246 matches
-
adultă Factorii care influențează creșterea și dezvoltarea fizică 1. Factorul aenetic. Există însușiri cu caracter: -dominant și care nu se schimbă în cursul vieții unui individ: culoarea ochilor, părului, forma nasului, capului, pomeților; -ce se poate modifica moderat: dezvoltarea centurii scapulare, centurii pelvine; -ce se poate modifica intens: masa musculară, capacitatea funcțională aerobă. 2. Factorii endocrini. - Hormonul de creștere (STH): în funcție de cantitatea în care este secretat de hipofiză se descrie o creștere: normală, aiaantismul (hipersecreție STH) sau nanism hipofizar (hiposecreție STH
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
foarte aroasă pe buza superioară se inseră mușchiul trapez în timp ce pe buza inferioară mușchiul deltoid; - marginea externă concavă orientată spre articulația scapulo-humerală. fața posterioară 1. Unahiul superior al omoplatului 2. Fosă supraspinoasă 3. Spina omoplatului 4. Marainea superioară 5. Incizura scapulară 6. Procesul coracoidian 7. Acromion 8. Unahiul lateral 9. Fosa infraspinoasă (subspinoasă) 10. Marainea laterală 11. Marainea medială 12. Unahiul inferior al omoplatului Acromionul (acromion) este turtit în sens craniocaudal ceea ce face să prezinte: -ofață superioră, nereaulată aflată în raport
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
manubriul și corpul sternului și între corpul și procesul xifoidian, care în general se osifică la o vârstă înaintată. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul superior de partea superioară a trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul superior de partea superioară a trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul superior de partea superioară a trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
factor pentru realizarea conaruenței articulare și nici într-un caz nu limitează mișcările articulare. Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lungii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Tuberozitatea supraalenoidiană 6. Acromionul 7. Gâtul chiruraical al humerusului 8. Tendonul mușchiului biceps brahial Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lunaii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
procesul coracoid și ajunae la nivelul marelui trohanter humeral; - liaamentul humeral transvers care este o bandă fibroasă ce transformă șanțul intertrohanterian într-un canal. Raporturile articulației sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului printr-o aponevroză triunghiulară. - După formare fasciculele musculare se direcționează spre humerus (Figura 94) după cum urmează: - fascicule musculare anterioare, claviculare, oblic dinaintea spre înapoi; - fascicule musculare mijlocii, acromiale, așezate vertical; - fascicule musculare posterioare, scapulare, cu direcție oblic dinapoi spre înainte. Inserția terminală este la nivelul humerusului sub inserția mușchiului mare pectoral. Mușchiul prezintă raporturi: - extern: este acoperit de piele; - intern: acoperă mușchiul supraspinos, mic rotund, mare rotund, subscapular și indirect articulația scapulo-humerală - anterior: formează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; - între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se descrie spațiul rondotricipital în care se găsesc nervul radial și vasele brahiale profunde. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui este adductor și rotator intern a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu contracții izometrice contra rezistenței; 3. Metoda Klapp prin folosirea exercițiilor pornind din poziția pe genunchi; 4. Metoda Schrodt, metoda de gimnastică respiratorie după tehnici speciale; 5. Metoda Globală, statică contra rezistenței - se lucrează cu o rezistență asimetrică transmisă centurilor scapulare și pelviană. Mijloacele terapeutice folosite în tratamentul scoliozei au fost: 1. Regim higieno-dietetic; 2. Alternative medicamentoase; 3. Terapie fizicală (indicație strictă, contraindicații) Non nocere (electroterapie, termoterapie); 4. Masaj terapeutic; 5. Kinetoterapie (hidrokinetoterapie cu obiective specifice generale și particulare); a) corectarea
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
Examen funcțional: labilitatea nervoasă cu predominanță excitabilă, elasticitatea toracică normală, capacitatea vitală corespunzătoare vârstei. 3) Examen endocrin: ușoară hipertiroidie. 4) Examen oftalmologic: văz în limite normale. 5) Examen audiologic: auz în limite normale. 6) Examen neuromotor: insuficientă forță a degetelor, scapulară și lombară. Timpul de reacție la stimuli luminoși și sonori nesatisfăcător, cu aspect patologic. Echilibrul corpului în limite normale. Execută satisfăcător deprinderile motorii fundamentale: mers, alergare, târâre, cățărare, dar defectuos pe cele de prins, aruncat și sărit. 7) Examenul lateralității
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
va face din articulația umerilor, nu din cea a cotului. Pentru a nu crea tensiuni suplimentare la nivelul musculaturii spatelui (în special la nivelul musculaturii coloanei, cu rol antigravitațional), brațele nu vor lucra cu amplitudine, nu vor crispa musculatura centurii scapulare (gât, omoplat, umăr, piept) și astfel consumul energetic va fi scăzut, eliminând astfel și eventualele tensiuni musculare; mâinile trebuie ținute sub formă de cupă sau cu pumnul desfăcut. Alergarea cu mâinile încleștate sau desfăcute în totalitate va mari tensiunea din
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
sărituri, mișcări înșelătoare și execuții neașteptate. Formele de manifestare ale supleței Cea mai completă structurare a formelor de manifestare a supleței o considerăm cea propusă de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
