587 matches
-
cu toții! Aduc acum legitimația... - Repetă ce-ai zâs, băi coptură, încă o dată, că-ți mut fălcile de-o vezi pă mă-ta în chiloț! - tună Jery făcând spume la gură, de nervi - Paștele mamii tale de scroafă ordinară! Se aude scrâșnet de măsele.) Solomon îl privi drept în ochi, fără pic de frică, apoi strângând mașinal din buze, strigă și el, cu mâinile pâlnie la gură, ca și cum s-ar fi urcat într-o secundă pe cel mai depărtat deal: - Sunt scriitoooor
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
geană clipa, Minutele-s prea lungi, Frântă îți e aripa Spre zări ca să ajungi! Rămâi privind tăcută. Nu-i niciun trecător! În gânduri ești pierdută... Faci parte din decor! Tristețea îți îmbracă A ta neclintire, În lacrimi se îneacă Un scrâșnet de șine! Referință Bibliografică: Clipe pustii / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CLIPE PUSTII de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363413_a_364742]
-
și de care nimeni n-are practic nevoie! Dihonie și ură în sânul familiei care, cât de cât, se mai întâlnea de Paște și de Anul Nou! Deodată, un zgomot înspăimântător îmi alungă gândurile negre. Un motor ambalat la maximum, scrâșnete, icneli, voci întretăiate și un fel de geamăt neomenesc. Dau fuga în balcon și ce mi-e dat să văd? Toți copacii din livada casei învecinate, încărcați de poamele lor, cu frunzele tremurând, acoperite de praful adunat după ultima ploaie
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului te-nfasor în cuvinte mă ascunzi în tăceri nici nu te mai țin minte printre-atatea dureri. roua buzelor mele taină ochilor tăi se-ntalnesc pe ascuns și s-aprind în văpăi. între scrâșnet și zâmbet. sânul meu tresăltând. gură ta cautanda. gură unui flamand. te mai port sub o geana doar prin sânge mă simți lacrima tremurânda din icoana cu sfinți. fulgerare de zâmbet fulguire de gand toamnă asta străină se răzbună plângând
INUTILE CUVINTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360799_a_362128]
-
fiind într-o temniță mai mare: Ne cresc orfani copiii pe coclauri,/ nevestele ca fânul se usucă,/ răsar din mame stânjenei și lauri,/ noi tot aici, noi tot cu gând de ducă., ibidem, p. 205; Țara-i o temniță, un scrâșnet și-o rugă., Traian Popescu, „Calvar”, p. 566); amintirea familiei lăsată în urmă este marcată totodată de gingășie și tristețe, iar întoarcerea din închisoare înseamnă revenire... nicăieri (M-am întors nicăieri. Nu mai am în cetate/ nici casă, nici visuri
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
palmei și sudoare Se naște-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă gura moaței sărutul de plecare Care iubirea în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut mereu
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
insuficientă și proastă, dar compensată prin suplimentul propagandei susținut îndârjit de comisariatul politic, de a se alcătui Diviziile roșii ale trădării și rușinii. Deși, lupta era acerbă și total neegală, majoritaea ostașilor români au rămas dârzi în demnitatea lor, dincolo de scrâșnetul ruginit, amenințător al tovarășei Ana Pauker: „Vom trece peste cadavrele voastre și nu ne vom lăsa până ce nu ne vom face stăpâni în România.” (Pr. Dimitrie Bejan, Oranki-Amintiri din captivitate. Ed. Tehnică, București, 1998, p. 23) Cum rezultatele erau din ce în ce mai
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
2009, Mariana a găsit posibilitatea de a-l publica, la editura băimăreană Eurotip. Așa a fost să fie: să vedem cartea numai noi, nu și cel care și-a adunat în rime gândurile zdrumicate între pietrele simțirii și ale împăcării. Scrâșnetul s-a eliberat în vorba-vers blând-amară a Poetului pe care toți și-l amintesc... vesel și plecau de la el încărcați de optimism. Numai el știa cu ce preț. „Mă simt ca o cârtiță împotmolită-n stele! / E de prisos să
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
și concernelor cu profil financiar-bancar, tehnologic, industrial, etc. Mașina rulează aparent monoton, vântul în rafale încearcă îndemânarea lui Darrell, viitorul nostru ginere, mai ales la traversarea podului, coloana sutelor de mașini aliniază din mers accesul oarecum poticnit însoțit deseori de scrâșnetul roților, nevoite să asculte comenzile de frânare pentru a evita ciocnirile și tamponările nedorite. Impactul vizual este magnific, deconcertant îndrăznesc să spun, neputința de a privi aproape o “agresiune” la adresa frumosului care ți se oferă atât de generos, minunățiile cu
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
conceptul filosofic / astrofizic de antimaterie era un „subiect la modă“, ispitind, inspirând, dezlănțuind „cu superbie“ imaginația poetului, desigur, și în „sculpturalitatea“ unor «Antimaterii învinse»: Începu șirul exploziilor. De obicei / exploda o tâmplă. / Se vedea o lumină tăioasă, / se auzea un scrâșnet scurt. Deodată, / m-am trezit planând pe o pernă de fum. / Fiecare parte a trupului se vedea / pe sine, ca și cum ar fi fost totodată / și ochi și oglindă. / Destul că mă răsuceam liniștit / pe o pernă de fum, / lipsindu-mi
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
