638 matches
-
subiectele alese. Se începe cu discutarea contextului teoretic al metodei, punctându-se elementele cu valențe practice. Partea finală a acestei discuții este focalizată pe particularitățile asociate spațiului românesc și cele asociate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Pe baza teoretică astfel schițată se creează apoi un „ghid de acțiune” asociat subiectului. Acest ghid dorește să ofere o schemă de abordare etapizată a unei probleme practice legate de subiectul ales. Urmează apoi un număr de aplicații practice. Cel puțin una dintre aplicațiile dedicate
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
din al cărui punct de vedere se prezintă situațiile și evenimentele narate“ (Gerald Prince), numit de Nicolae Manolescu „persoana a IIIa ca protagonist“. Un astfel de personaj este Felix Sima (Enigma Otiliei de G. Călinescu), din a cărui perspectivă sunt schițate portretele inițiale ale celorlalte personaje. - Personajul narator, eroul devenit voce narativă, este instanța cea mai complexă, cumu lând majoritatea funcțiilor. De cele mai multe ori, este și protagonistul evenimentelor relatate, este narator autodiegetic, precum Ștefan Gheorghidiu în Ultima noapte de dragoste, întâia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și de a considera cum pot fi depășite limitele democrației, în practică, prin inventarea unor noi metode instituționale de prevenire a dezvoltării fructelor otrăvitoare proprii ale democrației. Rezolvarea problemei naționalismului prin mijloace democratice este posibilă, dar nu este ușoară. Teza schițată aici este că, deoarece mecanismele democratice (inclusiv societatea civilă) înlesnesc transformarea identității naționale în naționalism, democrația este cel mai bine deservită prin abandonarea doctrinei autodeterminării naționale și prin considerarea unui sentiment comun al identităților naționale ca o formă de viață
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cei ce iau deciziile fie își pierd puterea de influențare, fie inițiază noi dispute privind propriul lor grad de "reprezentativitate". Astfel de controverse referitoare la căile cele mai bune de a reprezenta public opiniile cetățenilor semnalează amplificarea revoluției democratice moderne schițate inițial de Tocqueville; contrar opiniilor multor observatori din Vest, înfrîngerea Imperiului Sovietic, principalul dușman al democrației parlamentare, duce nu la izbucniri spontane de automulțumire în cadrul vechilor democrații, ci la vociferări puternice privind legitimitatea și eficiența procedurilor înrădăcinate ale democrației liberale
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pornește de la evenimente personale și mitologeme puțin răsturnate (cu ecouri blagiene și soresciene). Primele creații sunt ușor neguroase, tentative de evaziune dintr-o lumină aridă de care poeta are oroare. Un vag presentiment al extincției se ghicește în autoironia abia schițată cu care moartea e imaginată ca evadare în oniric (Cărarea pierdută) sau ca zbor nocturn și împlinire nupțială totodată (Nevinovăție). Închipuindu-se oarbă, poeta refuză o realitate dureroasă și plonjează într-o spiritualitate ce nu mai este imanentă, ci paralelă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
de reală valoare e cam subțire în Basarabia, nu prea avem ce „exporta” în materie de literatură, dar trebuie să creștem și traducători buni din română în alte limbi, că doar nu dorim să ne izolăm de restul lumii. Problema schițată mai sus - dispariția traducătorului de carte basarabean - relevă, dincolo de tragedia umană a celor care și-au pierdut munca (implicit, posibilitatea de a-și câștiga existența) și o stare de fapt care pune în chestiune potențialul creator, performanța culturală în Basarabia
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fazei de trecere spre modernitate, rămâne, în literatura română, cel dintâi jurnal de călătorie tipărit. Autorul, genuin, încă nu avea gustul pentru o informație cât mai precisă, vizibil mai târziu la N. Filimon, și nici degajarea, mobilitatea lui I. Codru-Drăgușanu. Schițată mai întâi în limba greacă, scrierea are în haina ei românească o stilistică a cărei frumusețe provine mai cu seamă din curăția și claritatea gândului. Autorului îi sunt străine artificiile, iar pitorescul lexical ține de vârsta limbii literare. Ilustrând o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
pentru legănarea ochiului A oprit Împreunarea literelor fulgerînd ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sînt alte asemenea motive, adesea abia schițate, În jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se impune În primul rînd și În acest amplu poem nu este atît stabilitatea unei anume geometrii ideatice sau plastice, cît dinamica imaginarului ca expresie a unor stări de alertă a spiritului
