733 matches
-
putem controla, prin capacitatea noastră și a celor din jur de a recrea elementele date ale acestor situații în aranjamente care să ni se pară cel puțin suportabile, dacă nu chiar și „distractive"; sau cum reușim să ne imaginăm că „SCENETA NOASTRĂ POATE SĂ FIE CU FINAL FERICIT". [Lolo] Mă gândeam, poate vreți să încercăm azi să facem o scenetă despre prietenie. [Alin] Eu nu vreau să vorbim despre prietenie. Nici nu am prieteni. Pe el îl am doar. În rest
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
aranjamente care să ni se pară cel puțin suportabile, dacă nu chiar și „distractive"; sau cum reușim să ne imaginăm că „SCENETA NOASTRĂ POATE SĂ FIE CU FINAL FERICIT". [Lolo] Mă gândeam, poate vreți să încercăm azi să facem o scenetă despre prietenie. [Alin] Eu nu vreau să vorbim despre prietenie. Nici nu am prieteni. Pe el îl am doar. În rest e nașpa, când îți faci un prieten care apoi poate te înșeală. [Sabina] Să jucăm evacuarea. [Robert
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
te înșeală. [Sabina] Să jucăm evacuarea. [Robert] Dar stăm doar așa și vorbim? De ce nu facem ceva? A fost mai bine când am fost mai mulți, a fost mai distractiv. [Raul] Astfel noi deja am început să facem sceneta. Asta înseamnă discuția asta. O facem deja. Asta facem acum. Scriem împreună scenariul. Și apoi încercăm să jucăm ceva din el. Vrem să vedem cine vor fi personajele, și cine ce va face. [Tabita] Cu o zi înainte ne jucam
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
îmi place mai mult acolo sus între ei, decât jos la noi în Dallas. La noi s-au tot schimbat. Există când cerința de a face ceva distractiv, când evacuarea. Și ideea de evacuarea se împarte. Cei care erau în sceneta cu biblioteca, cred că se face „evacuarea” din bibliotecă, și aceea va fi sceneta lor. Apoi există ideea evacuării din spectacolul celor din București - „să facem așa că așa au făcut și cei din București”, și dup-aia există ideea propriei
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
La noi s-au tot schimbat. Există când cerința de a face ceva distractiv, când evacuarea. Și ideea de evacuarea se împarte. Cei care erau în sceneta cu biblioteca, cred că se face „evacuarea” din bibliotecă, și aceea va fi sceneta lor. Apoi există ideea evacuării din spectacolul celor din București - „să facem așa că așa au făcut și cei din București”, și dup-aia există ideea propriei lor evacuări. Toate planurile, sunt trei evacuări pe care vor să le facă, se
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
rolul ajută cred mult. De exemplu, când e camera de filmat sunt mult mai atenți, acuma nu aveam camera și am rugat-o pe Noémi să vină cu aparatul de fotografiat. Zicea și Leta, și se vedea în filmulețul cu sceneta ei, că atunci când ne jucăm de-a presa, au ales să joace ca niște persoane intervievate, cum au știut că se face... „ ce s-a întâmplat aici la magazin?” și răspundeau cum se face la știri. În sensul acesta zic
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
și pe tata și pe fratele, ca să pot să fac baie sau dacă mama face baie, trebe să ieșim toți afară că face baie, chiar dacă-i 12 noapte noi trăbă să ieșim că face baie! Denisa, Tabita și Alex, despre sceneta lor („la primărie pentru locuință socială”), speranțe și nesiguranțe privind viitorul [Denisa, 12 ani, Cantonului] Auziți, dar într-un final îi dăm casa. [Tabita, 13 ani, locuințele modulare] Ai observat ăia de la București, le-o dat casa?, nu le-o
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
socială”), speranțe și nesiguranțe privind viitorul [Denisa, 12 ani, Cantonului] Auziți, dar într-un final îi dăm casa. [Tabita, 13 ani, locuințele modulare] Ai observat ăia de la București, le-o dat casa?, nu le-o dat! [Denisa] Dar poate că sceneta noastră să fie cu final fericit!... [Tabita] Lasă-mă, Denisa! Lasă-mă Lexus! Io cred că noi de acolo sus casă n-o să mai primim. Dacă încep să... ne-o făcut parc, biserică ne-o făcut, ne mai trebuie un
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
Mașină Timpului". Alimentația și vestimentația erau modeste. O pâine neagră era 16 kopeici sau o jumatate de litru de lapte, un pachet de supă concentrată-30 de kopeici, 100 de grame de brânză-17-26 de kopeici. Oamenii urmăreau filmele lui Andrei Tarkovski, scenete la teatrul de la Taganka, se delectau cu poeziile lui Bulat Okudjava sau cu cântecele lui Vladimir Vasotki și lecturau des. După moartea lui Brejnev, în 1982 vine la conducere Iuri Andripov, iar în 1984 este succedat de Constantin Cernenko.După
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
Vertigo" filmul lui Hitchcock , și "Thriller"-ul lui Michael Jackson. Caracterele principale alternează între a juca rolurile Șeherezadei și a regelui Shahriyar și cele ale lui Dahna din palestina și evreul Alan, ce sunt doi studenți indrăgostiți din modernul New York. Sceneta a avut premiera în Denver în 2006 și a deschis în ediția din octombrie 2007 a periodicului New York City puternice treceri în revistă. În 2005 novelistul Joseph Covino Jr adapta povestirile clasice ale celor 1001 Nopți într-o trilogie formată
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
în 2009 Nougaro ou l'Espérance en l'homme - Nougaro sau Speranța în om21. Regiunea Midi-Pyrénées a creat în 2007 Premiul Claude Nougaro în onoarea să, vizând încurajarea tinerelor talente 22. Leș Chevaliers du Fiel îi consacră în 2004 o sceneta pentru a-i aduce un omagiu după moarte.
