4,744 matches
-
simt gustul mărului pătatDe gânduri plimbate-n întuneric,Mușcat sub privirile îngerilorParcă adormiți în tranșeele dintre ceruri? Așa s-a născut culoarea păcatuluiîntre buzele tale ce șopteau amăgirea.De ce mi-e dor de goliciunea trupului tăuCe doar visul mi-l schițează frântNoapte de noapte, ca o pedeapsă dulcePentru neascultare? Unde este joculPrivirilor de duminică-searaCând puneam nume florilorși coloram zborul umbrelor?Îți regăsesc mirarea în fiecare mărCe-l primesc de la vânzătorii de iluzii.Așa s-a născut culoarea păcatuluiîntre buzele tale ce
GABRIEL DRAGNEA by http://confluente.ro/articole/gabriel_dragnea/canal [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ȘI TRECI ... Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 277 ȘI TRECI... Și acum mi-apar în minte, Clipe care nu le pot uita, Când cu privirea departe undeva, Schițam tabloul aducerilor aminte. Treci prin gândul meu fugară, Zâmbind o clipă, gânditoare, Faci un gest, o mișcare sprințară, Treci mai departe nepăsătoare! Nu-ți pare rău că m-ai pierdut, Mai bine zis m-ai alungat, Chiar fără jenă sau
ŞI TRECI ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Si_treci_mihai_leonte_1342879731.html [Corola-blog/BlogPost/358131_a_359460]
-
subiecte sunt, pe cât de surprinzătoare, pe atât de simple. Ciclul “ Bucuria lucrurilor simple“ realizează saltul de la experiențele imitației la faza intuiției ori chiar la conceptualizări când riscul atitudinii ferme capătăt farmecul bravurii:” Am desenat o casă pe trotuar,/ deschisă am schițat și ușa, la fereastră cântă un canar,/ și m-am mutat acolo cu păpușa“.( “Desen pe trotuar “, pag.42.). Pășind spre școală, de acum însoțiți de abecedar copiii trăiesc intens momentul responsabilizării, gustă bucuria identificării cu cei mari:” - O fetiță
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Titina_nica_tene_anotimpul_jocului_al_florin_tene_1327909682.html [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
ceva cu care să compar rozul de pe fața lui. Niciodată nu am văzut la oameni o așa culoare. Fața lui radia, iar radiațiile îmi făceau bine, mă linișteau. Era atâta liniște pe fața lui! Se uita la mine fără să schițeze vreo mișcare. Nu avea nici un rid. După fața lui nu-i puteai ghici vârsta. De fapt, nici nu-mi trecea prin minte să mă întreb ce vârstă are. Mă uitam la el liniștită, nu uimită, pentru că nu mi se părea
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_blandetea_ioana_stuparu_1359620534_ddrul.html [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
un război interminabil http://zidezi.ro/cartea-saptamanii/viata-este-un-razboi-interminabil.html#comment-1654 ■Cartea Săptămânii de admin - Măr 25, 2016 1 13 Gândurile noastre se pot transforma într-o carte de vizită, sentimentele transpuse în cuvinte pot și ele de asemenea să ne schițeze un altfel de chip în ochii celor care ne ascultă sau care ne citesc asta dacă ne facem curajul de a ne arăta lumii aceste elemente ale vieții noastre. Cu toate că nu se avânta în lumina reflectoarelor, poetul orădean Teodor Dume
SEBASTIAN FERCHI (ZIDEZI- ORADEA) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1459008452.html [Corola-blog/BlogPost/380886_a_382215]
-
pictorului când a apărut ea lângă el deveniră involuntar și martorii conversației lor, unii poate chiar înțelegeau ce-și spun, pictorul o rugă pe Adriana să-și aleagă o poziție comodă pe un scaun, ca să-i dea posibilitatea să-i schițeze cât mai bine trăsăturile pe pânză. Din când în când o mai întreba ca într-o conversație tet-a-tet a doi cunoscuți, câte ceva despre viața ei personală, de unde este, cu ce ocazie prin Torino și cât mai stă în oraș. Informațiile
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424587010.html [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
sau mort, mărite procurator, preferabil viu totuși. -Și arhiereul Caiafa știe că ați venit aici? -Bineînțeles că nu, spuseră cei doi într-un glas privindu-se între ei. În discuția avută cu el n-a fost vorba de asta! Procuratorul schiță un zâmbet pe care perșii îl observară. ,,Perșii îl trădează cu prea multă ușurință pe Caiafa” își spuse procuratorul privindu-i acum cu suspiciune. În timp ce procuratorul se ridică și le întoarse spatele făcând câțiva pași ce doi se priviră din
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1449956835.html [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
de reacție: când cineva mă calcă pe picior, prefer să mi-l retrag de sub talpa cotropitoare și să am bunul simț de a-i lăsa „agresorului” șansa de a se scuza. Desigur, în cazul doamnelor, bărbații pot fi curtenitori, pot schița un zâmbet politicos, chiar dacă tocul cui a apăsat pe bătătura dureroasă a degetului mic de la picior... asta nu înseamnă tocmai ipocrizie, ci o dulce îngăduință. Reîntors din „Levant” într-un „Mongolfier”, pentru a-l detrona pe Vodă printr-o lovitură
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_umanitatea_anormala.html [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SCHIȚĂ PE-UN FIR DE IARBĂ Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu te văd altfel decât în culorile albe ale dimineții în tempera zorilor ești pe aici pe undeva pe această
