880 matches
-
, Taurica sau Hersonezul Tauric (adică „peninsula Taurizilor” în grecește) (în greca veche: "Ταυρίς", iar în latină: "Taurica") au fost denumirile date altădată de grecii antici peninsulei Crimeea. „Taurizii” erau băștinașii cimerieni, ulterior amestecați cu sciții și elenizați, constituind „regatul Bosforului”, cu centrul de-o parte și de alta a strâmtorii Kerci („Bosforul Cimerian” - „bosfor” însemnând "strâmtoare" în limba greacă veche, de la "bous" sau "buzō" : « a strânge », și "poros" : « trecere ») care leagă Marea Neagră (atunci „Pontul Euxin
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
-lea până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, centrul Hanatului Crimeii. Apoi, sub Ecaterina cea Mare, a fost anexată de Imperiul Rus care a făcut-o Gubernia Taurida. "Tauri" (în greaca veche Ταῦροι), cunoscuți de asemenea sub numele de "scițotauri", "tauri sciți" sau "taurosciți", au fost un popor stabilit pe coasta de sud a peninsulei Crimeea, care a trăit în munții Crimeii și pe fâșia îngustă de pământ dintre munți și Marea Neagră. Ei au dat numele peninsulei cunoscute în Antichitate ca "Taurida
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
puțin cunoscută. La fondarea cetăților, contactele cu triburile indigene erau pașnice, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a acestor noi orașe cu restul lumii grecești. Cetățile vor fi distruse apoi, spre sfârșitul secolului al VI-lea în timpul expediției lui Darius contra sciților, la care ele au participat. Apoi, la începutul secolului al V-lea î.Hr., mai multe „poleis”-uri (cetăți-state) din regiunea Bosforului Cimmerian s-au regrupat sub dominația Arheanactizilor. Această dinastie a fost înlocuită de către cea a Spartocizilor în 438 î.Hr.
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
actual vine de la despotul bulgar Dobrotici din sec. 14. Istoricul antic grec, Pliniu cel Bătrân, susținea că teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era populat de geți, pe care romanii îi numeau daci. S-au stabilit în zonă mai târziu și sciții, și același Pliniu cel Bătrân, susținea că sciții aveau aceeași origine ca și geto-dacii. În final, urma sciților se pierde printre daci. Provincia joacă un rol important în sistemul de apărare a Imperiului Roman, constituind parte a limesului danubian. În
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
14. Istoricul antic grec, Pliniu cel Bătrân, susținea că teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era populat de geți, pe care romanii îi numeau daci. S-au stabilit în zonă mai târziu și sciții, și același Pliniu cel Bătrân, susținea că sciții aveau aceeași origine ca și geto-dacii. În final, urma sciților se pierde printre daci. Provincia joacă un rol important în sistemul de apărare a Imperiului Roman, constituind parte a limesului danubian. În iarna 101-102 d.Hr. regele Decebal în fruntea
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
dintre Dunăre și Marea Neagră era populat de geți, pe care romanii îi numeau daci. S-au stabilit în zonă mai târziu și sciții, și același Pliniu cel Bătrân, susținea că sciții aveau aceeași origine ca și geto-dacii. În final, urma sciților se pierde printre daci. Provincia joacă un rol important în sistemul de apărare a Imperiului Roman, constituind parte a limesului danubian. În iarna 101-102 d.Hr. regele Decebal în fruntea unei armate de daci, carpi și sarmați invadează provincia Moesia
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
de terasă de 40 - 50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar - gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte ale tracilor și sciților, dovadă a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii. Mai multe informații la adresa www.archaeologicalexcavation.info .
Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/301861_a_303190]
-
din epoca sasanidă, descoperite la Șahr-e Cumis. Într-o excavare realizată în anul 1949, a fost descoperit un covor excepțional de tip Pazirik în mijlocul ghețarilor din Valea Pazirik, în Munții Altai din Siberia. Covorul se afla în mormântul unui prinț scit descoperit de către un grup de arheologi ruși sub îndrumarea lui Serghei Ivanovici Rudenko. Testele efectuate cu izotopul radioactiv de Carbon 14 au demonstrat faptul că acest covor fusese țesut în secolul V înainte de Hristos. Acest covor măsoară 2,83 metri
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
podul de terasă de 40-50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar-gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte aparținând vechilor traci și sciți, dovadă a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii. Comuna Bârsești se află în Depresiunea Vrancei. Asupra numelui satului Topești s-au emis mai multe ipoteze, dintre care cea mai plauzibilă spune că numele satului ar proveni
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
în timp ce dacii trăiau în zonele mai înalte, montane. Herodot i-a introdus în istorie prin următoarea mențiune: "„geții sunt cei mai bărbați și mai drepți dintre traci”". Istoricul Tucidide spune că geții aveau aceleași arme și mergeau calări că și sciții. În timpul expediției lui Darius I (522-486 î.Hr.) împotriva sciților (513 î.Hr.), geții i s-au opus, însă în cele din urmă au fost înfrânți, împreună cu celelalte neamuri tracice din dreapta Dunării. După înlăturarea ocupației persane (în secolul V î.Hr.), geții din dreapta
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
i-a introdus în istorie prin următoarea mențiune: "„geții sunt cei mai bărbați și mai drepți dintre traci”". Istoricul Tucidide spune că geții aveau aceleași arme și mergeau calări că și sciții. În timpul expediției lui Darius I (522-486 î.Hr.) împotriva sciților (513 î.Hr.), geții i s-au opus, însă în cele din urmă au fost înfrânți, împreună cu celelalte neamuri tracice din dreapta Dunării. După înlăturarea ocupației persane (în secolul V î.Hr.), geții din dreapta Dunării plăteau tribut Regatului Odris, până ce acesta a fost
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
și prezentați de istoricii antici și că "filozofi naturali/înnăscuți" ; citat: "Dio Chrysostom described the Dacians aș natural philosophers." În timpul domniei lui Darius I (522-486 î.Hr.), Imperiul Persan ajunge la apogeu. În urmă expediției organizate în 514/512 î.Hr. împotriva sciților, Darius își extinde stăpânirea asupra Peninsulei Balcanice, cu precădere asupra zonei litorale și a cetăților grecești. Demonstrația de forță împiedica expansiunea sciților spre vest, iar Tracia este transformată în satrapia Skudra. În 500-494 î.Hr., cetățile grecești din Asia Mică se
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Darius I (522-486 î.Hr.), Imperiul Persan ajunge la apogeu. În urmă expediției organizate în 514/512 î.Hr. împotriva sciților, Darius își extinde stăpânirea asupra Peninsulei Balcanice, cu precădere asupra zonei litorale și a cetăților grecești. Demonstrația de forță împiedica expansiunea sciților spre vest, iar Tracia este transformată în satrapia Skudra. În 500-494 î.Hr., cetățile grecești din Asia Mică se răscoală împotriva perșilor, în frunte cu Miletul. Atena și sprijină revoltă ioniana, oferindu-i lui Darius pretextul unei intervenții în Grecia. În
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
numită" Triptolem", scrisă de Sofocle, care consemnează numele unui basileu al geților, Charnabon. A doua sursă este lucrarea lui Herodot. Cel din urmă, Hellanicos din Mitilene. În cartea a IV-a a lui Herodot este descrisă expediția lui Darius împotriva sciților cu lux de amănunte. Darius conducea o armată de 700.000 de soldați, dublată de o flotă ce numără 600 de corăbii. A traversat Bosforul pe un pod de vase și a înaintat spre gurile Dunării, prin zonă litorala. I-
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
fost repede zdrobiți. Sunt descriși de Herodot ca fiind "cei mai viteji și drepți dintre traci". Herodot scrie că geții se credeau nemuritori și oferă detalii despre religia și ritualurile acestora. Motivul expediției lui Darius a fost unul punitiv - pedepsirea sciților care invadaseră țară cimerienilor, intrând apoi și în Media. Dar Darius pregătea un război împotriva Greciei și această expediție trebuia să fie o demonstrație de forță care să-i intimideze pe sciți și pe greci. Expediția deschidea perspectiva aducerii Peninsulei
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
expediției lui Darius a fost unul punitiv - pedepsirea sciților care invadaseră țară cimerienilor, intrând apoi și în Media. Dar Darius pregătea un război împotriva Greciei și această expediție trebuia să fie o demonstrație de forță care să-i intimideze pe sciți și pe greci. Expediția deschidea perspectiva aducerii Peninsulei Balcanice sub autoritatea Imperiului Persan. Sciții însă i-au respins pe perși, iar Darius a fost nevoit să abandoneze expediția. Tracia este totuși transformată în satrapie sub numele de Skudra, asigurând controlul
