590 matches
-
esențiale, cum este aceasta: "Probabil că există și câțiva bine intenționați, dar îi mai poți recunoaște?" (p. 67). Tematica este așadar gravă; dar nu acest aspect dă valoare cărții, pentru că, deși are toate premisele, volumul nu este o culegere de scrâșnete (surde, banalizate și ele). Scriitorul are inspirația de a nu se urca la tribună de unde să zăngăne cheile moralei. Cornel Mihai Ungureanu este un prozator mult prea ingenios, pentru a cădea în capcana amvonului. Drept care, cultivă punctul de vedere al
Invitație la inocență () [Corola-journal/Journalistic/7245_a_8570]
-
când bucătăreasa a venit să mă cheme la culcare, vocea ei, asemănătoare la început cu pârâitul ciștilor, a întârziat până să devină reală cu ajutorul unor metamorfoze pe care trunchiul meu părea să le însoțească, alungindu-se și micșorându-se în scrâșnet de vertebre. Sigur e că în timp ce coboram scara, deranjat de pescărușii care zăboveau pe ferestrele deschise, am auzit corbul întrebând, disperat, - Ce-i cu vestele de salvare, pană scurtă?, și imediat după aceea am dat peste agenții poliției secrete care
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
cea de atelier cosmic în care organicul e transferat în anorganic, în care concretul face saltul expiator în abstract. Micile interstiții dintre cele două stări categoriale îngăduie poeziei a-și strecura fecunda aproximație nu fără o nuanță sanctificatoare: "Oră a scrîșnetului, - se taie/ spațiu din jurul meu. Sclipesc/ orbitoare lamele, hîrșîie/ triunghiuri de gheață, fierăstraiele. Nici nu mai cutează/ să țîșnească, să se prelingă măcar/ sîngele speriat.// Și, de fapt,/ nici un zgomot nu-i, decît poate/ un fel de zvon abstract, ca și cum
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
a atacului verbal. Năucit, nici n-apuci să răspunzi primului șuvoi de fraze (de regulă, acuzații aiuritoare, ce n-au nici în clin, nici în mânecă cu gândurile, intențiile și actele tale) și cazi secerat valului următor de incriminări. "România scrâșnetului din dinți, a înjurăturii, a lipsei de snagă", descoperită de Ioan T. Morar prin contrast cu lumea oamenilor normali, politicoși, de unde tocmai venise, nu e o noutate. Pe vremea comunismului, era aproape indecent să zâmbești când țara zăcea sufocată sub
De ce nu zâmbesc românii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7676_a_9001]
-
a lui Nicolae Manolescu? Deși începusem cu speranța că-l voi contrazice pe Ioan T. Morar, că voi găsi măcar un motiv să zâmbim în România acestui moment, mă văd nevoit să-i dau dreptate: așa este, trăim în "România scrâșnetului din dinți, a înjurăturii, a lipsei de snagă". Și, în această lume, oricât te-ai strădui, orice mișcare a mușchilor feței virează automat spre schimonoseală.
De ce nu zâmbesc românii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7676_a_9001]
-
a-și oferi, într-o după-amiază de vară, cîteva momente de lectură a unei reviste sau a unei benzi desenate eșuează. Cititul este însoțit de bruiajul numeroaselor mașini care trec pe stradă. Atenția este deturnată dinspre text spre exterior, analizînd scrîșnetul roților, zgomotul sec al unor portiere închise. Tensiunea se amplifică și aceleași zgomote sînt surprinse în apropiere într-o așteptare încordată. Se aud chiar șoapte. O vizită surpriză, pusă la cale de prieteni sau de rude, ucide siesta. Inutil de
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
gazdele au avut între 2 și 6 goluri în față. Mai mult nu s-au putut apropia handbalistele antrenate de Radu Voina. Indiferent de formula încercată, indiferent de tipul de apărare ales, indiferent de pumnii încasați, de ghionturi și de scrîșnetul din dinți. Azi se decide Brădeanu a reușit cîteva aruncări surprinzătoare, Vărzaru s-a întins din extrema dreapta, Curea, intrată în repriza secundă în extrema cealaltă, a avut sînge rece de la 7 metri, dar și din acțiune, Manea s-a
România învinsă de Brazilia la Campionatul Mondial de Handbal () [Corola-journal/Journalistic/76340_a_77665]
-
înțeleasă. Mai mult sau mai puțin citiți/ citați astăzi, după jumătate de secol, Petru Dumitriu, Lucia Demetrius, Aurel Baranga sunt vocile cărora li se datorează apărarea și celebrarea fericirii totalitare. "Omului nou", pregătit să înfrunte "piedecele cu râsete câteodată, cu scrâșnet de dinți alteori", "mândru de ceea ce făurește", i se datorează conturul lumii pe care artistul angajat este chemat să o cartografieze. Și dacă vechii aliați din epoca războiului civil spaniol sunt expulzați în lagărul reacțiunii, (este și cazul "trădătorului André
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
Octavian Soviany În volumul său de debut, Tratat la psihiatrie, Gelu Vlașin cultivă poemul "psiho", evocând "trecerile" printr-un cotidian derizoriu, plasat sub semnul meschinăriei și al trivialității, iar structura textelor sale sugerează "antimuzica", ele sunt orchestrații de onomatopee, scrâșnete și hârâituri, ale căror rădăcini mai îndepărtate se găsesc în Bacovia. Astfel încât poemele din volum, cu căutata lor punere în pagină (care îl determină pe Nicolae Manolescu să le numească, îndreptățit, "caligrame") au aerul unor partituri care evocă acustic o
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
final, expresia repulsivă a sexualității stă față în față cu purificarea prin atingerea extremelor experienței sexuale. Preotul se transformă în diavol, și victima, această Maria Magdalena a orgasmului, îi ia locul în icoană. Inversiunea este puțin credibilă și nereușită, cu scrâșnet, pentru a mai oferi o ultimă satisfacție regizorului care nu suportă un final comod, calm, preferând pleznitura de bici pentru o ultimă juisare.