SCHIȚĂ PE-UN FIR DE IARBĂ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1478738104.html [Corola-blog/BlogPost/376972_a_378301]
-
în tempera zorilor ești pe aici pe undeva pe această pânză imensă a zilei printre nuanțele de galben apos amestecat cu roșu într-o acuarelă umedă sub care am scris împietrit natură moartă cu inimă înjunghiată și pian Referință Bibliografică: Schiță pe-un fir de iarbă / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SCHIȚĂ PE-UN FIR DE IARBĂ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1478738104.html [Corola-blog/BlogPost/376972_a_378301]
-
Nu vreau să înnebunesc! Am plecat pe stradă să mă liniștesc. Destule persoane mă privesc fără să mă vadă ori să mă salute. Toate par a fi deosebit de preocupate. Nu zâmbește nimeni. Nici doicile întâlnite pe ici, pe colo, nu schițează un gest de tandrețe care să exprime apropierea, dragostea ori grija față de plozii prinși în curele de cărucior sau duși de guler pe lângă bordura trotuarului. Abia la prima intersecție simt că mă privește cineva intens. Ridic ochii și descopăr figura
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/Surpriza_literara_marian_malciu_1363812357.html [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
sprijinindu-și capul de bârnele de lemn, puse în semn de siguranță la marginea corabiei. Aela nu mai zise nimic, stătu un timp lângă prințesă, apoi, când soarele începu să se ascundă printre valuri, îi ceru voie să mănânce. Talestri schiță un gest de indiferență cu mâna. Aela se întâlni pe punte cu Runkrahost. Generalul vru să o salute, dar amazoana îi întoase repede spatele, de parcă nu l-ar fi văzut. O zărise pe Melestri și o întrebă cu voce tare
CLIMENE, O PROBLEMĂ CU DOUĂ SOLUŢII de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1442436852.html [Corola-blog/BlogPost/381742_a_383071]
-
Eu voi fi de acord cu orice decizie va lua Talestri. Sincer, ceea ce va trebui să facă, s-ar putea să nu îi placă nici ei, dar trebuie... Ia zi, tu nu ai agățat niciun soldat până acum? Aela roși, schiță un zâmbet de dezgust, apoi începu să râdă în hohote. - Pe cine? Dintre ăștia? întrebă Aela arătând spre akkadianul de lânga ea și spre cel care tocmai intrase. Era chiar Rammu, care nu părea în apele lui. Le privi cu
CLIMENE, O PROBLEMĂ CU DOUĂ SOLUŢII de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1442436852.html [Corola-blog/BlogPost/381742_a_383071]
-
ale omagiului - nu mai rezonează: ca un „pian topit în urechile surde”. Expresia abundenței trecătoare a lumii acesteia este „bizonul”, reprezentant, cândva, al prosperității, realitate fanată, astăzi („spuneți și dumneavoastră / o vorbă în piele de bizon”). Se diferențiază valorile perene schițate în tigru, recunoscut simbol al longevității („sau mascați-vă vocea / cu un tigru”), durată relativă, totuși, dar care se apropie de infinit, și relația cu sacrul se corectează. Finalul sună straniu-ironic: „te rog trage-mi fumul țigării / pîn’ la bărbie
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/_rugina_linistii_la_mesterul_cuvintelor_simion_sustic.html [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
Ciobanu. Lucrarea structurată pe cinci capitole, debutează cu Statusul socio-politic al românilor din această zonă a țării, de la structuri și instituții politice și administrative (țări, cnezate, voievodate, autonomii românești), la structuri sociale (cnezi, voievozi, nobili, armaliști, țărani liberi, iobagi, jeleri), schițându-se și dinamismul politico-cultural din Secolul Luminilor și influența acestuia asupra monahismului. Capitolul II abordează organizarea ecclesială a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, capitolul III vorbește despre Trăsături și caracteristici ale monahismului din transilvania și Maramureș
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_arhim_dr_macarie_stelian_gombos_1334913310.html [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
pe numele de familie, un nume care-mi sună destul de cunoscut. M-am întors și am îndrăznit să o întreb: Sunteți fiica fostului ... de la Departamentul de Stat?... Ea ridică privirea de la bagajele pe care tocmai și le așezase pe canapea schițând un semn de întrebare: L-ați cunoscut pe tata? I-am răspuns scurt: Da. A mai vrut să spună ceva dar cei din compartiment s-au pus în mișcare înaintând spre coborâre. Pe peron am urmărit-o până când a dispărut
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Aminteste_ti_ca_vei_muri.html [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
punct de vedere notabil: Vasile Pârvan reprezintă un model cultural, atât prin cariera sa de căutător cât și prin ideatica pe care a fundamentat-o și a lăsat-o moștenire. Ideea iradiantă ce stă la baza modelului spiritual Pârvan se schițează a fi aceasta (din citarea savantului): „Fiecare cârtire este o boală. Fiecare gând pesimist este o erezie împotriva principiului vieții (...). Scopul vieții nu e de găsit nici de catharsis, nici în cultură, nici în fericire, nici în activitate, nici în
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-vasile-parvan-istoriosof/ [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
