499 matches
-
Apus, de la Sud spre Nord și invers. Ne ajutăm de hermeneuticile timpului, dar și de structuralismul socio-uman din ultima jumătate de secol. Așa cum se susține și în (37 a și b). Căci științele moderne ale naturii practică structuralismul nu de la scolastici, ci poate de la antici încoace. Cu oarecare aproximație, hermeneutica structuralismului trimite la metalogică și metamatematică. Se ajunge așa în preajma semioticii, care are corespondențe informațional-calculatorii și tehnologice, respectiv, ne întâlnim și cu o etică a valorilor și virtuților morale, definitorii pentru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tradiții comune preluate de la antici, de la iudeo-creștini și de la "barbarii" originari tot din Estul mai îndepărtat. Pentru ilustrare, reamintim temele antice de metafizică platoniciano-aristotelică din teologia creștină, cercetate de Sf. Augustin, apoi de Sf. Toma și de alți teologi-filosofi ai scolasticii apusene. Noile valori, în general, cele moral-juridice (mai ales deontice, adică de obligare) din sistemele propuse de stoici și sceptici confruntați cu amenințările epocii de criză pe care o traversau, precum și spiritul combativ au dominat acele vremuri ("cruzimea și superstițiile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
clasificările - drept cele care fixează cadrul a ceea ce prezintă interes pentru știință. Cele două regnuri - al plantelor și al animalelor - se divid în încrengături și, mai departe, în clase, ordine, familii, genuri și specii. Cuvântul specie este traducerea dată în scolastică termenului aristotelic eidos, care semnifică forma fixă. Cercetătorii naturii care împărtășeau presupozițiile gândirii esențialiste considerau însușirile comune ale unei anumite categorii taxonomice drept însușiri definitorii, esențiale. Ei respingeau evoluția speciilor deoarece aceasta implică existența a numeroase forme de tranziție între
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
justifice în mod coerent orice credință sau idee care vrea să eludeze critica rațională. Freud a utilizat cu pertinență termenul de raționalizare pentru a da seama de un delir mult mai puțin vizibil decît cel al incoerenței: delirul coerenței. Astfel, scolastica medievală era de fapt o raționalizare care, sprijinindu-se în același timp pe autoritatea indiscutabilă a lui Aristotel și pe autoritatea indiscutabilă a Scripturii, justifica Credința în mod coerent. În Renaștere, revenirea la izvorul grec redă filozofiei și raționalității autonomia
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
acest procedeu au făcut analiștii să progreseze știința, și, dacă examinăm în amănunt demonstrațiile lor, îl vom găsi la fiecare pas alături de silogismul clasic al lui Aristotel. Așadar, vedem deja că analiștii nu sunt simpli fabricanți de silogisme în maniera scolasticilor. Pe de altă parte, putem crede că au mers întotdeauna pas cu pas fără să aibă viziunea scopului pe care voiau să-l atingă? Au trebuit, bineînțeles, să ghicească drumul care-i conducea la acel scop, și pentru asta au
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Drumul meu în fenomenologie (Mein Weg in die Phänomenologie, 1963) interesul său pentru Nietzsche a apărut destul de devreme, chiar dacă întâlnirea nu a fost imediat hotărâtoare. Făcându-și ucenicia cu severele paragrafe ale lui Husserl despre Brentano, despre Aristotel și clasicii scolasticii, îndeosebi Toma din Aquino, Duns Scotus și Suárez, acesta își amintește cum în tinerețe a fost atins de aura pe care opera lui Nietzsche o emana în cultura de la începutul secolului XX. Printre evenimentele semnificative care au revigorat atmosfera filozofică
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
te gândești, într-adevăr, la faptul că resortul activității narative este însăși confuzia dintre consecuție și consecință, ceea ce vine după fiind văzut în povestire drept cauzat de; povestirea ar fi, în acest caz, o aplicație sistematică a erorii, denunțată de către scolastică prin formula post hoc, ergo propter hoc [...]. (1966: 10). G. Genette insistă încă și mai mult asupra noțiunii de "determinări retrograde", asupra modului în care povestirea își disimulează arbitrariul: "Nu neapărat nedeterminarea ci determinarea mijloacelor prin scopuri și, pentru a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Anul 1592, anul venirii lui Galileo Galilei la Universitatea din Padova ca profesor de matematică, este considerat în mod simbolic anul fondării științei moderne. Cercetările de mecanică ale lui Galilei aveau să urnească știința din punctul unde o lăsaseră studiile scolasticilor. Între aceștia și Galilei există și elemente de continuitate, dar și o desprindere insuficient relevate de literatura științifică românească. Observațiile astronomice ale lui Galilei au schimbat fundamental imaginea cerului, cu consecințe la fel de spectaculoase în planul cunoașterii ca și cele ale