perniță - glande faciale. La Nyctalus noctula sunt mai multe pernițe pe fiecare parte a feței, iar la unii rinolofi sunt prezente glande frontale. La Pipistrellus pipistrellus sunt prezente glande circumanale. La liliecii exotici putem întâlni și alte glande: gulare, pectorale, scapulare, glandele cotului etc. Glandele mamare: Sunt de tipul tubulo-alveolar, grupate și alcătuiesc o pereche de mamele cu mameloane mari așezate la mijlocul marginii externe a mușchiului pectoral, aproape de baza plagiopatagiului. Rinolofii prezintă în plus o pereche de mamele rudimentare - mamele false
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la păsări. Centura scapulară: Prezintă două clavicule puternice și curbate și două scapulare prevăzute cu câte o apofiză coracoidă. Scapularele sunt mari, se deplasează pe partea dorsală dând posibilitatea inserției mușchilor ce determină mișcarea aripilor în zbor ca și a mușchilor ce fixează centura
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la păsări. Centura scapulară: Prezintă două clavicule puternice și curbate și două scapulare prevăzute cu câte o apofiză coracoidă. Scapularele sunt mari, se deplasează pe partea dorsală dând posibilitatea inserției mușchilor ce determină mișcarea aripilor în zbor ca și a mușchilor ce fixează centura la coloana vertebrală. Membrele anterioare: S-au depărtat între
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
prezintă sternul alcătuit din mai multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la păsări. Centura scapulară: Prezintă două clavicule puternice și curbate și două scapulare prevăzute cu câte o apofiză coracoidă. Scapularele sunt mari, se deplasează pe partea dorsală dând posibilitatea inserției mușchilor ce determină mișcarea aripilor în zbor ca și a mușchilor ce fixează centura la coloana vertebrală. Membrele anterioare: S-au depărtat între ele cu tot cu scapularul cu 90o, articulația lor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
câte o apofiză coracoidă. Scapularele sunt mari, se deplasează pe partea dorsală dând posibilitatea inserției mușchilor ce determină mișcarea aripilor în zbor ca și a mușchilor ce fixează centura la coloana vertebrală. Membrele anterioare: S-au depărtat între ele cu tot cu scapularul cu 90o, articulația lor la centură deplasâdu-se către partea dorsală. Humerusul, radiusul și cubitusul sunt așezate în același plan cu metacarpienele desfășurate în evantai. În legătură cu adaptarea la zbor a membrelor anterioare se costată următoarele modificări: alungirea humerusului și mai ales
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
următoarele: 1. Radiografie craniana standard în 2 planuri 2. Radiografie craniana în proiecție specială 3. Examen radiologic părți ale scheletului în 2 planuri 4. Examen radiologic torace osos sau părți ale lui în mai multe planuri 5. Examen radiologic centura scapulara sau pelvina fără substanță de contrast 6. Examen radiologic părți ale coloanei vertebrale, mai putin coloana cervicala 7. Examen radiologic alte articulații fără substanță de contrast sau funcționale cu TV 8. Examen radiologic coloana vertebrală completă, mai putin coloana cervicala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
următoarele: 1. Radiografie craniana standard în 2 planuri 2. Radiografie craniana în proiecție specială 3. Examen radiologic părți ale scheletului în 2 planuri 4. Examen radiologic torace osos sau părți ale lui în mai multe planuri 5. Examen radiologic centura scapulara sau pelvina fără substanță de contrast 6. Examen radiologic părți ale coloanei vertebrale, mai putin coloana cervicala 7. Examen radiologic alte articulații fără substanță de contrast sau funcționale cu TV 8. Examen radiologic coloana vertebrală completă, mai putin coloana cervicala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
următoarele: 1. Radiografie craniana standard în 2 planuri 2. Radiografie craniana în proiecție specială 3. Examen radiologic părți ale scheletului în 2 planuri 4. Examen radiologic torace osos sau părți ale lui în mai multe planuri 5. Examen radiologic centura scapulara sau pelvina fără substanță de contrast 6. Examen radiologic părți ale coloanei vertebrale, mai putin coloana cervicala 7. Examen radiologic alte articulații fără substanță de contrast sau funcționale cu TV 8. Examen radiologic coloana vertebrală completă, mai putin coloana cervicala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174524_a_175853]
-
următoarele: 1. Radiografie craniana standard în 2 planuri 2. Radiografie craniana în proiecție specială 3. Examen radiologic părți ale scheletului în 2 planuri 4. Examen radiologic torace osos sau părți ale lui în mai multe planuri 5. Examen radiologic centura scapulara sau pelvina fără substanță de contrast 6. Examen radiologic părți ale coloanei vertebrale, mai putin coloana cervicala 7. Examen radiologic alte articulații fără substanță de contrast sau funcționale cu TV 8. Examen radiologic coloana vertebrală completă, mai putin coloana cervicala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174523_a_175852]
-
următoarele: 1. Radiografie craniana standard în 2 planuri 2. Radiografie craniana în proiecție specială 3. Examen radiologic părți ale scheletului în 2 planuri 4. Examen radiologic torace osos sau părți ale lui în mai multe planuri 5. Examen radiologic centura scapulara sau pelvina fără substanță de contrast 6. Examen radiologic părți ale coloanei vertebrale, mai putin coloana cervicala 7. Examen radiologic alte articulații fără substanță de contrast sau funcționale cu TV 8. Examen radiologic coloana vertebrală completă, mai putin coloana cervicala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174525_a_175854]
-
următoarele: 1. Radiografie craniana standard în 2 planuri 2. Radiografie craniana în proiecție specială 3. Examen radiologic părți ale scheletului în 2 planuri 4. Examen radiologic torace osos sau părți ale lui în mai multe planuri 5. Examen radiologic centura scapulara sau pelvina fără substanță de contrast 6. Examen radiologic părți ale coloanei vertebrale, mai putin coloana cervicala 7. Examen radiologic alte articulații fără substanță de contrast sau funcționale cu TV 8. Examen radiologic coloana vertebrală completă, mai putin coloana cervicala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174541_a_175870]