268 matches
-
de dimineață mă așezasem lângă ferestruică. îndepărtasem praful de pe sticlă și în lumina aceea ca de lampă șopârlele se desfătau pe zidul cald. urmăream cum o femeie își aranja gulerul subțire. îi vedeam foarte clar degetele: zece sloiuri începute de scarlatină. și-a tăiat unghiile le-a adunat pe făraș le-a lăsat la intrare. o auzeam cum se îndepărtează. vedeam cum i se albesc nările de parcă ele s-ar fi aflat în pragul leșinului. adu aminte: pe ziduri calde ne-
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
la rân- du-le, aceștia doi se trag dintr-un crai-Carol, e lucru îndeobște cunoscut. Or, dacă acest Carol, ilustru și dinastic, dimpreună cu atâtea alte nume (ca englezescul Scarlett sau cu Scarlat al nostru), ca și cu écarlate și scarlatine, provine realmente din latinescul medieval scarlatus 3, ieșit, la rându-i, din persanul saqirlat, i. e. "flamură roșie", care ajunge, la Bizanț, să desemneze porphyra însăși, "roșul" bazileic, - ne mai rămâne să vedem în ce măsură Craii (de Curtea-Veche) "realizează" și acest sens
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
tabloul lui Rigaud, înfățișându-l pe Regele-Soare), la care, într-un fel, făceau aluzie "les souliers rouges" ai Doamnei de Guermantes (ca și, nu mai puțin, ai Iepei-Roșii dintr-un roman de Ștefan Bănulescu). Și, mai cu seamă, e banala (?) scarlatină, de care moare tânăra Ilinca, ursita, în zadar, a lui Pantazi, - cel pe-a cărui stemă figurează "o lebădă ș?ț cu gâtul străpuns de o săgeată purpurie" (s. m.). Or, a muri de scarlatină, ca și, de bună seamă
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
mai cu seamă, e banala (?) scarlatină, de care moare tânăra Ilinca, ursita, în zadar, a lui Pantazi, - cel pe-a cărui stemă figurează "o lebădă ș?ț cu gâtul străpuns de o săgeată purpurie" (s. m.). Or, a muri de scarlatină, ca și, de bună seamă, a te "topi", cu Craii, "în purpura asfințitului" (s. m.) sau, eventual, "în sânge" (s. m.), cu suta optsprezece, este, aici, a-ți asuma, până la capăt, pr(a)estigiile "culorii imperiale", mistuitorul roșu bizantin. Și
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
însă, nu-i nevoie s-o "înfieze", ca să o facă, dimpreună cu averea-i, hereda amintitelor culori, de vreme ce aceasta le poartă ab initio în propria-i plasmă, ca într-un album vrâstat de rubrici! Iar dacă boala "hărăzită" ei e scarlatina, - aceea care i-o transmite, molipsind-o, e o copilă oarecare de pe stradă, umblând, însă, în "faetonul" unei lăptărese. Printr-un scurt, ultim, jet de alburi seminale și de sanguine roșuri, are s-o încheie, în rest, și Pașadia, - cel "închinat
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
pe-acolo, se uita la cărți, și-acolo îl văzuse pe Albert și pe ăilalți doi, dacă nu erau trei, și-i răsfoise, nu așa, că făcuse doar o școală tehnică, dar... se prinsese... Era așa, spusese, cum iei o scarlatină!... Aaaaa! vasăzică așaaaa... Dă-i înainte, te rog! și, ocolind, în fine Statuia, o luasem cu greu la vale spre Piața Victoriei, era pe la șase după-masă, nu mai văzusem blocaj de circulație ca acela, blocaj peste blocaj. Cred că am
Dură legea, dar lege! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9521_a_10846]
-
de 50 de ani de când este episcop. Acest jubileu este unicul de 1900 ani“. (Controla din 22 februarie 1903). „Epidemie. La internatul școlii pedagogice din Timișoara în ultimele zile au fost depistați mai mulți elevi, care s-au îmbolnăvit de scarlatină și difterie. Internatul a fost închis“. (Temesvarer Zeitung din 28 februarie 1903). 75 ani „Congres al primarilor în Timișoara. Miercuri, 15 februarie, s-a ținut în Timișoara un Congres la care au luat parte toți primarii orașelor din județele Timiș-Torontal
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
preuniversitar. Au fost cuprinși în această acțiune (în paranteză transcriem situația de la începutul anului școlar 2002/2003) 91 442 elevi și preșcolari (111 940), fiind depistate 2 173 de cazuri de îmbolnăvire (1 418), din care: hepatite - nici un caz (8); scarlatină - zero (2); angină total - 1 446 (818), din care 108 cazuri de angină cu streptococ betahemolitic; boală diareică acută - 4 (49); scabie - 25 (51); pediculoză - 258 (238); micoze - 109 (80); alte afecțiuni - 223 (119). Au fost luate măsuri igienico-sanitare de
Agenda2003-41-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281563_a_282892]
-