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și unul nominal, cu sens ambiguu - poarta - marcînd deopotrivă Închiderea și promisiunea unei deschideri, a unei comunicări. Trăirea (poetului) ca asumare a destinelor particulare apare aici, simbolic, drept element unificator Între cele două serii figurative, - posibil agent transfigurator al ambianței schițate, În sensul revelării unor orizonturi purificatoare. Cu cîteva rînduri mai jos, „mesajul” poetic apare de altfel explicit: „Aș fi vrut să smulg inima mea ca pe o lămîie din coșurile cu fructe, s-o arunc ca pe o promisiune de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ceea ce nu vom face aici; îi trimitem pe cititori la acea evaluare, ca și la McHale (1983) și Simpson (1993:35-8), ambii îndepărtîndu-se de la concluziile lui Banfield (care, printre altele, includ o respingere a „vocii duble” a Discursului Indirect Liber, schițată mai sus). Ca punct final de orientare, ar trebui să menționăm scrierile influente ale lui Short și ale colegilor săi (de exemplu, Leech&Short, 1981; Semino, Short&Wynne, 1999; Short, Semino&Culpeper, 1996) care trec în revistă și analizează tendințele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
etapă, elevii au rezolvat probleme simple, cu date din mediul înconjurător, numai oral. Exemplu: Pe o sârmsunt 4 păsări. Au mai venit 5 păsări. Câte păsări sunt pe sârm? În a doua etapă, s-au rezolvat probleme dupdate desenate sau schițate. Exemplu: În etapa a treia, elevii au completat datele care lipseau dintr-o problemă. Exemplu: Elevii clasei I au răsădit 50 fire de flori. Garoafe..., panseluțe ..., iar restul lalele. Câte lalele s-au răsădit ? În căutarea datelor care lipseau dintr-
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
de situatii în care este implicat un transfer de forme. Intersecțiile coloanelor și rândurilor reprezintă situații de compatibilitate. În tabel voi folosi semnul „F“ pentru a reda formă obiectului receptat și semnul „(R)“ pentru a reda formă receptorului: Considerând tabelul schițat, aș dori să fac câteva mențiuni: 1. Modul de a fi natural al unei forme (esse naturale) a coloana A din tabel a indica modul de a fi pe care formă îl are în mod natural, în lucrul ca atare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și grație stilului sau original Quasimodo începea să fie tot mai vădit exponentul unei poezii inexistente până atunci. Salvatore Pugliatti vedea pulsând în el energia noilor tendințe: Dacă ar trebui să conchidem revenind la comparația dintre Ungaretti și Quasimodo numai schițata în rândurile de mai sus (...) credem că suntem îndreptățiți să considerăm că rafinamentul ungarettian împins până la extrem conține o inspirație subtilă tot mai sterilă, destinată să se stingă; că forța lui Quasimodo, tânăra, atentă, măsurată, deține cele mai alese atribute
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lea. Cele două se află într-o strânsă legătură, bazată pe similarități structurale evidente. Analiza conduce la secțiunea a treia a capitolului de față, în care experiența urbană va fi definită, în sfârșit, pe baza determinărilor și a gesturilor interpretative schițate deja. 1.3.1. Alegoria: natură și istorie Unul dintre locurile comune ale exegeticii, pe care mizează de altfel și Benjamin, îl reprezintă opoziția dintre alegorie și simbol. O serie de considerații preliminare pot demarca această discuție. În capitolul despre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
he ge liană, cu care întreține aparente si milarități; el este, dimpotrivă, autentic și decisiv. Nu se suprapune clipei, reorientând-o, ci își găsește locaș în chiar inima ei și, din acest punct, o dislocă. Discursul teologico-politic al lui Benjamin schițat aici este, în structura sa dialectică, o imagine. G. Agamben citește în considerațiile lui Benjamin despre imagine (Bild) din Über den Begriff der Geschichte (1940) și din Passagen Werk o referință ascunsă la I Corinteni 7, 31: „Și cei ce
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
despre Baudelaire; acum, ea capătă un rol teologic, anume de restaurare a ruinei trecutului din pers pectiva unui eschaton interior al clipei prezente. Doctrina pro gresului este tot ce poate fi mai străin de înțelegerea mesianis mului propriu filozofiei istorice schițate aici. Critica acestei noțiuni este în primul rând o problemă de teologie. Ea anticipează venirea lui Mesia și, astfel, o aduce sub semnul unei reprezentări su biective. În al doilea rând, ea presupune o ontologie „tare“, în care logicul este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o modalitate a cunoașterii care „salvează“ lucrul din statutul său de marfă și, concomitent, actualizează po ten țialitățile conținute în memoria colectivă a marilor bulevarde pe care le parcurge. Prin urmare, actul său epistemologic suportă o determinare eschatologică, în sensul schițat mai sus. În plus, prin modul în care aceeași cunoaștere dislocă dominația unor anumite forme sociale, reevaluează marginalitatea și descoperă rebuturile lăsate în urmă de progresul amețitor al epocii îi conferă o funcție politică importantă. Mai degrabă decât a vedea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în același timp lor și punându-le, astfel, în perspectivă. 