351 matches
-
sau de arhitecturi globale - pe care uneori ni-l amintim din interbelicul românesc, alteori din cărțile de filozofie indiană traduse masiv și semiclandestin cam în aceeași perioadă, alteori din imaginarul ortodox, bizantin cum îl știm. Oricum ar fi, un anumit schematism primar, lipsit de prea mari dificultăți, există. Și, sincer vorbind, inhibă toate sclipirile de naturalețe. Un cunoscut poem arghezian e, pur și simplu, dat peste cap. Cu bună credință, n-am nici o îndoială, dar nu și cu la fel de bune rezultate
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
Sau ți-ai construit cu mare atenție imaginea? - O să încerc să răspund, și chiar să-mi răspund, la această întrebare pornind de la noțiunea de "personaj pozitiv". O noțiune profund antipatică: antipatizată nu numai de cititorii pe care îi plictisea prin schematism, ci și de scriitorii care nu reușeau să-i dea viață. După cum se știe, personajele negative sunt mult mai ușor de creat și întotdeauna mai vii, mai "umane" decât cele programate să devină modele și reușind de cele mai multe ori efectul
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
Sidney Geist și de la fel de celebrul său coleg din România, Barbu Brezianu. Și Grid Modorcea mai scoate ceva de la Antonovici, dar de data aceasta foarte bine articulat: o permanentă și explicită atitudine antisemită, un mod de gîndire marcat de schematisme inacceptabile în ceea ce privește legăturile dintre oameni, în virtutea căruia falsurile Brâncuși sînt denunțate ca atare nu din banala pricină că ele, în orice țară normală, ar fi socotite obiecte ale unei infracțiuni și subiecte penale, ci datorită faptului că interese oculte, conspirații
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
toată civilizația descriptivă a imaginii, așezat abisal într-o perspectivă nonfigurativă și nonantropocentristă, el înlocuiește descriptivismul cu poematicul - nu întîmplător, pictorul îl așază pe romanticul Novalis pe cea mai înaltă culme a spiritualității - înlocuiește figurativismul cu fabulația și antropocentrismul cu schematismul arhaico-infantil și cu sugestia corporalității transparente, cu aceea a omului spectral. Dacă în tradiția meridională, în aceea clasico-renascentistă, toate formele erau bine individualizate și constituiau secvențe diferite ale aceleiași lumi unitare și coerente, în viziunea lui Brauner, marcată evident de
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
inerent al măștilor, pentru reconversiile spectaculoase, pentru sondarea unui trecut nebulos al personajelor sale. Bunul și răul, frumosul și urâtul își relevă rădăcinile comune, un eveniment tragic îl schimbă pe cel devotat într-un monstru, într-un revoltat furios, implacabil. Schematismul acestei problematizări subliniază și caracterul pedagogic destul de apăsat al filmului, întotdeauna stricăcios, dar întotdeauna primit cu aplauze de către publicul larg. Pentru a reveni în luptă după o primă înfrângere, Batman trebuie să refacă traseul inițiatic al ridicării din cel mai
Gothamdämmerung by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4424_a_5749]
-
și se desface, urmând însă un ax romanesc, la care autoarea revine consecvent. De la "aripa răcoroasă a altor timpuri", prin sângele "strecurat în urmași", se proiectează o vastă Istorie ereditară, întrețesută cu avatarurile nemuritorului Zogru. Mai puțin reușite (fie din cauza schematismului, fie din cea a dispersiei non-semnificative) sunt cadrele comuniste și postcomuniste. Frumoasa Giulia, figură feminină importantă a romanului, se combină neverosimil cu un țigan poreclit Greață, după care, distrusă, face un avort și aruncă fătul în Lacul Morii! "Către seară
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]
-
care a ignorat-o ani de zile, viața de scriitoare. Ea e cea care povestește. Despre toată tristețea vieții de soție a cărei vocație e sistematic ironizată de un soț cinic și plictisit. Poate prea cinic și prea plictisit, dar schematismul e rațiunea de a fi a acestui roman. Personajele sînt univoce, finalul e forțat: Florence rămîne în Spania, Vincent se întoarce în Elveția pentru a-și relua de unde le-a lăsat tabieturile lui de pensionar. Nici analiză, nici construcție savantă
Din liniștita Elveție by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16591_a_17916]
-
avansează în mod ironic necesitatea inovației constante și a unor schimbări regulate de paradigmă” (p. 23) Schimbări regulate de paradigmă în cadrul lui, al postmodernismului, sau în direcții distincte cu implicații total diferite? Mihaela Constantinescu simplifică nepermis de mult lucrurile, iar schematismul lejer pe care-l practică lasă impresia că ignoră cu bună știință clarificarea celor mai elementare opoziții (care ar fi trebui să existe) postmodernism vs. post / postmodernism: „Dacă lumea postmodernă este una a realităților multiple, a micilor narațiuni, a nonliniarității
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
de cultură proletară, partinică și patriotică, reprezentând ideologia unei clase care a săvârșit victorioasă revoluția antiburgheză. În stilul proletcultist actualizat intră deci și lupta de clasă, spiritul revoluționar și caracterul eroic al unei victorii politice. Realismul socialist atenuează unele din schematismele și tezismele rigide, ofensive, agresive, ale proletcultismului inițial, le maschează: exclusivismul proletar se împacă, într-un mod mai tolerant, cu țăranii cooperatori și intelectualii angajați în sfera mai încăpătoare a poporului; lupta de clasă este depășită după cucerirea deplină a
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
o epocă sau o cultură la alta devine extrem de riscantă și permite ușor alunecarea în ridicol. Observațiile de mai sus sînt de fapt o pledoarie pentru arta (orientală) a povestirii: dicționarele noastre ar cîștiga mult dacă ar mai renunța la schematism și formalizare, făcînd loc măcar din cînd în cînd și narațiunii - care să explice modificările semantice și relațiile dintre cuvinte.