prematură. b) Factorii postnatali ... Pot acționa: 1. În timpul travaliului - traumatisme obstretricale în nașteri laborioase, aplicări de forceps, prezentări distocice. Pot provoca hemoragii meningeale, subdurale, focare hemoragice în nucleii bazali. 2. În perioada primei copilării (fișa de sugar) Cauze: ● tuse convulsiva, scarlatina; ● traumatisme cerebrale. Determina: ● agnozia, agiria, poligiria, microgiria, megalo-encefalia; ● porencefalia; ● scleroza cerebrală atrofică. POLIOMIELITA ACUTĂ Poliomielita acută (paralizia infantilă, boala Heine-Medin). Este o boală acută, transmisibila, determinată de virusul poliomielitic din grupul enterovirusurilor. Clinic: febră și semne neurologice (cefalee, amețeli, fasciculații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
supraviețuiesc doar trei. Odată stabilit în Oraș, Gorgias își asumă o misiune providențială prin care edifică autoedificându-se. Alături de viitorul său socru, medicul Orașului, von Ziegler, contribuie la stingerea sau ținerea sub control zi și noapte a focarelor de ciumă, holeră, scarlatină etc. Pretextul romanului este demolarea furibundă din anii optzeci (numită sistematizare urbană) ordonată de al nostru lider maxim, ce n-a cruțat nici Farmacia Semaca, ultima denumire a somptuoasei Case Gorgias, prima clădire cu beciuri suprapuse și legate prin galerii
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
răbdător scurgerea timpului cuvenit. Fața lui era foarte îngrijorată (tic personal, de origine sentimentală), fapt care alarmă și mai mult pe Gonzalv. După toate aceste ceremonii, executate cu o încetineală scrupuloasă, Hergot declară că fetița și cei doi băieți aveau scarlatină într-o formă serioasă și trebuiau izolați într-o odaie cât mai aerisită. Dădu imediat sugestii asupra aranjamentului posibil și ajută însuși la scoaterea mobilelor dintr-o odaie. Hergot aduse singur unele doctorii de acasă, puse un vas cu creolină
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-i drept, să se plictisească și, plin de sudori, avea o mină lamentabilă. Febra nu se lăsa jugulată de antipiricele obișnuite decât foarte puțin. Atunci, întrebarea ce se puse fu dacă nu făcea o boală infecțioasă, nu suficient manifestată exterior: scarlatină, tifos, malarie. Conțescu fu chestionat dacă nu avusese friguri vreodată, fu pipăit în dreptul splinei. Manifestații suspecte avusese, dar atunci era prea sărac spre a consulta un doctor și a-și lua temperatura. Tânjise pe picioare. Analiza sângelui nu duse la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
petreceau acasă. Trăiau amândouă din pensia de urmaș după tatăl Soilei, mort în 1949, cu câteva luni înainte de nașterea ei. Pentru că avea nume german, Ingo Bach fusese ridicat după război și dus la muncă-n Urali. Acolo se-mbolnăvise de scarlatină și ceruse să fie repatriat. Și-ntr-un fel fusese, căci, temîndu-se de boala contagioasă, rușii-l scoseseră pe poarta lagărului, doar în zdrențe, fără nici un ban, fără să știe precis unde se află, doar că era-n miezul Rusiei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Iași, el fiind cel care înființează și Spitalul din Lespezi cu 20 de paturi. Anuarul Direcției Sanitare a Serviciului Sanitar pe 1912 menționează medici de la Lespezi pe doctorul Engel Simion, medic particular, cel care în 1900 confirmă un caz de scarlatină la un copil evreu care moare. Doctorul În prezent, nu există o evidență riguroasă a medicilor care au lucrat după război la Lespezi. Vom enumera o serie de nume de medici care au muncit pentru sănătatea oamenilor, cu toate că au avut
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu totul gri. Ca un lapte murdar. Stau acolo sus, ca penele În pernă. Lipsind mișcarea. TU, lângă fereastră. Așteptând vizita. Compot de mere, biscuiți și cine știe. Poate macaroane cu brânză de vaci. Iar ai făcut ceva. Ai făcut scarlatină și stai la spital. Spitalul de boli infecțioase. Te năpădesc amintiri. Drumurile tale prin orașul București. Undeva la Piața Națiunii. Lângă Mitropolie. Amintire neclară. O duminică când venea o mătușă, mama pomenind că s-ar fi spânzurat cineva În camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pentru saltele. Paiele sunt Întotdeauna proaspete. Și marmelada este Întotdeauna proaspătă. La nr. 49 este bine doar vara, primăvara și toamna. Iarna Îngheață țeava de la chiuvetă și trebuie aprinsă o hârtie de ziar ca să curgă apa. Înainte să te viziteze scarlatina, În Ilarie Chendi te-au vizitat: Stalin, Lenin, Marx și Engels (cu bărbile lor mari), Ianoș Kadar, Wladislaw Gomulka, Vasile Luca, (să păstrăm bănuțul poporului!), Ana Pauker, Petru Groza (Prin țara celor șase sute de milioane), Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, (cu chelie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
