1,604 matches
-
la persoana I, un discurs adresat unui necunoscut căruia naratorul îi mărturisește aventura sa de nimeni cunoscută pe de-a-ntregul. Adoptarea unei astfel de convenții nu suporta cine știe ce volute stilistice fără să cadă în neverosimil. Personajele sunt, într-adevăr, cam schematice (de exemplu, despre iubita naratorului aflăm că era frumoasă, cu picioare lungi și păr lung, că la un moment dat „arăta extraordinar”, dar nu vom ști niciodată ce înseamnă acest „extraordinar”). Însă din nou, ele, personajele, nu erau o miză
Hazard by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3413_a_4738]
-
toate cele din jur, până la a fi dezumanizată. Singurul său ideal este revoluția, întreaga sa energie și acțiune fiindu-i dedicate. Numai două figuri reușesc să se contureze pe lângă cea a personajului principal, însă în tușe mult mai groase și schematice. E vorba despre Lenin și Stalin. Cel dintâi, cel fără de care Troțki recunoaște că Revoluția din Octombrie nu ar fi putut fi înfăptuită, îi este când adversar ideologic, când partener, fără a se schița, însă, vreo noțiune a unei relații
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
explică. Dar oare această realitate pe care o datorăm gîndirii conceptuale este ea cu adevărat, este ea cu desăvîrșire ceea ce există în afara noastră și înăuntrul nostru, în intimitatea vieților noastre? Nu cumva este și ea o imagine pe cît de schematică, pe atît de parțială, și poate chiar afectată de o carență fundamentală? Gîndirea conceptuală ține, în fond, de generalitate, ține de intemporal; prin urmare, ea nu poate percepe în noi această experiență a timpului care, așa cum spuneam, este chiar ființa
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]
-
dilatare excesivă în raport cu însemnătatea. Cu adevărat stabilă este partea dedicată „conceptului de literatură socialistă”, care deschide calea unor interpretări mai puțin rigide, ferite de absolutizări, și a valorificării unor consonanțe între ideile literare și estetice (uneori, e drept, naive, alteori schematice) vehiculate în epoca de intensă efervescență socialistă dintre 1880-1890 și atmosfera actuală. Fapt remarcabil, atenția lui Ion Vitner se îndreaptă tocmai în direcția evaluării, dintr-o perspectivă modernă, a dezbaterii conținutului și implicațiilor noțiunii de artă socialistă, din ultimul deceniu
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
-l asiste Al. Andrițoiu, poet cunoscut. Fănuș citi o povestire cu subiect țărănesc, "Cocoșul roșu", care-mi plăcu mult. Ne proiecta într-o lume de câmpie evocată cu farmec și naturalețe, cu totul altfel decât aceea întâlnită în proza țărănească schematică a vremii (încă nu apăruse Moromeții). Povestirea citită atunci, Fănuș Neagu a inclus-o în volumul său de debut, Ningea în Bărăgan, căruia la apariție, în 1959, am avut prilejul să-i consacru o recenzie de întâmpinare în "Gazeta literară
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
nu oferă variație estetică pe termen lung. Un Ianuș și, să zicem, o Esinencu sînt de ajuns pentru ambele maluri ale Prutului, cu toate că discursul public de la noi nu satisface nevoia (firească) de euroscepticism. Poeta nu este convingătoare și pentru că atitudinea, schematică, pare de împrumut, dar și pentru că substratul politic e foarte subțire. Cînd Joyce se lamenteză că nu se poate trezi din coșmarul istoriei, fraza îți dă fiori, dar cînd Elena Vlădăreanu spune că ,istoria e o bucată de zid/ într-
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
mutilată de captivitatea prelungită și întunecată de suspiciunea exasperantă, o conduce involuntar spre sfidarea moralității de cuplu. Prozatorul sugerează că atracția Hildei pentru Ivănescu este o răbufnire freudiană a unei refulări nocive, ce nu mai putea fi cenzurată. Un freudism schematic a fost de ajuns pentru ca o critică îngăduitoare să considere romanele Subiect banal și Hilda foarte moderne (de o ,supremă modernitate", consideră exagerat Henri Zalis în postfața la reeditarea romanului Hilda, p. 255). Moderne sunt fără îndoială, dar e vorba
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
burgheze, ce constă în neputința de a încerca sentimentul superior al fidelității sau sentimentul dramatic al infidelității". Marin Preda îi reproșează lui G. Călinescu că are o? "poziție necritică față de eroul său", suferind de superficialitate în dragoste. Apreciază că, deși schematic în prezentarea "mediului muncitoresc", "scriitorul este în acest roman într-un incontestabil progres ideologic în ceea ce privește problematica raporturilor intelectualității cu societatea, totuși insuficient de detașat și clar față de tribulațiile eroului său". E vădit că lui Marin Preda nu-i plac nici
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
