732 matches
-
scrie ca o arsură „ieșirea imposibilă” iedera lungă a mucegaiului linge pereții înalți și umezi pe alocuri pânza fină a păianjenilor se agață precum teama de gând pe tencuiala instabilă în mijloc, un tron împărătesc aurit, așteaptă cu coroana și sceptrul așezate pe o pernă de atlas verde dar el nu le dă nici o atenție se întreabă unde este răsăritul și de ce nu-l vizitează nimeni și tot așteaptă, așteaptă fără să știe că pe cealaltă parte a ușii stă scris
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (3) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345306_a_346635]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SÂNPETRU... Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ține în mână un sceptru' Este ziua lui Sânpetru Deschide cămări cerești Și -animalele hrănești. I s-a-ncredințat și Raiul Spune tradiția, graiul, Scutură merii de floare În această sărbătoare. Pocnește ușor din bici; Că face și licurici Călăuzind, călătorul Prin pădure cu piciorul. Sporul casei
SÂNPETRU... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376436_a_377765]
-
Toate vor veni cu rost Și femeia dacă coase Sau lucrează și descoase, Trupul femeii strâmbând Când o văd iele lucrând. Mama le leagă umile La gâtul ' celor copile Ofrande de usturoi Să alunge pe strigoi. Ține în mână un sceptru Este ziua lui Sânpetru Sfetnic a lui Dumnezeu Rugându-se mai mereu. Referință Bibliografică: SÂNPETRU... / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SÂNPETRU... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376436_a_377765]
-
a "pizmei răutate"!Sper-n suflet îndârjităși dorind din libertateSă fim frați până la moarte.Țara mea e împărțităîn români prin patru zări... XVI. SÂNPETRU..., de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016. Ține în mână un sceptru' Este ziua lui Sânpetru Deschide cămări cerești Și -animalele hrănești. I s-a-ncredințat și Raiul Spune tradiția, graiul, Scutură merii de floare În această sărbătoare. Pocnește ușor din bici; Că face și licurici Călăuzind, călătorul Prin pădure cu piciorul. Sporul casei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
să se spele Pistruii ce ies din piele. In patru colțuri și vântoase Nucile cad viermănoase Sub a cerului cunună In această zi și tună. Haita lupilor nebună! Care urlă și la Lună Citește mai mult Ține în mână un sceptru'Este ziua lui SânpetruDeschide cămări cereștiși -animalele hrănești.I s-a-ncredințat și RaiulSpune tradiția, graiul,Scutură merii de floareîn această sărbătoare.Pocnește ușor din bici;Că face și licuriciCălăuzind, călătorulPrin pădure cu piciorul.Sporul casei-l sporeșteCu ofrande -' nmulțeșteSănătate...și colaciSe-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
rămas împreună. Ei m-au plămădit pe mine! Eu n-am fost niciodată muritoare, m-am născut direct în lumea vampirilor. - Vrei să spui că Dracula trăiește? - Bineînțeles! Dar contele s-a retras din istorie și mi-a predat mie sceptrul domniei acestor meleaguri. Cu toate acestea, el a rămas stăpânul tuturor vampirilor din lume! - Iar eu cine sunt? - o iscodi bărbatul. - Tu te tragi dintr-un războinic care a iubit o frumoasă fată înainte să plece la război. Din nefericire
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
capătul vremii... de unde orice lucru începe să doară. Ploaia îmi cere adăpost Și iubirea se face biserică. Nici o inimă nu mai coboară: darul cel mare e în tine. Lângă palmele tale, mirifice leacuri, sosește cerbul din lupta să dăruiască învinsului sceptrul și apoi să moară. De aici izbândă începe să doară! JOURNEY There is dust even în leaves... Look around: The whole horizon is confused. No one walks too sane Through the world. We all seek remedies For a wound: You
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ANA ANTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375102_a_376431]
-
pământeni ! Pe Constantin (tatăl și fiul), pe Ștefan, Radu și Matei Pe Sfetnicul cel Credincios Ianache, ce nu primit-au falșii zei ! Refuzat-au la 'Stambul : averi, Puterea, Islamismul Și-au arătat umanității, ce e Jertfirea, Creștinismul ! Au renunțat la Sceptru și moșii ; n-au dus poporu-n erezie Știind că vor Sluji în Ceruri, cu Îngerii în Veșnicie ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L S.R.Fil.Olt & U.Z P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință
SF.MARTIRI BRÂNCOVENI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373268_a_374597]
-
organizarea în fiecare sâmbătă a unor conferințe publice „al căror obiect să fie informarea populației României” , asupra situației românilor din teritoriile aflate sub stăpânire străină; 2) menținerea în permanență trează a idealului unității naționale, mai ales în rândurile românilor de sub sceptre străine” , adică „acel mare ideal național al Voievodului Mihai”; 3) dezbaterea și stabilirea „modului și mijloacelor prin care s-ar putea înfăptui statul unitar român” . Remarcabil este faptul că „Liga”, încă din anul 1901, nu ezita că în adunările sale