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
27 de ani) nu se mai văd, sau, dacă se văd, nu se mai simt în textele extrem de elaborate. Ca și la Claudiu Komartin, un poet de care Daniel D. Marin se apropie ca formulă și ca expresie lirică, inclusiv scrâșnetele sunt poetizate. Retorica absoarbe viața și o redistribuie după un anumit ritm interior: "într-o seară Oona ne-a chemat în beci/ avea ochii mari negri era serioasă așa/ de serioasă încât am intrat tăcuți în beci/ și ne-am
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
coloana ca într-un templu grecesc, așa cum ai văzut în cărți” răzbate din amintire vocea vătuită a doctorului din marele oraș. tălpile ucăi alunecă pe barele din metal un fel de scări pentru călărit la zander. strânge între coapse cu scrâșnet calul de lemn se opintește și apasă cauciucul cum ar trece în galop razant pe buza prăpastiei. pârâiașe de sudoare îi alunecă pe sub corsetul din ghips are pâslă în cerul gurii privirea i se tulbură și atunci o vede pe
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
Un zid în ridicare... * Nisip... De neîngrădit, Ca lumina. Palma în care Fiecare grăunte Aspru sau mîngîietor E o altă făptură Esențială înțelegînd în felul ei Iubirea: Sacrificiul măcinării, Chinul vîntului Care spulbră Greutatea mării Incendii care topesc Pînă și scrîșnetul. în cele din urmă, O pîine celestă Hrănind ziua și noaptea, Fărîmată în răsărituri și apusuri. * Bucuria vine Ca un pui de jivină încrezător, Toate părțile trupului încă atît de moi Și dulce rotunjite, Privirea Revărsîndu-se pe lucruri Precum laptele
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
făloșenie. Umblă cu CD-player-e din care se revarsă atotstăpânitoarele manele, care îmi fac pe loc pielea de găină. Ascultă și îngână extaziați refrenele stupide, dând sonorul la maxim, cu nestăvilită generozitate. Șoferul de autobuz oprește la ultima stație cu un scrâșnet asurzitor de frâne. Mi-aduc aminte că, de fapt, așa a mers tot drumul. Punea frâne neașteptate, vocifera și înjura ca la ușa cortului. La un moment dat s-a răstit într-un microfon la un călător, dar nimeni nu
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
scorburii unde stau ascunse alune și nuci găunoase. Dacă n-ar fi mierla țopăind în fața mea și ciocul ei galben n-ar împunge cu atâta osârdie pielea țărânii, dacă mâine, în zori, cântecul ei n-ar fi mai afon decât scrâșnetul ciorii. cum ar fi toate acestea? OCTOMBRIE Fără ieșire sunt toate. Cărările șerpuie în întuneric, în vârful ștejarului dorm huhurezii cu ochii cât cepele. Jivine și roi de gângănii adulmecă poala fictivă a verii. Păpădii grase și vrejuri uscate, dovleci
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
șoseaua pe care vine Porsche-ul. Abrașa accelerează, trece de intersecție... Mașinile de poliție nu mai pot opri în timp util. Se ciocnesc de coloana care-l urmărea pe Abrașa, într-un carambol diavolesc, distrugător... o minge de praf, cioburi și scrâșnet de frâne... În Porsche, Abrașa zâmbește satisfăcut... Apoi trage un chiot scurt și urlă ca un apucat. -Ha-haa!! Iii-haaa!!! Ia de-aici... iii-haaaa!!! Amețiți, câțiva polițiști coboară din mașinile răsturnate. Unul dintre ei lovește nervos cu piciorul în caroseria mașinii
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
zi de iarnă grozavă. seara aveau să te cuprindă apele galbene ale primului leșin, așezat între genunchii părinților în sala de concert. ca într-un bot de miel hăcuit. măcelarul potszudek trecea arcușul peste gîtul viorii tăindu-i carotida cu scrîșnet înghețat. își afunda mîinile pînă la coate în hălci de muzică zdrențuite, dezghioca din carnea aburindă ochii albi cu miez vinețiu în care mai pîlpîia spaima vitei înjunghiate împroșcînd cu spumă roșu sidefie partiturile și primele rînduri. bemolii însîngerați clipoceau
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
să fie atent de pune fătuca aceea oasele în pungă, să i le dea să le ducă motanului, Solomon. Din când în când, popa râgâia ușor, ca și cum ar fi vrut să încerce să ofteze, copleșit de toropeală. Scotea doar un scrâșnet, de osie neunsă, și se avânta imediat să mai golească un pahar. Se răsuci iarăși spre bucătăria de vară, unde se strânseseră mai toți ai bătrânului Soporan, de numai îl îngropaseră. Dădea popa să prindă un fir de vorbă din-tr-acolo
