365 matches
-
la fel de ușor, dar nici nu puteau fi scoase decât cu un efort dublu. înseși dosarele erau de două ori mai încăpătoare, iar coperțile cel puțin de două ori mai solide. Dintr-un carton gros și negru, sau dintr-un plastic scorțos de culoarea cenușii. Erau dosare de viață lungă, la fel ca și rafturile grele, din lemn masiv. Așezate într-o ordine perfectă, fiecare cu eticheta lui, fiecare în sectorul lui. Dar cele mai multe erau, poate, dosarele Timpului. De aproape cinci sute
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
voisem să spun, dar Max mă ținuse minte și, în parte și ca să se pună bine cu cei de la redac ție, mă adusese la colocviu ca pe un element exotic. Cred că am fost grosolan de la început, sau ei deveniseră scorțoși de când nu-i mai văzusem, sau poate așa fuseseră întotdeauna în ardelenismul lor atavic, oricum Max s-a dat înapoi când i-am tras una în spate și i-am răcnit, căutând să-mi dau o oarecare siguranță de sine
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de valul necontenit care venea din urmă, suspendat pentru o clipă în aer, într-un fel de buimacă măreție, apoi prăbușindu-se amenințător, peste corpurile lățite dinainte, epuizate de elanul vital, stâlcindu-le și prefăcându-le într-o pastă densă, scorțoasă, cornoasă, în care tălpile se năclăiau ca-ntr-o nădejde înșelată. Cerboaica ridică fruntea spre stele să treacă ultimul vad. Picioarele, zvelte și pline, ieșiră la iveală în toată lungimea lor albă și fragedă, ca niște lujere de lumină. Făcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acționând tăcut, cu o precizie de mecanism bine rulat și pentru care umila noastră catastrofă nu era decât un incident minor, ca un antrenament pentru începători. Lasă că și ei au luat victima la per tu (oleacă deranjant pentru umbra scorțosului din mine), dar fetele mi-au spus apoi că-n sănătate, de pildă-n ginecologie, asta e o tactică străveche de șocat și întărit moralul prin exces de familiaritate. Acolo, replici de genul „ce-ai făcut fă, de rămăseși borțoasă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ore-n șir câte o pată de lumină, intrând iarăși, ore-n șir, în penumbră, până când, într-una din dimineți, cel închingat pe scaunul scânteietor percepu la numai vreo sută de metri o coloană dezordonată de bărbați în odăjdii albe, scorțoase, care cădeau pe corpurile lor nu în cute grațioase, ci în unghiuri țepene ca niște elitre. " Curînd, povestea orbul, cei vreo patruzeci de oficianți ai vreunor Mistere formară un semicerc de sutane foșnitoare în jurul meu. Aveau în mâini instrumente incomprehensibile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai curat stil internațional. Dar cât de neîngrijite! Ce jupuite! Cât de adânc frecate cu glaspapirul timpului, al vânturilor, al uitării! Prin câte un gard de fier forjat pătrunsese tulpina unui arbore, se revărsase-n ochiurile fierului, își trecuse neoplasmele scorțoase înspre stradă, îndoise și aplecase barele negre, se frământase cu sulițele din vârf, se făcuse una cu ele. Pe acoperișuri creștea iarbă cu fire drepte și lungi, cu spice tari ca gloanțele-n vârf. Și deodată, în mersul legănat al
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
găsesc iarăși în ea vreunul dintre fructele ciudate, încîntătoare ale blocului, rodite special pentru mine, jucării și globuri de pom de Crăciun, obiecte necunoscute și dulciuri în cămașă de staniol colorat... Înăuntru nu era însă decât un furtun de pânză scorțoasă, înfășurat pe-un cadru de sârmă, putred de vechi, mișunat de urechelnițe. Am închis dezamăgit ușița la loc și, în sfârșit, am bătut la ușa alor mei. Mi-a deschis mama. Ne-am îmbrățișat în holul cu aer albăstrui, mirosind
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lume! Cădea apoi cu capul pe masă, plângând în hohote, pe când cei din jur își beau mai departe, liniștiți, rachiul de ienupăr, atât de liniștiți încît nu puteai să nu te întrebi dacă nu cumva bețivul avea dreptate. Sub hainele scorțoase pielea-ți îngheța atunci deodată, și-ncepeai s-o simți ca pe-o pojghiță subțire de mineral. Cedric fredona acum " In Your Own Sweet Way", bătând cu coada pensulei pentru fard în sticla de bere aproape goală, în lâna de pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