Pentru lumea lui de forme consistente, puternice și exact circumscrise avea nevoie de un spațiu nemărginit, luminos și fără densitate. Și acesta nu putea fi decît cerul. Dar acolo, sus, formele se risipesc, nemărginirea mușcă din conturul lucrurilor, corpurile devin schematice și vidul absoarbe irepresibil ca turbionul unei găuri negre. Moartea l-a surprins pe Ion Dumitriu aici, în acest spațiu de tranziție, împărțit între două realități la fel de imperative: între Pămînt și Cer, între amurg și lumină, între cald și rece
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
încurajată la debuturile ei, cu generozitate, în anii '30 de Camil Petrescu și apreciată de E. Lovinescu, Lucia Demetrius devine, după instaurarea comunismului în România, unul din reprezentanții de vază ai realismului socialist, confecționând o serie de piese de teatru schematice, răsplătite copios de partid cu substanțiale premii de stat. Până atunci însă ea a avut o intereseantă viață de artist și de scriitor, a cunoscut o mulțime de lume, a trăit experiențe, unele dureroase, altele pline de satisfacții, a meditat
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
delle più fertili collaborazioni culturali che la nostră storia ricordi. Mă le cose non sono andate così, come i filosofi e gli storici sanno bene. La successione dei fatti non è questa. La vicenda è più intricată, più profonda, meno schematica. E' necessario rievocare tutta la vicenda, documenti alla mano, anche perché essa, oltre i suoi contenuti culturali, è umanamente straordinaria. Questa rievocazione ci fă comprendere che la cultura e la vită și intersecano e și fondono al punto che vien
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
imediat postbelică și în zona de interes a altor artiști din generații apropiate, în special în repertoriul unor pictorițe ca Magdalena Rădulescu, Margareta Sterian și chiar Tia Peltz - scenele de dans în special, dar și acelea cu aglomerări de personaje schematice, într-o stare de semilevitație -, la Wanda Sachelarie Vladimirescu ele capătă note particulare și distincte. Tot ceea ce la Margareta Sterian era histrionism, la Magdalena Rădulescu evaziune și miraj, iar la Tia Peltz un gen de cochetărie ludică și volubilă, devine
Wanda Sachelarie Vladimirescu 90 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10852_a_12177]
-
încurajată la debuturile ei, cu generozitate, în anii ^30 de Camil Petrescu și apreciată de E. Lovinescu, Lucia Demetrius devine, după instaurarea comunismului în România, unul din reprezentanții de vază ai realismului socialist, confecționând o serie de piese de teatru schematice, răsplătite copios de partid cu substanțiale premii de stat. Până atunci însă ea a avut o intereseantă viață de artist și de scriitor, a cunoscut o mulțime de lume, a trăit experiențe, unele dureroase, altele pline de satisfacții, a meditat
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
enunțarea sintagmei cu sprijinul unei ecuații ori unui algoritm ce, în viziunea lui Germano Celant, se pliază pe direcția "l^informel froid", axată pe o activitate mentală abstractă, de decodare a mesajului ca operațiune sintetică a unei arhitecturi sonore) sau schematic (tributar aserțiunii aristotelice conform căreia forma redă ideea operei), conceptualismul muzical inițiază în general o sumă de matrici generatoare, ce comportă disponibilitatea de a da naștere la multiple cazuri particulare concentrice la intenționalitatea originară. Paradoxal, cu cît investiția de luciditate
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
Din mulțimea de CV-uri care se pot găsi în prezent - în consultare liberă - pe internet, multe sînt ale unor personalități publice, ale unor cercetători și profesori, textele în cauză respectînd în cea mai mare măsură standardele exprimării. Altele sînt schematice, minimale, formalizate. Se găsesc însă și exemple mai pitorești, din lectura cărora putem caracteriza CV-ul ca specie populară a limbajului administrativ-birocratic. Erorile - nu foarte frecvente - rămîn desigur foarte supărătoare, într-un text de autoprezentare. Nu voi indica, desigur, autorii
Limbajul autoprezentării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10177_a_11502]
-
de hazna. A le percepe - fie și prin intermediar - și pe unele, și pe celelalte mi se pare mai important decât a suspina la nesfârșit lângă catafalcul micului Paris: un oraș fictiv, în ultimă instanță, dacă îl privim în mod schematic și univoc, fără abundența detaliilor care-i făceau farmecul. Ceea ce însuflețește versurile din Cetatea lui Bucur, (despre care Cosmin Ciotloș a scris în numărul nr. 19/2006) placheta lui Ștefan Baciu reeditată după 66 de ani, este tocmai această profuziune
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
trăi nu e puțin lucru”. Se schimbă lumea și „cel mai mare ucigaș e cuvântul. Omenirea e o uriașă groapă comună”, conchide el apoteotic. În ambiția de a proclama întâietatea irealității, V. Vosganian riscă să devină, ici și colo, ușor schematic, mai ales în privința melodramaticului. E limpede că eroii lui, dintr-un anumit punct de vedere, sunt, fără excepție, niște suciți. Ca și lumea lor. Dar niște suciți cu certe calități onirice. Or, pentru a susține această disponibilitate, autorul e în