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
căruia se împlineau 300 de ani, slujbă urmată de discursuri ale unor deputați ai Camerei și profesori universitari, care au relevat semnificația operei politice a lui Mihai, „aspirația sa națională hotărâtă că românii trebuie să fie uniți sub în singur sceptru” . În încheiere, Mureșianu, militantul transilvănean, secretarul „Ligii”, a prezentat situația politică a românilor din străinătate (aflați sub dominația unor imperii opresive - n.ns.) „și rolul lor deosebit din punct de vedere național” . Și la Iași, vatră spirituală naționala încărcată de
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
nimic mai puțin ! Mirarea această de fiece clipă a.dor.ă Prezenta Celui ce bate tangibil cu degete fine de aripi de îngeri la ușă Animei cea din lăuntru cetate. Încoronat cu pa † îmi învesmântat în porfira de sânge cu sceptru de trestii ne implora în † rărea celor ce vor a deschide bună.voirea credinței e potirul cel dulce ce ne face sălașul cu Cină de † aină și nunta întreit în porunca cât să mai bată cât să mai plângă cât
POEM HIERATIC XLIV-POARTA CUVINTELOR VII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371757_a_373086]
-
fratele ei, amenințările pe care le intuise tetrarhul fiind reale. Tot Irodiada îl sfătui apoi pe Irod să mergă la Roma și să-și susțină cauza înaintea împăratului Caligula pentru a pune fosta tetrarhie a lui Filip sub jurisdicția și sceptrul tetrarhului. Irod Antipa nu fu de acord la început cu propunerea Irodiadei, dându-și seama că ar putea fi o capcană, însă mai apoi, la îndemnurile energice ale concubinei sale acesta cedă insistențelor și plecă cu ea la Roma, fapt
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
un sâmbure de adevăr. Toți știau că nu e adevărat și că tetrarhul dorise doar reînzestrarea armatei sale însă pretextul fusese găsit. Irod Antipa însă, în mare taină, dorise ca vechiul regat stăpânit de tatăl său să fie reîntregit sub sceptrul său însă nu se punea problema trădării din partea sa ci dorea acestea doar sub vulturul Romei. După câteva zile Caligula îl chemă pe tetrarhul Galileei și Pereei pentru a-i da verdictul. Caligula nu numai că nu i-a acordat
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
pună în a lui palidă strună a COM-UNIUNII dincolo de nor mai presus de dor Poate e o umbră de pană de vultur rămasă țintuită pe portative de stele o adiere de vânt sideral lumânare ardendă vivace columnă ca o baghetă sceptru titanic un Gănd sonor distilat din paleta nespuselor culori a MARELUI MEȘTER Cel ce sculptează tainic prin oameni Muzica Magna Melosul Universal doar Lui închinat Celui a.dor.at plămădit cu Patos sublim din ne.materia Sa preferată Lumina lină
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
naționale, și Divanurile ad-hoc n-au găsit alte arme mai puternice înaintea Areopagului Europei decât tot pe acestea. Așadar "independența", precum o numim astăzi, nu este un "copil găsit" fără căpătâi și fără antecedente, ci un prinț care dormea cu sceptrul și coroana alături. Căzută în desuetudine prin necumpănitele acte ale lui Dimitrie Cantemir și a generalului de cavalerie Toma Cantacuzino, neatârnarea noastră a fost pururea reală, ca drept pururea în vigoare, ca fapt știrbit din când în când, nu prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cestiune în urma acelor veleități manifestate pe atunci de partidul roșu. Marele Cavour al României uitase, se vede, că ideile cele mari nici nu se coc peste noapte, nici nu se abat din rădăcina lor. Ideea uniunii românilor sub un singur sceptru e, precum am relevat-o și altă dată, o veche idee austriacă, concepută în ultimii ani ai domniilor noastre naționale, imediat înaintea venirei fanarioților. Așadar numai din această rădăcină ea ar fi putut crește și realizarea ei deplină ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rezultat dorit, și cel mai bun chip de a dovedi că cabinetul din Viena este protectorul natural al neatârnării micilor naționalități din Balcani ar fi să le dea exemplu de toleranță înlăuntrul monarhiei. Din nenorocire raporturile între naționalitățile înrudite sub sceptrul Habsburgilor autorizează oarecari îndoieli asupra sincerității avansurilor făcute sârbilor de către foile constituționale austro-germane. [ 2 august 1880] FRANCIA ["EVENIMENTUL ZILEI... "] Evenimentul zilei pentru Franța este vizita lui Grevy la Cherbourg. Președintele Republicei, zice "Deutsche Ztg. ", a fost primit pe la toate