Claude Nougaro () [Corola-website/Science/329323_a_330652]
-
realitate. Mai mult, actorul Andrew Garfield, care l-a interpretat pe Omul Păianjen în "Uimitorul Om-Păianjen", era programat să apară pe scenă cu supraviețuitorul de cancer de cinci ani Miles Scott, cu Garfield botezându-l pe Scott drept „supererou oficial”. Sceneta a fost scoasă din cauza limitelor de timp. Mai mulți oameni au fost implicați în difuzarea și promovarea galei. Designerul Derek McLane, câștigător al Premiilor Tony a creat scena și designul general al spectacolului. Producătorul de film Paul Feig a regizat
Oscar 2014 () [Corola-website/Science/330081_a_331410]
-
expuse o colecție de 700 de piese inspirate după hainele originale otomane, inclusiv 36 de costumații ale sultanilor, începând de la Osman I (1300-1326), primul sultan până la Mehmed al VI-lea (1918-1922), ultimul sultan. Spectacolul a fost însoțit de muzică și scenete teatrale.
Hagia Irene () [Corola-website/Science/333075_a_334404]
-
Marcel Iureș. Filmul a primit recenzii pozitive. În următorii ani Păscu și The Blue Workers au lansat două EP-uri, si albumul R&B "Mașină cu jazzolină" și "Casetă pentru minte, inima și gură". A înregistrat alături de "Divertis" mai multe scenete, ceea ce i-a adus reputația de scriitor de cântece de protest. Politică românească și dezbaterile sociale din anii '90 l-au făcut să compună cântece că „Morcovul românesc” și „Instalatorul”. Păscu a recunoscut că este necesară legătură dintre fenomenele sociale
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
munteni; din perioada exilului datează poeziile "Adio Moldovei" și "Sentinela română". În mai 1849 pleacă, împreună cu ceilalți exilați, la Brașov, apoi în Bucovina, iar în toamna aceluiași an, la Paris. Scrie primele „cântecele comice” ("Șoldan Viteazul", "Mama Anghelușa") și câteva scenete comice și muzicale. Se întoarce în țară în luna decembrie. Nicolae Bălcescu, prietenul lui Vasile Alecsandri, moare la Palermo în 1852. Între anii 1852-1853, Alecsandri rămâne pentru mai multă vreme în Franța. În vara anului 1853, pornește spre sudul Franței
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
este un grup umoristic format în România și compus din Mițos Micleușanu (n.1972) și Florin Braghiș (n.1978), cetățeni ai Republicii Moldova. Grupul este cunoscut pentru ironia și sarcasmul sau, cât și pentru scenetele, animațiile și muzica în care se folosește uneori o "limba moldoveneasca" rusificata și deseori limbaj necenzurat. Grupul a început cu un sit adresat moldovenilor, dar a avut succes mai ales in România. În 2004, un CD cu scenete, intitulat "", a
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
și pentru scenetele, animațiile și muzica în care se folosește uneori o "limba moldoveneasca" rusificata și deseori limbaj necenzurat. Grupul a început cu un sit adresat moldovenilor, dar a avut succes mai ales in România. În 2004, un CD cu scenete, intitulat "", a fost lansat la casa de discuri Roton, iar în anii următori, mai multe filme de scurt-metraj experimentale. În 2006, grupul a prezentat un serial de comedie pe TVR2. Serialul era compus din scenete umoristice, filmate pe un fundal
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
În 2004, un CD cu scenete, intitulat "", a fost lansat la casa de discuri Roton, iar în anii următori, mai multe filme de scurt-metraj experimentale. În 2006, grupul a prezentat un serial de comedie pe TVR2. Serialul era compus din scenete umoristice, filmate pe un fundal desenat cu inserțiuni de animație din care fac parte scenetele: Conspirația, Crize, Bătaie De Joc, Ruletă Electorală și altele. Din 23 septembrie 2006, pe TVR2, Planeta Moldova prezintă proiectul "Planetă România". Emisiunea este o conversatie
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