3.1.2. Momentul politic Dimensiunea politică a experienței urbane a flaneurului decurge dintr-o dublă sursă. Pe de o parte, este vorba de caracterul marginal al unei asemenea figuri, schițat oarecum indirect mai sus. Această poziție a flaneurului îi permite să reveleze peisajul urban în mulțimea formelor sale pe fundalul unor tipare culturale înghețate, să deconstruiască mecanismele mărfii și să transforme mulțimile metropolei în interlocutor. Pe de altă parte, este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prezent. Dacă, din punct de vedere politic, experiența urbană este asumată de figurile marginale ale metropolei, din punct de vedere teologic, ea revine celui care știe să citească, în cotloanele prezentului, povestea trecutului. În cele două momente ale experienței urbane schițate anterior se poate sesiza iar un paralelism interesant, despre care am mai vorbit deja: și într-un caz, și în celălalt, constituirea lumii metropolei se face plecând de la instanțele sale secunde, de la resturile lăsate în urma funcționării sale diurne, de la memoria
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
liricii universale în poezia lui Tonegaru, astfel s-ar regăsi aici ecouri din Villon, când conturează "figura piratului modern (...) logodind revolta absolută cu cinismul și disprețul de propria persoană, de propria condiție sau de propria aspirație"217 și "viziunea femeii schițată în crochiuri îndrăznețe, debordând de senzualitate cât și de o anumită spaimă de senzualitate, cu o sensibilitate acută pentru întrupările feminității în materie carnală abundentă"218, fapt ce l-ar apropia de Baudelaire. Alte ecouri par a fi din Poe
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
țărmurile se vor ascunde;/ Te vei spânzura de vânt/ Și vei râde, vei râde/ De trupul de opal/ Din întinsul tău,/ De clarul mormânt;/ Dar eu voi visa...", Apele morții) pentru a se regăsi apoi prizonier în universul coșmaresc abia schițat. Vocile lirice sunt adesea ambigue, Eumene, voce a inspirației, a animei, a conștiinței este poate cea mai puternică. În discursul poetic, eul se dedublează și dialoghează cu sine sau se proiectează în ipostaza de receptor al unui monolog care a
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nouă, căreia îi dă chiar titlul. Această schimbare arată o dezvoltare semnificativă în poezia așa-numită confesională a lui Lowell, marcând o trecere spre o viziune mai largă, un angajament și mai clar cu actualitatea și istoria americană decât cele schițate doar în unele poezii din volumul central al "școlii" nășite de M.L. Rosenthal. Poezia invită la un dialog intertextual, în care vestita "Ode to the Confederate Dead" a mentorului său din sud, Allen Tate, trebuie luată ca punct de reper
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
întreaga spațialitate a picturii. Figura din mijloc pare o replică a diagonalei ferme din stânga imaginii și constituie o formă de rezistență la privirea occidentală, obișnuită să lectureze dinspre stânga spre dreapta. După ce depășește această barieră, ochiul este orientat spre negrul schițat al arbuștilor în colțul drept din partea superioară a imaginii și spre a doua figură care reține puternic privirea și atrage atenția asupra unei zone spațiale obturante. Această zonă cromatică închisă și orientată vertical stopează dinamica liniarizată spre dreapta, a ochiului
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
zaharat după descoperirea insulinei Descoperirea insulinei reprezintă cea mai importantă răscruce în „destinul” diabetului zaharat. După cum am arătat, în 1922, grupul canadian Collip, Macleod, Banting și Best introduc în practica medicală tratamentul insulinic. Evoluția pe această direcție a fost deja schițată. Din insulină, însă, se desprinde și cercetarea vizând etiopatogenia (cauza) diabetului zaharat. O etapă preliminară importantă a fost aceea a descoperirii în 1955 de către Frederick Sanger (128) a secvenței aminoacidice a insulinei și dezvoltarea în 1959 a tehnicii de dozare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
este Dimitrie Cantemir, o asemenea legătură nu trebuie exclusă. Voi reveni asupra unor amănunte din această imagine-clișeu, a monstrului absolut, pe măsură ce voi simți nevoia să le confrunt cu unele aspecte ale personajului din Istoria ieroglifică. În mare, Cantemir respectă tradiția schițată mai sus. Crocodilul său este un monstru, plasat exact acolo unde îl plasează și cele mai multe surse: la hotarul dintre uscat și acvatic. El e un paznic, un străjer al graniței dintre cele două împărății, deci. Un supraveghetor, mai bine spus
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]