plictisit așa, dintr-o parte, drept în ochii mei pentru câteva clipe - avea nasul și ochii negri ca tăciunele, contrastând puternic cu albul lăptos al părului -, după care și-a lungit iarăși botul pe ciment, cu un geamăt prelung... Am schițat doar un pas mic spre podișcă, dar imediat câi- nele acela și-a ridicat din nou capul spre mine și apoi s-a săltat în șezut și a început să-mi arate colții mârâind. Totodată, privirea i s-a schimbat
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
Va avea cartea vieții ce-o trăim” („Pagină”). În acest sistem de referință, alcătuit din necunoscute, se acceptă introducerea unui criteriu de evaluare privind coerența și coeziunea: „viața e ca un volum”. Existența are o unitate în raport cu care se poate schița un profil existențial. Decodifiarea sensului vieții poate avea loc în cadrul unei lecturi sistemice: în paginile trecutului și ale prezentului se găsesc întotdeauna elementele fundamentale ale viitorului. În cadrul existenței proprii, al destinului-carte, fiecare este „condamnat”, cum se spune într-o poezie
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-metafora-vietii-carte-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339588_a_340917]
-
laturi complementare: cunoașterea adevărului pe calea naturală, a interferenței științifice, latură reprezentată de concepția „Scio Deum esse” („Știu că Dumnezeu există”); și cunoașterea adevărului pe calea supranaturală, a revelației, latură reprezentată de concepția „credo in Deum” („cred în Dumnezeu”). Voi schița ambele direcții în măsura timpului, fără a vă testa rezistența. „Pancreina”, adevăratul nume al hormonului antidiabetic pancreatic Omul de știință Nicolae C. Paulescu a adus numeroase contribuții la dezvoltarea științelor naturale, contribuții atât practice, cât și teoretice. Tehnica Paulescu de
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1468754310.html [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]
-
este, în foarte mare măsură, un corelat al devoțiunii față de iubita - de odinioară, de acum, și de acum încolo -, cu care eul liric comunică fără încetare, grație permeabilității universurilor abisale, inconsistente material, dar pline de substanță spirituală. Gnomului i se schițează, passim, un portret, edificator pentru non-apartenența sa la lumea creației autentice, din care trebuie, și este, definitiv exclus. Caracterizat direct, ca „arătare tâmpă și vicleană”, dar și indirect, ca ignorant, încleiat în mâzga subtelurică, murdar în cuget, fără intuiția valorii
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
dori singuri asta! Și eu sunt acela care le voi împlini această onoare! Hm, hm, hm! râse el în colțul gurii. Irod Agrippa și Naevius Cordius Macro se priviră o clipă iar privirile lor păreau să exprime o frică abia schițată pe chipuri, dar profundă, în interiorul lor. -Răspunde Macro! exclamă Caligula cu voce tare observându-i privirea pierdută. -Ce să spun ilustre?...E dreptul oricărui imperator să-și proclame voința. Armele sunt mai tari decât orice lege. În fața armelor...legea o
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1456931949.html [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
Bacovia, Voiculescu, Camilar, Călinescu, Zaharia Stancu, Geo Bogza și alții cu care se întâlnesc cu sau voia „stăpânirii” și schimbă opinii despre literatură și al căror răspuns la întrebarea privind atitudinea în fața unei morți iminente este însoțit de un portret schițat în tușă umoristică. Și de această dată, scriitorul manifestă o imaginație uimitoare în abordarea tehnicilor SF, alături de care se întrevede și caracterul polemic al scrierii prin paralela dintre viața lipsită de orice fel de necazuri și nenorociri a extratereștrilor și
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1493051990.html [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
obicei, posturile de conducere, cele care contează cu adevărat, sunt deținute de persoane care au o familie și care prezintă garanții pentru stabilitate socială. Între un pretendent cu familie și unul holtei, are prioritate cel cu familie! Man reuși să schițeze un zâmbet: - Sigur că da, cunosc reperele valorice promovate de către partid și le apreciez. Chiar anul acesta voi avea și eu nuntă. Galiț căscă ochii. Se concentră câteva momente asupra dosarului, îi frunzări ultimele file, după care ieși din spatele mesei
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1451379298.html [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
înțeleg. Ei, ,,deștepții,, au crezut, au vrut și au făcut tot posibilul, ca să nu muncească, în primul rând, în schimb să aibă de toate. Cum au reușit de unde le -a venit această idée și cine i-a ajutat, încerc să schițez. Inițial, această formă de organizare a materiei, numită de noi ,,om,, a venit pe Pământ însoțită de toate cunoștințele pe care le acumulase în univers de-a lungul exitenței ei pe alte spații. Este posibil ca forțele universale , inclusiv forțele
EXTRAS DIN FORMA UNUI EŞEC de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1494693804.html [Corola-blog/BlogPost/380068_a_381397]