Simziana, care eroina Îi zice lui Făt Frumos: tu m-ai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Copilul este Înspăimântat la vederea furnicarului de oameni și de case. Calul Îl Încurajează astfel: aici sunt cu șartul lor; de aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu un căpătâi. După ce părul eroului devine de aur În urma scaldei În baia zânelor,el se angajează argat la curtea unui Împărat, păstrându-și cele trei rânduri de haine furate de la zâne. Împăratul uitase că avea trei fete ajunse la vârsta măritișului. Fata cea mai mare vorbește cu surorile ei, ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița este Împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, În locuri deosebite. Iau apă Într-o doniță În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Păscutul animalelor cădea în sarcina mea, eu fiind cel mai nevârstnic din familie. Îmi plăceau cârlanii și vitele pe care le îngrijeam, îmi plăceau orizonturile largi care mi se deschideau la câmp, mă bucuram că aveam tovarăși de joacă, de scaldă și de năzbâtii cu care mă înfrățeam pe durata primăverii, a verii și toamnei, împreună cu care am crescut și am învățat abc-ul vieții în grup, cu bunele și relele lui. Am spus și relele pentru că în universul copilăriei nu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Ca să te am te pierd, / și nu mă vaiet: frumoasă ești încă, / în dulcea-ți nemișcare adormita / seninătatea morții bucurie adâncă (Silabe pentru Erato); Nici nu m-adăpostesc în tine / tu pradă somnului lăsată / de bucuria ce a trecut (Apă scalda șoarecii); Pe tâmpla ce se-nclină-n somn / descoperită-i vena corolara / iar glasul tău e orfic și marin. Tainica / noaptea ploilor de calde luni // îți doarme în priviri: / în pacea această de ceruri în ruină / copilăria ce nu e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Tainica / noaptea ploilor de calde luni // îți doarme în priviri (Delfică).395 Uneori accentul cade pe distanță deschisă de somn între eu și iubita: Nu mă adăpostesc în tine / în dulcea-ți nemișcare adormita / de bucuria ce a trecut (Apă scalda șoarecii).396 Că și în Seara zilei de sărbătoare, privitorul se simte străin de calmul somnolent și de tainica imobilitate a femeii. Deși tulburarea în fața somnului ei liniștit le este comună poeților, există diferențe importante de nuanță. Aflat la antipozii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
i-au rupt cămașa și izmenele și, până să-și dea seama ce se întâmplă, s-a trezit în balia cu apă. Copiii au săpunit niște cârpe la iuțeală și-au început să-l spele ca pe un copil la scaldă, frecându-l bine, din creștetul cheliei și până la tălpile picioarelor, nedându-i răgaz să facă vreo mișcare de protest sau de scăpare. Deși în primele momente se părea că nu-i convine, încet, mimica lui a căpătat o tentă de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
unde lunca Siretului era nesfârșit mai pitorească. Podul de piatră care leagă cele două maluri ale Siretului mă impresiona prin măreția și soliditatea sa. Chiar și astăzi acest pod te impresionează și îți dă siguranță. Siretul era apa noastră de scaldă. Nu aveam o apă tot atât de cristalină ca Ozana lui Creangă dar era, în unele momente, un adevărat fluviu. La picioarele podului oamenii prindeau pești mari, crapi și somni. Eram uimiți noi, cei din clasa I-a, când în Siret a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de care vorbește în partea a II-a a ,, Amintirilor din copilărie,, : fură cireșe din ograda mătușii Marioara , pupăza din pom , ajută Smarandei la tors , din care pricina primește de la fete spre disperarea lui porecla de,, Ion Torcălău’’, si se scalda în baltă. Jocurile practicate de Nica sunt și ele o filă de carte din magistralul,, român” al copilăriei. Una fără altă nu ar exista și totul ar fi prea plictisitor în universul minunat al copilului Nica. O altă preocupare a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
unde lunca Siretului era nesfârșit mai pitorească. Podul de piatră care leagă cele două maluri ale Siretului mă impresiona prin măreția și soliditatea sa. Chiar și astăzi acest pod te impresionează și îți dă siguranță. Siretul era apa noastră de scaldă. Nu aveam o apă tot atât de cristalină ca Ozana lui Creangă dar era, în unele momente, un adevărat fluviu. La picioarele podului oamenii prindeau pești mari, crapi și somni. Eram uimiți noi, cei din clasa I-a, când în Siret a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ca tot românul”. Când e duplicitar, e calp, „deștept” (ironic, dezaprobator), fals, fățarnic, fățărit, fariseic, iezuit(ic) (fig.), machiavel(ist)ic, mincinos, nesincer, perfid, pestriț, prefăcut, proclet, șiret, șmecher, tartuf, telpiz, trombonist, viclean, zugrăvit, „se dă după cum bate vântul”, „o scaldă”, „o întoarce ca la Ploiești”. Când nu e nici dual, nici duplicitar, își disimulează gândurile, intențiile prin fapte („face de ochii lumii”, „pupă-l în bot și papă-i tot”), faptele prin vorbe („să faci ce zice popa, nu ce