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cuvine a hotărî care înțeles are să se însușească așa unui termin, pentru ca așa să se încungiure disputațiile despre ziceri, cuvinte; [a] 3-a) să întrebuințăm terminii însămnători și să mărginim pre cele săci, de cari se află o mulțime la scolastici; [a] 4-a) Terminii [să] fie înțeleși, ca nu cumva să nu se priceapă, precum s-au întîmplat multor din filozofii cei mai de curând; al 5-le, mai pe urmă să nu întrebuințăm termini străini, însă fiindcă descoperirile cele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
creștine și gândirii sociale a Bisericii. Și dacă astăzi ne uităm spre trecut și privim cu atenție problema genezei capitalismului, atât de discutată și de fundamentală (pentru Occident, dar și pentru destinul întregii omeniri), putem observa contribuția pe care Școala scolasticii târzii spaniole (Juan de Mariana, Pedro de Navarra, Luis de Molina, Domingo de Soto, Leonardo Lessio etc.) a avut-o la înțelegerea și justificarea socială, cât și la susținerea eticii unui fenomen care se dezvolta puternic sub privirea corifeilor ei
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
de Navarra, Luis de Molina, Domingo de Soto, Leonardo Lessio etc.) a avut-o la înțelegerea și justificarea socială, cât și la susținerea eticii unui fenomen care se dezvolta puternic sub privirea corifeilor ei. Un set de idei - cele ale scolasticii târzii spaniole - până nu de mult îngropate de mitizarea (desigur, nedorită de Weber) tezei weberiene a legăturii dintre etica protestantă și spiritul capitalismului; aceste idei nu au fost luate în seamă sau, în orice caz, au fost eliminate pe criteriul
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
nu au fost luate în seamă sau, în orice caz, au fost eliminate pe criteriul că sunt irelevante în opera lui Eugen von Böhm-Bawerk, Istoria și critica teoriilor dobânzii și capitalului. Ajuns la acest punct, trebuie subliniat că, deja înainte de scolastica târzie spaniolă, a existat școala franciscană - cu Petru de Giovanni Olivi, Duns Scotus și Alexandru de Alessandria, și nu doar ei - care și-a concentrat atenția, a examinat și evaluat pozitiv unele trăsături ale vieții sociale care, atunci statu nascenti
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
se opună celor care le atacă». Dar, care filosofie este filosofie sănătoasă și nu filosofie deșartă?; care filosofie poate cu adevărat să funcționeze ca «gard al viei» sau baricadă a credinței? Ei bine, acest turn al credinței trebuie aflat în Scolastică, care, așa cum a spus Sixt al V-lea, «este deosebit de necesară pentru a întări dogmele credinței catolice și pentru a respinge ereziile». Și trebuie să se țină seamă, amintește papa Leon al XIII-lea, că «deasupra tuturor doctorilor scolastici strălucește
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
cunoscută pentru dragostea sa față de claritatea ideilor și a limbajului». Ceea ce contează, așadar, este întoarcerea la filosofia adevărată și sănătoasă. Iar filosofia adevărată și sănătoasă, subliniază Leon al XIII-lea, mergând pe urmele lui Sixt al V-lea, este cea scolastică. Sixt al V-lea numea această filosofie un dar din cer care «a putut fi, în toate timpurile, de un mare ajutor pentru Biserică, fie pentru înțelegerea sănătoasă și interpretarea veritabilă a Scripturilor, fie pentru a citi și explica mai
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
picturale celebre ale secolului al XIX-lea. Din fericire, n-o mai privește nimeni: ar fi făcut generații întregi de pictori ucenici să trăiască sub egida unei minciuni. Ecoul creștin Dispozitivul pe care l-am rezumat s-a prelungit în scolastica medievală. Sfântul Toma din Aquino include Frumosul într-o metafizică a Ființei care exclude noțiunea de artă (concepută pe linia aristotelică drept recta ratio factibilium). Universul formelor rămâne subordonat unei ordini de valori eterogene: cele ale cunoașterii sau cele ale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Sfântul Toma din Aquino include Frumosul într-o metafizică a Ființei care exclude noțiunea de artă (concepută pe linia aristotelică drept recta ratio factibilium). Universul formelor rămâne subordonat unei ordini de valori eterogene: cele ale cunoașterii sau cele ale mântuirii scolastica voia să le unească. De unde marginalizarea socială a creatorilor de imagini. Cum subliniază Umberto Eco: "La drept vorbind, filosofii scolastici nu s-au ocupat niciodată ex professo de artă și de valoarea ei estetică; Sfântul Toma însuși, când vorbește despre