iar în anii următori, mai multe filme de scurt-metraj experimentale. În 2006, grupul a prezentat un serial de comedie pe TVR2. Serialul era compus din scenete umoristice, filmate pe un fundal desenat cu inserțiuni de animație din care fac parte scenetele: Conspirația, Crize, Bătaie De Joc, Ruletă Electorală și altele. Din 23 septembrie 2006, pe TVR2, Planeta Moldova prezintă proiectul "Planetă România". Emisiunea este o conversatie între cei doi membri ai trupei pe orice tema - discuții filozofice, sofiste, absurde, care deseori
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
reproduce modul de viață al oamenilor din alte vremuri. De aceea la aceste evenimente participă atât reenactori îmbrăcați în uniforme militare, cât și în haine civile de epocă. Pentru a se explica publicului stilul de viață, reenactorii apelează la mici scenete ori un povestitor spune povestea dorită. Sunt frecvente atelierele de meșteșugari, reenactorii pot fi văzuți gătind, distrându-se, cântând ori făcând alte activități specifice epocii reprezentate. Cei care reconstituie militari pot prezenta publicului modul în care se instruiau soldații ori
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
București, stagiunea 1976-1977. Se împlinea un veac de la Războiul de Indepență al României). Regizor: Ianis Veakis. Scenografia: Elena Pătrașcanu. "Bumerang la purtător", comedie difuzată la Radiodifuziunea Română, în emisiunea “Teatru la microfon”, în anul 1981. "Aventurile lui Leonardo", suită de scenete S.F. difuzată pe Programul 1 al Radiodifuziunii Române în cursul anului 1982. A publicat trilogia de teatru intitulată "Bastardul" la Editura “Tracus Arte”, București în anul 2008, ISBN 978-973-88816-1-7, ce cuprinde drama “Bastardul” în trei acte (9 tablouri), parabola dramatică
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
numai concurente de etnie romă, dar există și abateri. Muzicienii însoțesc prezentarea concurentelor, dar există și momente de muzică incluse în program fără a avea un rol în desfășurarea competiției propriu-zise. Spectacolul poate cuprinde numere de iluzionism sau fachirism și scenete comice. La închiderea fiecărui concurs , se lansează câte un album în concert cu înregistrările obținute în timpul recitalurilor. Prima ediție a concursului s-a desfășurat în anul 1991. Concursul a fost organizat până la ediția din 2004 inclusiv de Paul Iova, zis
Miss Piranda () [Corola-website/Science/314582_a_315911]
-
și până în cel al XVIII-lea, Commedia dell'arte a fost o formă de , încă interpretat și astăzi. Trupele ambulante de actori își amenajau o scenă în aer liber și țineau spectacole de jonglerie, acrobație și, cel mai adesea, de scenete amuzante pe baza unui repertoriu de personaje cunoscute, cu o acțiune vag definită, denumit "canovaccio". De la la cea clasică, muzica a jucat mereu un rol important în cultura italiană. Instrumentele asociate muzicii clasice, între care pianul și vioara, au fost
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
cu reacțiunea"(1985), "Moartea unui comis voiajor" (1977), "Idolul și Ion Anapoda" (1991) sunt doar câteva din piesele în care a apărut la Televiziune. Deși a fost considerată o actriță dramatică, Leopoldina Bălănuță a avut și memorabile roluri de comedie. Sceneta TV "Care de dame" de G.H. Brăescu , realizată în 1980 (unde actrița întruchipează 4 personaje) este considerată unul din momentele de referință din istoria divertismentului TV românesc. Leopoldina Bălănuță a fost una din cele mai importante actrițe care a practicat
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
la Ansamblul Artistic Orășenesc al Clubului Sindicatelor. În 1958, a participat la înființarea Teatrului de Stat de Estrada Deva, unde a devenit primul coregraf al acestuia. S-a pregătit permanent în domeniul artei actoricești, interpretând zeci de cuplete, monologuri sau scenete cu caracter satiric și comic. A creat trei personaje celebre: “VASALIE”, “Văru’ SINIEDRU” și “SOFRONICA”, nelipsite din snoavele sau povestirile presărate cu umorul popular ardelenesc, cunoscute și îndrăgite în toată țara.Este atestat ca artist liber profesoinist în specialitatea actor
Liviu Oros () [Corola-website/Science/322193_a_323522]