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
prozei românești, cum ar fi ordonarea materiei epice după regulile stilului administrativ sau după principiul lexiconului. Ceea ce la nivelul formal de fond al construcției epice (hard-ul romanelor și prozelor scurte, dacă se poate vorbi de așa ceva) pare de un schematism dezarmant, se complică fundamental la nivelul stilului, al frazei propru-zise (soft-ul romanelor). Totul se transformă într-un foc de artificii, cuvintele și expresiile stilistice explodează, verva lingvistică devine de nestăvilit, autorul execută cu măiestrie fandări și piruete verbale, calambururile
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
recondiționare a imaginii instalării comunismului". Refacerea acestei scrieri ne duce gîndul la rescrierea istoriei, practicată de către "cercetătorii" aserviți partidului, astfel încît trecutul neconvenabil să fie răstălmăcit sau omis. Partea amuzantă a unui asemenea procedeu o reprezintă inevitabila contradicție între rigiditatea schematismului purces din dogmă și mobilitatea "adaptărilor" din mers la mereu schimbatele pretenții ideologice: "Beju, cel care intenționase să-l excludă din partid pe Niculae, demascat ca deviaționist din grupul Ana Pauker-Vasile Luca în finalul ŤMoromețilorť, vol. II, este descoperit acum
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
său de Cerc își are originea mai puțin în observație, cât în gândire, ceea ce justifică accentele demonstrative, tezismul, autorul adâncește acest punct de vedere, verificându-l cu sagacitate la diferitele intersecții și paliere ale unei opere atât de diverse. Astfel, schematismul nuvelei Bivolițele, caracterul ei abstract și demonstrativ indică apartenența la o literatură a absurdului în care ,parabola, simbolul, alegoria iau locul obișnuitelor convenții realiste; meditația asupra destinului, asupra condiției umane implică impunerea altor strategii retorice, care nu trebuie să mai
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
vedere, ar fi convenția aleasă de Dragoș Bucurenci, numai că între cele două motivații de mai sus, foarte puternice de altfel, acest cadru narativ funcționează destul de neconvingător.Și nu neapărat pentru că cititorul contemporan nu ar mai fi demult un naiv (schematismul artificiului este aproape rizibil), dar pentru că însăși verosimilitatea este forțată. Cam greu de crezut că un junkie care tripuiește nopțile prin cluburi, chiar și unul cu conștiință scripturală, ar posta pe net, uneori chiar noaptea sau dimineața, fragmentele diaristice respective
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
șevalet și, ceva mai tîrziu, sculptura - acest gen ca și necunoscut în spațiul postbizantin și în sfera de influență a ortodoxiei - se înscriu decis în esteticile europene și în orizontul înnoirilor de limbaj, în timp ce hieratica icoanei și a frescei, cu schematismul ei formal împins aproape de abstracțiune, se retrage în penumbrele tainice ale spațiului eclezial și în lumina lăuntrică a unei spiritualități necontingente. Această separație, aparent dusă pînă la capăt, are totuși marile ei inerții și micile sale perversiuni. Deși, prin prezența
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
panoplia limbajului de lemn au funcția unor savuroase caricaturi verbale. Față de complexitatea și adâncimea eroilor adevărați ai romanului, platitudinea celor prefabricați (muncitori depășind stahanovist planul cincinal) apare ca totală. Într-o parte avem, așadar, producția de serie și pe stoc, schematismul, tipologia săracă a realismului socialist înfățișată cu o seriozitate de mare efect comic: "Ascultându-i pe oamenii științei și tehnicii din institutul și din Centrul de cercetări pentru mașini hidraulice din Timișoara, cum vorbesc îndelung și aprins despre fenomene precum
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
fecundator al materiei amorfe, un zeu htonic și un mag al tactilității, însă unul care nu a reușit să se ridice complet pînă la înălțimea și la abstracția vorbirii articulate. Această percepție, pe lîngă faptul că este extrem de confortabilă prin schematismul ei leneș, are, de multe ori, și pretențiile unui criteriu axiologic. Dacă un scriitor se abate cumva de la norma apriorică a infirmității cotidiene și se dovedește un om de acțiune și o conștiință practică foarte dinamică, în mod subit calitatea
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