te-a vizitat nimeni. Aștepți la fereastră. Nu vine nimeni. Noua locuință ar fi pe undeva pe lângă o fabrică de oglinzi. O să-ți faci rost de o oglindă. În care să te uiți. Deocamdată mutarea s-a contramandat, tu ai scarlatină și stai la Spitalul de boli infecțioase. Cu temperatură. Și cu injecții de trei ori pe zi. Mănânci fără sare și În tot acest timp În lume nu se Întâmplă nimic. Doar la Craiova se fabrică cu frenezie locomotiva Diesel-electrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
s-a ascuns Adela?" Și numai când nu se mai putea ținea de râs și vedea că din vina ei s-a dat de gol, îndepărta plapuma de pe față și se considera învinsă. În iarna când a fost bolnavă de scarlatină și am vegheat adesea la patul ei, în calitatea mea de student în medicină, o învățasem în timpul convalescenței un cântec, care a avut un rol însemnat în legăturile noastre de mai târziu. Pură recunoștință pentru învățător, sau cabotină nevoie de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
3Suferință - știință (gr.). universul! Ea își făcea semne din coate cu prietena ei, căci înțelegea. Și treceau amândouă înțepate, vorbindu-și foarte serios, ca două doamne în vârstă. Într-o zi de iarnă, Emilica a murit de anghină ori de scarlatină, cum mor iubitele la vârsta aceea. E singurul tău amor curat, pentru că n-a fost amor, pentru că n-ai fost niciodată pe punctul de a muri de pofta celor câteva kilograme de materie organică pe care fata cu părul pe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
război. Era numai piele și os. Se sălbăticise. Și el, și găina. Fratele meu visa carne. Mă rog, visa la găina aceea numai piele și os. Îi punea tot felul de căpcăni. N-a prins-o. A murit, parcă, de scarlatină. Nu găina. El. Atât. POVEȘTI DE ADORMIT P|RINȚII Basme cu gust de migdală Diana SOARE „În 1864, o fetiță care trăia la Paris și se numea Gabrielle Laboulaye a primit într-o zi, de la bunicul ei, un dar neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
două subrete, automobilul particular - sau Însuși domnul Blaine când era disponibil - și deseori un medic. Când Amory s-a Îmbolnăvit de tuse măgărească, patru specialiști dezgustați, frânți din șale deasupra patului, au schimbat Între ei priviri nimicitoare; când a făcut scarlatină, numărul Îngrijitorilor, inclusiv doctorii și infirmierele, a ajuns la paisprezece. În ciuda acestui lucru, sângele fiind mai gros decât supa de pui, Amory s-a Însănătoșit. Familia Blaine nu era legată de un oraș anume. Ei erau Blaine cei din Lake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Citind în literatura tipărită o opinie exprimată de câțiva doctori cum că holera morbus nu este contagioasă, mă gândesc că e drept a se afirma că, cel puțin în această țară, ea este fără îndoială transmisă, la fel ca ciuma, scarlatina etc. prin contact sau apropiere. Astfel, cele treisprezece cazuri ale acestei maladii care s-au ivit aici au fost toate în mod individual și distinct urmărite ca având aceeași sursă - comunicarea cu persoanele atinse de boală. Dar cum atmosfera contaminată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
răspândirea holerei. Motivul ei principal este răcirea și schimbarea bruscă a temperaturii. Pericolul dispare, dacă putem aduce corpul în transpirație și în încălzire înainte de apariția spasmelor. Dar, deși contagiu nu există la holeră, totuși ușor poate deveni epidemică, ca și scarlatina și celelalte; din aceasta rezultă că unde prinde rădăcini, mor mai mulți. Cauzele acestea sunt: neștiința medicilor, teama și neîngrijirea oamenilor. Precauția cea mai bună constă în viața regulată, evitarea răcirii, aer curat și schimbarea deasă a rufelor. Recomand deci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu câțiva ani înainte de holera cea mare"478. La rândul său, doctorul D. Tatușescu constata cu surprindere, în 1910, că "holera, musafir, din fericire, rar al țării noastre, e mai cunoscută și mai temută de populațiunea cea mai nătângă decât scarlatina, febra tifoidă și tuberculoza, care, fiecare în parte... face desigur mult mai multe victime decât holera". Prilej pentru vrednicul medic să-și exprime regretul că "ciuma și holera mobilizează mari disponibilități administrative", în timp ce "societatea nu se sinchisește" de alte boli
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-l băgam În seamă! Cât despre doamna Dobrotă, ți-am spus că nu a existat În nici un fel În viața noastră! Poți, sper, să Înțelegi că mă deranjau tachinăriile ei, de genul: „Mai ții minte când ai fost bolnav de scarlatină? Dar de profesorul care știa că Anton traduce doar cu juxtele tale și l-a lăsat corijent, Îți aduci aminte?”. Chiar când am intrat În casă, m-a abordat cu o familiaritate deplasată: „Mai ții minte cum te chinuiai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]