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
o distincție esențială, care, practic, dovedește, prin opoziție, tocmai existența literaturii: scriind, în scrisori sau pe marginea unor cronici, altfel decât în textele «oficiale», acești autori demonstrează tocmai existența unei conștiințe literare incipiente și unui set de norme, oricât de schematice, care reglează discursul literar. Altfel spus, existența mărturisirii în text este o dovadă, paradoxal, tocmai a existenței literaturii” (pp. 22 - 23). Acest bun-simț intelectual, atât de convingător, e responsabil pentru prospețimea celor mai multe dintre interpretările de aici. Pornirile speculative prea flu
O sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4032_a_5357]
-
de a nu-și lua foarte în serios personajele (de pildă, sinuciderea Beatei este anticipată încă din prima jumătate a cărții și relatată drept un eveniment oarecum neimportant). Greutatea romanului nu stă în caracterele zugrăvite (protagoniștii sunt de-a dreptul schematici, iar personajele secundare, unidimensionale), nici în acțiunile lor, ci mai degrabă în vocea narativă rece, tăioasă, dar plină de haz, în stare să intercaleze nenumărate pasaje din autori clasici, sau chiar să strecoare printre rânduri câte o răfuială cu vreun
Îmblânzirea scorpiei din Praga by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4039_a_5364]
-
o undă de lirism în fața naturii, un dar al povestirii și o certă capacitate de a portretiza în cîteva tușe, inclusiv prin limbaj, îndeosebi în cazul ostașilor țărani. Remarcabil este, de pildă, portretul lui „nenea” Iancu Ghermănescu, un personaj deloc schematic, „cazon” într-un chip aparte, curajos fără emfază, competent și eficient, jovial și, totodată, ros de amărăciuni, cu idei „socialiste”. Un pandant reușit este „eroul”, din povestirea cu același titlu, un căpitan fanfaron, laș în clipa primejdiei, poltron, simulînd a
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
de statul român. Datorită puternicii mediatizări a primei categorii menționate mai sus, aceasta este cunoscută de către publicul cititor românesc și criticii literari din România, în studiile efectuate, ca fiind unica reprezentantă a literaturii naționale actuale. În articolul de față, creionez schematic, câteva din concluziile reieșite în urma cercetării, ce tratează acest subiect sinuos. O tendință ce se manifestă în literatura română din ultimii ani este orientarea preponderentă spre jurnalele literare, o specie literară aparte a genului memorialistic, ca formă de confesiune subiectivă
”CONSIDERAŢII PRIVIND CÂTEVA ASPECTE ALE LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383991_a_385320]
-
întâlniți întâmplător, sau pur și simplu hoinărim aiurea pe stradă. Pe strada se petrec mereu lucruri, viața clocotește din plin. Seria de lucrări ale lui Olah L.T. o dovedesc, o documentează și o interpretează original, sintetic, în linii și forme schematice ce duc spre esențial. Oleg Tishkovets: Venind din lumea arhitecturii și a picturii, acest artist vorbește - cu pricepere și cu credința -, despre energii care provin din juxtapuneri de texturi și de culoare, într-o lume aparent pustie, străzi și clădiri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
dar trebuie să încercăm să schimbăm ceva. Și putem începe cu ce este mai simplu: concentrarea nu doar pe actele de ucidere și consecințele lor, ci și pe reflectarea celor care intervin și care ajută. Apoi, se poate evita repetarea schematice a aceleiași știri până când audiența ajunge la disperare, se pot face materiale de presă care să depășească modelul lui «ce înseamnă» dezbătut de partizani, apelându-se la istorici, lideri religioși, critici și oameni de cultură avizați. Aruncați o privire în
„Jurnalişti, mai uşor cu trâmbiţarea dezastrului!” [Corola-blog/BlogPost/93050_a_94342]
-
vânători Îl desenau mai Întâi pe pereții peșterilor străpuns de sulițe, nutrind convingerea că, biruindu-i spiritul, capturarea sa ulterioară devine o chestiune formală. Devastat de o sălbatică spaimă, Demiurgul a creat el Însuși o infinitate de asemenea imagini imperfecte, schematice, umbre palide cum zice Platon - ale Dumnezeirii, oferindu-le ca ofrande succesive celui care, de fapt, pe El Îl vânează de-o eternitate. Oamenii sunt nesfârșite contingente de sosii ale divinității, azvârlite ca pradă amăgitoare Vânătorului, pentru ca acesta să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și să acționeze conform viziunii și exigențelor noastre edificate a posteriori. Să nu uităm Însă: dacă a judeca oamenii comuni cu măsuri excepționale este o greșeală, a judeca oamenii excepționali cu măsuri comune este o crimă! Extrem de succint și de schematic, acesta este omul care, În vara lui 323, Își așteaptă Împlinirea celor 33 de ani, făurind planuri și pregătind noi expediții, adânc convins de menirea sa de a schimba morfologia lumii. Este tânăr, puternic și a dovedit cu prisosință că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]