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dacă intenționalitatea este ceea ce îl leagă pe Toma de Brentano și ce rol joacă intenționalitatea în problema cunoașterii. Într-un faimos pasaj din Psihologia din punct de vedere empiric, Brentano spune: (I.5.) Orice fenomen psihic este caracterizat prin ceea ce scolasticii Evului Mediu numeau inexistentă inten tionala (sau poate mentală) a unui obiect și prin ceea ce noi am numi, deși nu cu expresii complet clare, relația [die Beziehung] cu un conținut, orientarea [die Richtung] spre un obiect (prin care aici nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintre autorii scolastici influențați de Aristotel: (ÎI.2.12.) În mod special [dintre autorii scolastici], nimeni nu pare a lua în serios posibilitatea ca speciile să fie cauze eficiente. O asemenea interpretare nu ar putea fi calificată drept o interpretare scolastica aristotelica. Și, de vreme ce termenul specie, în sensul sau cognitiv, este în mod necesar legat de un cadru aristotelic, putem trage concluzia că modelul cauzalității eficiente nu este un model viabil pentru specii. (C) Modelul obiect, ultimul model prezentat de Robert
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fost prin revărsare dăruite de D-zeu în mod mistic și supranatural” (p. 187); „A vorbi limba maternă este un dar perfect al naturii și orice dar perfect se coboară de la Tatăl luminilor”; „Așadar în încurcarea limbilor se încurcă numai scolasticii ateiști care s-au deprins să pună știința profană mai presus de adevărul din cărțile sacre” (p. 187 urm.). Plasând diversitatea limbilor și „proprietățile frazei” la începuturi, Cantemir adaugă drept cauză principală a stării ulterioare negative a unor limbi neștiința
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și alte modificări patologice ale organelor. Toddeo Alderotti în Conservarea sănătății, face recomandări de igienă, alimentație judicioasă, program de muncă și de odihnă. Apariția imprimeriei pe litere mobile, spre jumătatea sec. XV, a înlesnit difuzarea ideilor și a învățământului medical. Scolastica oricât de criticată ar fi, a făcut loc dezbaterii de idei pe informații bine memorate și în orizont enciclopedic. Thomas Roger Bacon, liberal în orientare, experimentalist în cunoaștere, fizician, matematician și chimist „doctor admirabil“, ceea ce înseamnă cunoscător în toate, este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de criticată ar fi, a făcut loc dezbaterii de idei pe informații bine memorate și în orizont enciclopedic. Thomas Roger Bacon, liberal în orientare, experimentalist în cunoaștere, fizician, matematician și chimist „doctor admirabil“, ceea ce înseamnă cunoscător în toate, este produsul scolasticii, deși s-a despărțit de ea. Preocupat de medicină, Bacon afirmă că centrul sistemului nervos este în creier. Spiritul Renașterii, mai laic și mai raționalist a avut un impuls și în Sf. Toma d’Aquino unitorul inimii cu rațiunea în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Preocupat de medicină, Bacon afirmă că centrul sistemului nervos este în creier. Spiritul Renașterii, mai laic și mai raționalist a avut un impuls și în Sf. Toma d’Aquino unitorul inimii cu rațiunea în cunoașterea lumii sensibile și transcedentale. Dar scolastica, printre alții l-a dat și pe Bruno de Longoburgo autor a unei Chirurgia Magna (sec. XIII). și tot produs al scolasticii și al aceluiași secol este Sf. Albert cel Mare, „doctor universal“, teolog, filosof renovator de idei, partizan al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
impuls și în Sf. Toma d’Aquino unitorul inimii cu rațiunea în cunoașterea lumii sensibile și transcedentale. Dar scolastica, printre alții l-a dat și pe Bruno de Longoburgo autor a unei Chirurgia Magna (sec. XIII). și tot produs al scolasticii și al aceluiași secol este Sf. Albert cel Mare, „doctor universal“, teolog, filosof renovator de idei, partizan al deontologiei hippocratice și autor al marii enciclopedii a plantelor medicinale, intitulată Summa naturalium, parcă în echilibru cu Summa teologicae a Sf. Toma
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Cele cinci plăgi, p. 37) Din momentul în care această comunitate de viață și de doctrină a fost sfărîmată în bucăți, prin feudalizarea clerului 40, a prevalat, în domeniul instruirii ecleziastice, întrebuințarea unor compendii și Summae, care au inaugurat era scolasticii; învățătura vechilor episcopi a cedat locul expunerii științifice a doctrinei creștine. Scolastica, în pofida tuturor meritelor sale, a privat de o parte esențială eficiența primitivă a învățăturii Părinților, cu atît mai roditoare cu cît nu a fost încredințată cuvîntului scris, ci
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
viață și de doctrină a fost sfărîmată în bucăți, prin feudalizarea clerului 40, a prevalat, în domeniul instruirii ecleziastice, întrebuințarea unor compendii și Summae, care au inaugurat era scolasticii; învățătura vechilor episcopi a cedat locul expunerii științifice a doctrinei creștine. Scolastica, în pofida tuturor meritelor sale, a privat de o parte esențială eficiența primitivă a învățăturii Părinților, cu atît mai roditoare cu cît nu a fost încredințată cuvîntului scris, ci instrumentată direct. Prin scolastică (cu anumite excepții, reprezentate de Sf. Bonaventura, Sf.
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]