atîtea întrebări și vezi-ți de treaba ta, îl apostrofează făcîndu-i semn s-o șteargă înapoi în foișor, o să te spun că-ți părăsești postul pentru orice fleac, încearcă să-l sperie în glumă. Haideți, dom’ Regizor, nu faceți pe scorțosul, țipă Santinelă ca să se facă bine înțeles în timp ce trage după el poarta de fier pe rotile care huruie îngrozitor, n-aș vrea să fiu obraznic, dar v-aș fi putut trage un glonț în cap, așa, în timp ce așteptați să vă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
În oraș. Eleganța sa vestimentară se armoniza cu o anume reticență „domnească”, ce putea fi citită și ca elitară sau chiar vanitoasă, dar atenția față de interlocutor, În cazul când te aflai printre amicii sau amicii săi potențiali, ameliora nota aparent scorțoasă. S-a Întâmplat să-l Întâlnesc, cândva, chiar În ziua când urma să iau un premiu literar și am profitat de ocazie pentru a-l invita printre cei cu care urma să dilatăm, la un pahar de vin, insignifianța evenimentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ar fi, de pildă, să răspund la întrebările astea? Îl întreabă pe doctorul de la recrutare dacă într-adevăr ne pregătim să-l radem în sfârșit pe Saddamit, să terminăm odată treaba, după zece ani. Dar domnul Ramrod e incredibil de scorțos. N-aș putea să vă spun, domnule. Răspundeți doar la întrebări, domnule. Se pare că avem de-a face cu niște date secrete până la Dumnezeu. Pe drumul spre casă, Karin Indigo își exprimă părerile, păreri dubios de asemănătoare cu cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cuvinte, dinspre șofer vine un șuierat ca de frâne - iar Maimuța se repede furioasă la portiera din spate. — O să zic, o să fac și-o să port ce-am eu chef! Trăim într-o țară liberă, ’re-ai a’ dracu’ de sulă scorțoasă jidănească! Să fi văzut ce mutră a făcut la coborârea noastră din mașină domnul Manny Shapiro, șoferul. — Scârnăvii îmbuibate ce sunteți - urlă el. Târfă nazistă! După care demarează în trombă. De pe banca pe care stăm în parcul Carl Schurz vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Carl Schurz vedem luminile de la Vila Gracie; urmăresc sosirea celorlalți membri ai noii administrații în timp ce o mângâi pe braț, o sărut pe frunte, îi spun că n-are nici un rost să plângă, eu sunt vinovatul, da, da, sunt o sulă scorțoasă jidănească și-mi cer iertare, iertare, iertare. — ...mereu te iei de mine - până și-n felul cum te uiți la mine te iei de mine, Alex! Îți deschid ușa seara, mor de nerăbdare să te văd, toată ziua nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
în care mă urcam ades. Era locul meu preferat. Îmi plăcea să privesc în jurul meu de la înălțime, să ascult greierii care cântau în iarbă, chiar să dorm în ramificația a două crăci foarte groase, sprijit comod de tulpina mare și scorțoasă a stejarului. De multe ori acolo îmi făceam și temele, pe o bucată lată de scândură pe care mi-o amenajasem drept masă. Stăteam pe prispă și auzeam glasul unui cerșetor care venea din poartă în poartă dinspre strada Mihail
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ești însurat ? La cocktail, Jean-Claude mă prezintă tuturor drept o jurnalistă din românia care vizitează Canada. E atât de serios încât parcă încep să-i dau și eu dreptate. Observ din nou cât de volubil e într-un asemenea mediu scorțos și nu-mi vine să cred că e una și aceeași persoană cu adolescentul nebun care m-a plimbat săptămâna trecută cu ski-jet- ul pe lacul din fața casei sale. Dau mâna cu prim- ministrul Canadei, un tip înalt, cu fruntea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
spus niciodată vreo vorbă, Îl iubeam pe chaplinescul meu papou. Muțenia lui părea să-i dea o notă de rafinament. Se potrivea cu hainele lui elegante, cu pantofii cu fețe Împletite, cu strălucirea părului său. Și totuși nu era deloc scorțos, ci jucăuș, chiar comic. Când mă ducea la plimbare cu mașina, Lefty se prefăcea adesea că adoarme la volan. I se Închideau ochii dintr-o dată și se lăsa Într-o parte. Mașina mergea Înainte de una singură, apropiindu-se de bordură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mare poet într-o epocă în care a fi un mare poet nu mai este, pur și simplu, posibil. Și, tocmai fiindcă nu mai era posibil, el l-a impersonal, așa cum odată Mateiu impersona un dandy de mult dispărut plimbîndu-se scorțos, în frac și ghetre, pe Podul Mogoșoaiei. Autor al unei poezii rescrise, Doinaș a fost până la moarte un mare poet retrăit, readus, nostalgic și melancolic, printre noi, ca să nu uităm noțiunile de mare poet și mare poezie. 113 Ultimul mare