stațiunile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-se progresiv, a vrut să dea replică celor la care slugăriseră și care fuseseră condamnați după legi de proveniență asiatică. Cum, altfel, poate fi interpretat gestul unui fost pantofar care, ajuns președinte într-o republică impusă, s-a împopoțonat cu sceptru regal? Ce e hidoasa construcție faraonică, așa-zisa Casă a poporului, decît replica resentimentară a aceluiași complex, dată, credea el, Palatului regal cu arhitectura lui încîntătoare? Luați, la rînd, toate mărețele înfăptuiri ale socialismului multilateral clacat, și veți vedea îndîrjirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vine, să fie așteptat că aterizează la Otopeni. Închipuiți-vă ce forfotă generală, la toate nivelurile, de la Palatul Primăverii pîn' la Mînăstirea Secu: vine Dali! vine Dali! țopăia Ceaușescu (păi, nu-l felicitase marele Dali cînd pantofarul se automiruise cu sceptrul monarhic?), vine Dali! vine Dali! șontîcăia Ceaușeasca, imitînd-o pe Olaiva lui Papai Marinaru), vine Dali! vine Dali! dănțuia Bobu prin bucătăria din Primăverii. Buluc, toți, la Otopeni. Canci! Nici miros de Dali. Exact la ora cînd catalanul trebuia să desanteze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum trec la treabă, îți sărut tîmpla zeiță, pa! Văzîndu-l instalat, nu-mi rămăsese decît să-l părăsesc. O întrebare îmi irita omușorul. I-am dat drumul, aproape indignat: inegalabile maestre, cum a fost cu telegrama către Ceaușescu, în chestiunea sceptrului, cum i-ați putut trimite telegramă unui uzurpator, unui impostor? Dali nu s-a arătat surprins de interpelarea mea, e drept, prea subit nepoliticoasă. Mi-a răspuns pe loc, după ce și-a frecat fin vîrfurile mustăților cu o pilișoară gravată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sumbra noastră amintire, cu griul lui costum de burjui, Ceaușescu a reintrodus garderoba stalinistă: tunica, încheiată maoist-militărește pînă sub gușă, șapca trasă bine pe urechi (nu fără perfida umilință a omului de rînd adică, fără fandoseli). Da, dar poza cu sceptrul regal mergea, ea, cu tunica mitocănească? Pardon! Costum la patru ace! Duplicitatea parvenitului. A dispărut tunica arsenalului bolșevic? Mai e una: a lui Castro, ultimul fidel al bolșevismului primar, uitat nu numai de Washington, dar chiar și de Kremlin, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
subordonare a întregii populații ciocănarului ieșit din imundele subsoluri. Cu Ceaușescu apar și "nuanțările". Predecesorul, aplatizîndu-i relieful, îi ușurează ambițiosului pantofar dezbrăcarea tunicii stalinist-maoiste și trecerea la costum. Iar cînd paranoia se va instala definitiv, costumul va fi asezonat cu sceptrul monarhic. Într-o imagine ce a făcut deliciul, sincer (!!!), al unui paranoic de data asta de geniu pictorul Dali. Ceaușescu n-a mai avut nevoie de Canal (decît doar cosmetizîndu-l), de Pitești, de Gherla, reușind performanța de a transforma întreaga
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de tratative, viitorul românilor nu conta decât în măsura în care favoriza interese proprii, vorace. Este însă de subliniat că toată această sarabandă de proiecte, relative la soarta politică a Moldovei și Munteniei, inclusiv și cu deosebire independența și chiar unirea lor sub sceptrul unui singur prinț, precum și relația care se făcea cu românii transcarpatici, contribuiau la propensiunea recunoașterii conceptuale a particularității și individualității „problemei Principatelor”, adică a ceea ce se va numi „chestiunea română”. Este adevărat că în concepția diriguitorilor de atunci ai marilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
gruparea nobiliară, mai aproape de interesele sale și întotdeauna decizia țarului, către care, din când în când, îndrepta cereri prea supuse. Diferite curente politice, animate de nobili și intelectuali, ofereau nuanțe politicii oficiale. Slavofilii ar fi dorit un imperiu slav sub sceptrul Romanovilor, țel care ar fi putut fi atins, după opiniile lor, printr-o modificare a regimului autocratic, în care una din principalele direcții s-ar fi cuvenit să se realizeze prin distanțarea de Occident. Conducătorul slavofililor, Iurii Samarin, s-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Lumea, din cenușă ei/ Stînd să rasară alt Cer, alt Pămînt,/ În care céi drepți vor sălășlui,/ Că după grele și-ndelungi strădanii -/ Să vadă roada faptelor de aur/ În zilele de aur săvîrșite,/ Iubirea, Adevărul, Bucuria/ Apururi triumfînd. Divinul sceptru/ Atunci ai să ți-l lepezi tu, de sceptre/ Împărătești nemaifiind nevoie,/ Căci Dumnezeu va fi în toți." Blake spune că "[a]stfel au fost făcute stelele din cer precum un lanț de aur/ Să lege Trupul Omului de cer
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]