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
apoi și în Media. Dar Darius pregătea un război împotriva Greciei și această expediție trebuia să fie o demonstrație de forță care să-i intimideze pe sciți și pe greci. Expediția deschidea perspectiva aducerii Peninsulei Balcanice sub autoritatea Imperiului Persan. Sciții însă i-au respins pe perși, iar Darius a fost nevoit să abandoneze expediția. Tracia este totuși transformată în satrapie sub numele de Skudra, asigurând controlul asupra peninsulei balcanice și a cetăților pontice. Geții de la nord de Haemus au fost
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
până la gurile Istrului. Geții de la nord de Haemus chiar au și participat la expediția de 30 de zile a regelui Sitalkes în 429 i.en. În 341 i.en., Tracia este cucerita de Filip al II-lea. La scurtă vreme, sciții conduși de regele Atheas au pătruns în Dobrogea, iar informațiile despre conflictul dintre Filip al II-lea și Atheas provin de la Trogus Pompeius care a scris Istoria lui Filip în latină, lucrare de 44 cărți ce s-a pierdut. Trogus
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de pe Istros), a cerut, prin intermediul cetății Apollonia sprijin militar de la Filip al II-lea, lăsându-i țară că moștenire. Regele histrienilor a murit, iar Atheas i-a trimis pe macedonenii veniți în ajutor înapoi acasă, transmițându-i lui Filip că sciții nu aveau nevoie de ocrotirea macedonenilor și că îi va lăsa tronul fiului său. Filip al II-lea asedia Bizanțul și i-a cerut bani lui Atheas să-i plătească soldații din corpul macedonean expediționar pentru drum și serviciile aduse
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Filip al II-lea asedia Bizanțul și i-a cerut bani lui Atheas să-i plătească soldații din corpul macedonean expediționar pentru drum și serviciile aduse. Atheas a refuzat. Filip a renunțat la asediul Bizanțului și s-a îndreptat împotriva sciților, inițial cu gânduri pașnice, anunțându-l că trimite o solie și ar dori să ridice o statuie dedicată lui Hercule. Atheas a promis va va topi statuia și că își va face vârfuri de săgeți din ea. Filip l-a
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
000 de femei și copii și a trimis în Macedonia 20.000 de iepe. Întors din expediție, este atacat de tribali și rănit, iar pradă de război este pierdută. Rontinus, în Stratageme, susține că tribalii au participat la expediția împotriva sciților și, având pretenții la pradă, nu au primit-o. Filip avea un interes politic major , dorind să controleze zona Pontului stâng. În 335 i.en., geții sunt menționați de Arian, autor grec din Bitinia, în lucrarea "Anabasis-Expediția lui Alexandru Macedon
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
condusă de generalul Zopyrion, despre a cărei informații este găsită la Curtius Rufius și la Trogus Pompeius, precum și la Macrobius. Între 331-326 i.en., cănd Alexandru se află în India, guvernatorul Pontului, Zopyrion a organizat o expediție împotriva geților sau sciților cu o armată de 30.000 de soldați. Boristhene (Olbia) este asediat, insă locuitorii rezista și resping invadatorii. La întoarcerea din expediție, Zopiryon, împreună cu toata armata, au fost zdrobiți din cauza unei furtuni, făcându-le imposibilă traversarea Dunării. De eșecul expediției
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de probleme: luptele cu rivalii săi, răscoală odrisilor conduși de Seuthes al III-lea, revoltă cetăților grecești Meambria, Odessos, Apollonia și Histria în 313 i.en., nemulțumirile și fiscalitatea prea mare, revoltă condusă de Callatis susținută de traci, geți și sciți. Garnizoanele lui Lisimah au fost alungate, iar cetățile au încheiat un tratat de alianță. Lisimah îi învinge pe traci și sciți și asediază orașul Callatis. De partea răsculaților se află rivalul său, Antigonos, care se erija într-un protector al
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Histria în 313 i.en., nemulțumirile și fiscalitatea prea mare, revoltă condusă de Callatis susținută de traci, geți și sciți. Garnizoanele lui Lisimah au fost alungate, iar cetățile au încheiat un tratat de alianță. Lisimah îi învinge pe traci și sciți și asediază orașul Callatis. De partea răsculaților se află rivalul său, Antigonos, care se erija într-un protector al autonomiei cetăților grecești și trimitea o oaste pe uscat și o flotă. Callatis este înfrânt iar la întoarcere, Lisimah este atacat
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
acest nod geții își fac apariția în istoria scrisă. Cele mai importante informații ale izvoarelor scrise grecești ne sunt oferite de către "părintele istoriei" Herodot, care, în lucrarea să intitulată "Istorii", pe lângă o serie de rituri și obiceiuri ale geților și sciților, menționează o serie de hidronime care sunt localizate pe teritoriul locuit de geți : Maris, "cel care izvorăște din țară agatârșilor", identificat cu Mureșul; Porata, identificat cu Prutul; Tiarantos, identificat cu Șiretul; Araros, identificat cu ; Naparis, identificat cu Ialomița; Ordessos, identificat
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]