după pariuri, toate concurează la definirea unui spațiu aparte, guvernat de legi speciale și populat de indivizi neobișnuiți. I s-a reproșat lui Cristian Ardelean, în câteva dintre cronicile de până acum ale cărții, o anume sărăcie a stilului și schematismul personajelor. Stilul însă nu este unul deficitar, ci voit minimalist. Textul este scris ca o foarte lungă scrisoare (sau poate o suită de scrisori), evident la persoana I, un discurs adresat unui necunoscut căruia naratorul îi mărturisește aventura sa de
Hazard by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3413_a_4738]
-
aceste cetăți rivale înșirate de-a lungul unui rîu. Numele personajelor sînt ciudate și se amestecă între ele, viața nu are nimic strălucitor pentru că e vorba de o civilizație abia ieșită din grotă, în care domnește întunericul, mîncarea nerafinată și schematismul gesturilor. Culoarea decorului seamănă cîteodată cu aceea din desenele animate cu The Flinstones, altădată cu satul românesc abrutizat și mizer. Și pe fundalul acesta lipsit de culoare se petrece o poveste de dragoste între unul din preoți, deja bătrîn și
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
senzitiv oferit de simțuri și conceptele fără de care nu am putea generaliza nimic. Cu alte cuvinte, la Kant reprezentările au rolul de a lega percepțiile de limbă, în virtutea acelui mecanism atît de dificil și de abscons care poată numele de "schematism". La Kant, imaginea este un liant între cuvintele și percepțiile unui om. O verigă și nimic mai mult. La Humboldt însă, imaginația devine rădăcina comună a intelectului și sensibilității, deci sursa lor. E ca o matrice din care se desprinde
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
chiar esența totalitarismului: X sau X nu mai au personalitate, se topesc într-o masă (o clasă) de cetățeni deposedați de atributele gândirii și deciziei pe cont propriu. Transformarea lozincilor în "literatură" a fost specialitatea realismului socialist: eroii au un schematism care îi face absolut neverosimili în epocă și de-a dreptul comici, ulterior. Citim astăzi producțiile din anii '50 cu un uriaș hohot de râs. D.R. Popescu, ca și Marin Preda în Moromeții, II (apărută cu doi ani mai devreme
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
loc. Ea ne amintește întrucâtva de voința imaginativă și de stăruința iconarului de a împodobi până în margine, feeric și naiv, îngusta suprafață de sticlă, exploatată ca un răzor de om sărac". Fie că reprezintă o contrapondere la proza realist-socialistă, cu schematismul ei ideologic și limbajul pe cât de înflăcărat, pe atât de conformist, fie că se subsumează unei anumite concepții a autorului, care ridică barierele și șterge granițele dintre proză și poezie, cert este că formula lui Fănuș Neagu a devenit, în
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
puțin cenușii decât se crede", autorul se angajează pe un drum inedit. Fără a fi profund revoluționară, relectura comportă o oarecare distanțare de vechile interpretări, căci altfel, printr-o angajare în linie tradițională, nu-și justifică pretenția. Recurența toposurilor romantice, schematismul excesiv, grefele aplicate din romanele populare franțuzești ale lui Eugen Sue, Paul Féval sau Paul de Kock, nu îl descurajează pe autor ci, din contră, îi revelează importanța descoperirii stereotipiilor semnificative în toată complexitatea lor, ca reacții normale ale procesului
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
când ideologia comunistă punea între paranteze un conținut semantic. În definitiv, maniera de abordare a problemei literare era acum doar în aparență îmbunătățită, salvată de sociologismul vulgar al primilor ani postbelici. Astfel, se va vorbi de necesitatea de a evita schematismul, superficialitatea, dar soluția oferită ca remediu rămânea la fel de proletcultistă: pentru a scrie o poezie bună, poetului i se recomanda să treacă la o "documentare profundă", pentru a cunoaște "viața complexă a categoriei celor mai ridicați oameni", pentru a trece de la
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
întâmplă în natură se poate motiva cumva. Argumentul cosmologic încearcă să găsească o ultimă justificare universului, să îi fundamenteze cumva prezența și manifestarea. La baza acțiunii justificate de existență a realității stă conceptul de cauză, de sursă creativă a ceva. Schematismul categorial, aproape clasic al personajelor, dispare, naratorul omniscient observă particularul, detaliul de viață, surprinzându-și eroii în evoluție, cu atât mai mult cu cât Creangă se oprește asupra trăirilor interioare, analizând efectele unei anumite situații sau relații interumane din perspectivă
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]