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
tulbure confortul conjugal sau să anime inițiative de a schimba ceva în rulajul cotidian. Se pot găsi și adăuga „n“ motivații, nu neapărat de a face proză, și nici cu gândul de a ne lega musai de vreuna dintre mărimile scorțoase ale evantaiului de granguri actuali. Cel mai important lucru, repetăm, au fost Muzica și Muzicienii, străini și autohtoni care ne-au fost oaspeți. Și noi pe lângă ei, bucurându-ne de Muzică. Poate ar trebui să ne oprim aici și restul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
ce-i spune : o-domnișoară-bine-crescută-iubește-trezitul pe-răcoare devreme-iubește-retroversia-din-Plutarh camera-bine-aerisită și-exer cițiile-la-pian-șevaletul-și-broderia... — J’en ai assez ! i-a strigat cu năduf și, roșie până la rădăcina părului, s-a repezit să-i smulgă din mâna neîndurătoare ghemotocul de mătase, cu o pată neagră, scorțoasă, pe care i-l flutura sub nas. J’en ai assez... J’en ai assez... i-a strigat. J’en ai assez... S-a întors atunci cu spatele, ca să nu-i dea satisfacția că a făcut-o să plângă. Nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tremurîndă. "Ai reușit, mă!" l-a auzit pe Lie, care stătea cu degetul înfipt în geamul avizierului, undeva pe la începutul listei. A fugit cu primul tren înapoi, acasă. Mama lui, venită de pe cîmp, l-a răsplătit luîndu-i obrajii între palmele scorțoase, sărutîndu-l cu imens drag pe frunte, iar tatăl, după ce a lăsat jos din spate sacul în care adusese o damigeană din țuica de prune făcută la cazanul de lîngă iaz, l-a strîns în brațe, l-a pupat pe creștet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
pare, tocmai prin faptul că asemenea animale nu există în natură, că a apărut în fața mea într-adins și că în asta într-adevăr parcă s-ar ascunde un mister. L-am văzut foarte bine: era cafeniu și cu pielea scorțoasă, o reptilă târâtoare, lungă de vreo trei verșoci, groasă lângă cap de vreo două degete și spre coadă din ce în ce mai subțire, așa că la capăt coada nu-i era mai groasă de a zecea parte dintr-un verșoc. La un verșoc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
capătul fiecărei labe, deci avea opt țepi în total. Animalul fugea prin cameră foarte repede, sprijinindu-se pe labe și pe coadă și, când fugea, trunchiul și labele i se unduiau ca niște șerpișori, cu o iuțeală neobișnuită, în pofida pielii scorțoase, și priveliștea asta era cât se poate de dezgustătoare. Îmi era o frică teribilă că mă va mușca; îmi spusese cineva că e veninos, dar cel mai mult mă chinuiam întrebându-mă cine mi l-a trimis în cameră, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Probabil că reptila s-a smucit puternic ca să scape, așa că Norma a mai înșfăcat-o o dată din zbor și clănțănindu-și fălcile de două ori, tot din zbor, și-a purtat-o prin bot, parcă încercând s-o înghită. Pielea scorțoasă a trosnit între colții ei; coada animalului și labele, care ieșeau dintre fălcile cățelei, se clătinau cu o iuțeală îngrozitoare. Deodată Norma schelălăi jalnic: vietatea apucase totuși s-o muște de limbă; lătrând și schelălăind de durere, își descleștă fălcile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
țate printr-o scrisoare că dacă nu ne deranjează... Face o strâmbătură comică. — ...și dacă avem destul timp... Toți râd, bucuroși să alunge apăsarea. Cu un uruit ca de roți în urechi, Vipsania fixează din priviri degetele umflate, cu unghii scorțoase și aspre, ale surorii ei. Ar trebui să se ferească să-și vânture întruna mâinile când vorbește. — Așa e, încuviințează bătrâna Calpurnia Cezarina. La Roma nu ai niciodată destul timp... Vipsania încetează să asculte. Acum știe ce a însemnat momen
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și intră În salon, iar Duncan se așază Într-un fotoliu și domnul Mundy În celălalt. Simți din nou În piele atmosfera lipsită de aer, pîsloasă a casei și merse mai energic - Înviorîndu-se brusc din cauza nopții reci și a sunetului scorțos al tocurilor ei pe trotuar. Faptul că merse repede o făcu să ajungă prea devreme În stație. A trebuit să se plimbe prin sala casei de bilete În timp ce trenurile veneau și plecau, simțindu-se dizgrațios de expusă În lumina crudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]