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și cînd vine dracul să ceară sufletul, ca dracul să se sperie și să fugă. (Gh.F.C.) Spasmurile din somn trec cu sînge din creastă de cocoș negru. Cocoșul negru este mai de preț, că luptă cu duhurile necurate. (Gh.F.C.) în scalda copilului se pun pene de cocoș. (Gh.F.C.) 85 De ți-e frică de întuneric, mănîncă limbă de cocoș. (Gh.F.C.) De te doare inima (ți-o mănîncă strigoii), bea sînge de cocoș negru. (Gh.F.C.) Cocoșul vestește cum va fi vremea. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o lumînare, ca să-l îmblînzească pe cățelul-pămîntului, să nu-l latre pe nou venitul între morți. (Gh.F.C.) Morții prost înmormîntați o duc rău pe lumea cealaltă. (Gh.F.C.) Cine bea din craniu de om se tîmpește. (Gh.F.C.) Cui bea apă din scalda mortului îi piere pofta de cele lumești. (Gh.F.C.) Talajul și rămășițele de lemn de la coșciug se pun în focul la care se coc colacii de pomană. Să nu le aduci în casă, că vei avea pagubă. (Gh.F.C.) Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o casă îi fură sporul. (Gh.F.C.) Cînd dai cuiva lapte, să pui în el sare, altfel vacile tale își pierd laptele. (Gh.F.C.) „Jură mîntul mare pe pîne și sare, pe sfinte icoane.“ (Gh.F.C.) Sarea e mama lui Dumnezeu. (Gh.F.C.) în scalda copilului pune sare, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Dacă scoți din casă sărătura sau acritura după apusul soarelui, îți mor vitele. (Gh.F.C.) Sălbăticiune Cînd sălbătăciunele intră în sat ziua nu-i a bine. Sănătate Se crede că dacă în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copiii se scaldă, și în scăldătoare se pun pietricele și flori de fîn, ca să fie sănătoși ca piatra și drăgostoși ca florile. Cînd se împrimăvărează, să nu te scalzi la rîu pînă nu vei gusta brînză proaspătă. Apa de la prima scaldă a copilului se toarnă cu oală nouă, ca să aibă copilul glas frumos. în scalda copilului se pune miere, ca să fie dulce ca mierea. Scînteie Cînd sar scîntei din foc, au să-ți vie oaspeți. Scutec Scutecele copiilor se pun la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie sănătoși ca piatra și drăgostoși ca florile. Cînd se împrimăvărează, să nu te scalzi la rîu pînă nu vei gusta brînză proaspătă. Apa de la prima scaldă a copilului se toarnă cu oală nouă, ca să aibă copilul glas frumos. în scalda copilului se pune miere, ca să fie dulce ca mierea. Scînteie Cînd sar scîntei din foc, au să-ți vie oaspeți. Scutec Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie ferite vitele de vrăji, se pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd: „Cum șade mor tul în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul turbat poartă la gît un șirag de rotițe de lemn, cioplite de unul cu nume nepereche în sat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Traian XE "Traian" , părintele nostru. Nici măcar Cipariu XE "Cipariu" , ale cărui note de călătorie aparțin În mai mare măsură sensibilității iluministe - pigmentate doar cu accente romantice -, nu-și va refuza plăcerea descripțiilor marine Înainte de a debarca la Veneția sau a scaldei În mare, „la Lido”, Înainte de a merge la bibliotecă. Explicația atitudinii lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" ține de persistența imaginii Italiei străbunilor În mentalul noilor generații, ca și de o conjunctură publicistică. El ține să ofere lectorilor săi o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reflectă. Funcția râului este și cea de evocare a nudității feminine. În domeniul imaginației, ființele goale ies din ocean. Lebăda este un înlocuitor al femeii goale, este nuditatea permisă. Cine adoră lebăda, dorește femeia care se scaldă. Astfel, ajungem la scalda Dianei, sora lui Apollo, simbolul integrității fecioriei, al neprihănirii. Acteon, vânătorul, are speranța nesăbuită de a poseda trupul unei fecioare care se complăcea în alternativa de a fi spionată. Acteon este sursa propriei morți. Se pare că Ovidiu a avut
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
speranța nesăbuită de a poseda trupul unei fecioare care se complăcea în alternativa de a fi spionată. Acteon este sursa propriei morți. Se pare că Ovidiu a avut soarta lui Acteon, fiind exilat la Tomis pentru că văzuse ce nu trebuia. Scalda care încheie vânătoarea zeiței este clipa cea mai crudă pentru că este refuzată speranța de a trăi tihna erotică în brațele divinității. Dacă ea își afirmă natura intangibilă, o face pentru a ne convinge de realitatea divină a feței, sânilor și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
care abia mult mai târziu am aflat că-l chema de fapt Alecu Paleologu, numele de împrumut venindu-i de la un buletin de identitate fals, sub care se ascundea de urmărirea Miliției. În zilele însorite mergeam cu tot tribul la scaldă într-unul din cele două râuri, „al Doamnei“ și „al Târgului“, ce curgeau prin preajmă, de o parte și de alta a casei. După căldurile și plictisurile bucureștene, era o viață cu adevărat paradiziacă... Iar într-una din zile, atrași
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]