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
numai rămurele uscate și spini, scaieți imuni la devenirea întru anotimpuri, adică mereu galbeni și casanți, bănci de fier pe care nu te poți așeza decât ca un fachir, leagăne, tot din fier, pentru copiii surzi ca să nu le audă scrâșnetul sinistru și pentru copiii care visează să ajungă în Afganistan unde pericolele sunt mult mai puține decât datul cu leagănul în parc, încât simți imboldul de a o lua așa hai-hui prin el, la plimbare. Puțini cetățeni au însă romantismul
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
lui necruțător încerc să-mi apăr măcar ochii și mi-i acopăr cu palmele găurite Ascult țipătul înfometat al acvilei seară de seară și mă ascund în beciuri adânci, ferecate de unde țâșnesc flăcări și fum ca din bolgii infernale odată cu scrâșnetele proscrișilor Iar vulturul scurmă cu ghearele acoperișul caselor străpunge fiecare nivel până să ajungă la mine smulgându-mi fir după fir din arcade ceva fără nume 16 ian. 2008 Prag Ce măsură nemăsurată pentru merii ce clipocesc ușpr prin livezi
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
ori de nesfârșit și vizibil ecou? Stau și pictez aici de milenii imagini, unghiuri, pliuri, priviri. Dar ce drum, Domine, mai am să parcurg până la surâsul iscat dintr-un sfânt! - gheizer de foc din nepăsare ivit, vis neajuns pân'la scrâșnetul morții cu botul umed de miel; curată risipă în agonie, față recunoscută pretutindeni de suflarea-mi în tremur, vie; - care să-ți fie numele, cântat ca un imn în răcorile nopților suferinde, când prietenii sunt departe, când duduie culorile în
Aura Christi by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/10449_a_11774]
-
făcut în legătură cu lumea. La ultima curbă, pe strada Lermontov, o hăinuță agățată în crengile unui platan legănându-se în bătaia vântului și spaima aceea că e-un copil spânzurat - o viziune pe care noaptea a dat să o șteargă cu scrâșnet de os cu fierul pe fier. Poem civil nu mă-ntrebați ce legătură are istoria cu poezia cine a înțeles totul pe dos cine a plâns de ce era nevoie de megafoane când vocile noastre se aud atât de departe? Str.
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/6387_a_7712]
-
de inspirație și novațiune - două lucruri ce-au lipsit cu desăvârșire moșilor săi suabi, eminamente pasivi. După trupele cavaleriei și infanteriei, apare principele Nicolae pe armăsar negru, conducând regimentul de artilerie grea. La coada coloanei militare trec carele blindate în scrâșnet teribil de șenile. Urmează organizațiile, școlile, târgoveții; aici lui Carol i-a lipsit curajul - trebuia să deschidă parada civilă însăși Duduia în trăsura regală, fluturându-și mănușile spre oamenii noștri politici strânși ca niște pinguini pe treptele Cercului Militar. Printre
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Voltaire la Remy de Gourmont și de la Villiers de l'Isle-Adam la Anatole Franceț, dar și din truda la ediția E. Lovinescu șnouă volume publicate, cu note și comentarii de mii de paginiț'), precum și o gustoasă volută pamfletară în care scrîșnetul incipient al injuriei se topește în spuma barocă: "Trebuie să fii părăsit de toți dumnezeii logicii și ai simplei perceperi a realității ca să faci din A.G. un "balcanic" și să folosești această formulă insultătoare în numele unei superiorități pe care nu
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
televiziune, iar acela va străluci magnific într-o țară cu desăvârșire pustie, probabil că misiunea sa va fi considerată încheiată. Dar mai e până atunci. Oricum, dacă ai ieșit teafăr de sub bombardamentul lingvistic al "filozofului născut", nu vei putea ocoli scrâșnetele sapiențiale emise de așa-numitul "Corleone". Atoateștiutor de ceasul al treisprezecelea, acesta are mereu aerul conspirativo-bombastic al unei responsabile cu buletinul meteorologic dintr-o țară cu un singur-anotimp. Dar scapi și de el - a scăpat și Miliția! - și intri în
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]