și devotat al Luminii de Spadă, cade universul real care împiedică privire, apoi se deschide panorama, de dincolo de realitatea imediată... Volumul se încheie cu preludii vechi, din lumea veche: „diamante se fisurează - pe linia/melancoliei: e gata/ alunecarea luminii în/ scrâșnet/” -Preludii hiperboreene Temele finale se dezvăluie: nunta, cavalerii eterni, moartea fără de nume moarte, profetul pierdut, speranța, eonii... Profetul își găsește locul într-o lume fără de profeți, poemul l-a preschimbat, lumea este eonul... Adrian Botez ține să-și regizeze volumul
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
să retrăiască, într-un scenariu, tragedii din alte vremuri? În starea actuală a lumii, navă ce se dizlocă și care va sfârși, poate, prin a se scufunda, avem oare nevoie să recepționăm necontenit, din texte și imagini, doar dezasamblările și scrâșnetele naufragiului, sau ar fi mai bine să înfruntăm furtuna? O asemenea hotărâre, însă, o pot lua numai aceia care păstrează în memorie cerințele fundamentale ale existenței, aspirațiile ei cele mai simple, conștienți fiind că viața este mereu asociată cu moartea
YVES BONNEFOY, ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350393_a_351722]
-
cu același nume, sau ceasul din Yaffo”. Și tot el spune, în continuare - ca să fim cinstiți cu noi înșine - că: „Poezia lui Carmel este mușchiuloasă, reavănă, cu pumnii în hârtie și aer de răscoală 1907, pe [strada] Dizengoff. Ea are scrâșnete din Cotruș, dar și miresme din violența amăruie a lui Zaharia Stancu”. Și apoi: „Scrisul lui Shaul Carmel seamănă cu o femeie care, de la distanță nu-ți spune nimic, dar de îndată ce te apropii de ea simți o privire arzândă și
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
cauza libertății și democrației”. Actualul președinte român, suspendat și demis, cu o tinerețe vânturată pe apele lumii, nu crede în cuvintele președintelui american și nici nu le prea cunoaște. Nu crede și nu este interesat de gemetele țării, ori de scrâșnetele ei...! Pe Traian Băsescu nu îl preocupă ceea ce spun istoricii, academicienii, nimeni! Traian Băsescu, desenatorul de țară, dezmembratorul a toate muchiile care ansamblează statalitatea românească, Traian Băsescu, agitatorul, clocotitorul apelor în care îneacă întreaga elită românească, survolează ca un uliu
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LA UMBRA UNUI TRANDAFIR Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 962 din 19 august 2013 Toate Articolele Autorului Dincolo de departe a mai rămas o rană ea lasă urme în suflet scrâșnet acolo sunt și cioburi miturile unei mari iubiri parte din noi însămânțată acum amintiri punct aici în lumea materială se moare scurt mă apropii tremuri de plec să nu plângi lasă urma lunii cum desenând o poveste unde pe pereche
LA UMBRA UNUI TRANDAFIR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366600_a_367929]
-
Florentina-Daniela, cea dinainte de oblăduirea celor două ore da!,mai ales când confiscările-ți întunecă de tot orizontul și destăinuirile sunt uluitoare intrasem sub oblăduirea Sfintei Raluca și a Sfântului Radu (cel dârz, nu cel frumos) umflăturile nu se mai vedeau scrâșnetele se stinseseră o acalmie grozavă concura o seninătate nemaiîntâlnită străzile pustii prevesteau noi și noi zile toride în șir indian verișoare de departe ale zilelor primăvăratice și ale înserărilor purtând marca Blue Moon again precum și alte mărci de mare notorietate
FESTIN NE.NORMAT (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351991_a_353320]
-
gata să-l răpună, țipând: - Nu primesc ordine de la tine javră! Bagoas eunucul credincios ce-l păzea pe Alexandru se interpuse între cei doi la timp. Lama sabiei lui încovoiate o blocă pe cea macedoneană a lui Casandru cu un scrâșnet ce aducea neîndoielnic cu hurducăiala unei roți de căruță pe drumul neregulat de țară. Preț de o clipă se omorâseră fiecare din priviri unul în imaginația celuilalt. Bagoas nu era îndârjit de faptul că adversarul său se năpustise ca o
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
toți înmiresmați în basme. clopotele bat a toamnă tot cântând a veșnicie, a iluzii fără margini, de dor și melancolie. sună frunza, bate vântul, ramurile fremătând, și cu ele numai gândul ne îmbie surâzând... ne plac falsele plăceri, într-un scrâșnet de durere, numai astăzi nu e ieri, între moarte și-nviere. trec fantome de iluzii, peste umbrele tăcerii, printre gânduri și-ntuneric se opresc în pragul serii. vine toamna, trece toamna și cu ea trecem și noi, așteptăm o primăvară
VINE TOAMNA, TRECE TOAMNA... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352427_a_353756]
-
bolta senină și-și trimitea pe pământ razele strălucitoare. Sub cireș ghemotoace de beteală aurie cu cioculețe micuțe și ochișorii ca două mărgele ciuguleau musculițe în glia înierbată alături de mama lor moțata cloșcă roșcată. Printre crăpăturile gardului se aude un scrâșnet. Un bot de blană încerca să intre printre ulucile scorojite. Un cățeluș micuț, ca de pluș alb, cu o ureche maronie și alta albă lăsată pe o parte scrâșnea de partea cealaltă a gardului. Doi copilași, frățior și surioară, se
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
nespus de plăcute.” - Silvio Pellico Este toamnă, anotimp pe care-l îndrăgesc. Toamnă blândă, generoasă. Mă duc în pădurea din apropiere. O potecă umbroasă îmi călăuzește pașii la intrare. Continui drumul printre copacii bătrâni, călcând peste frunze maronii, ascultându-le scrâșnetul, ca un răspuns la gândurile mele. Sus, cerul este mai mult acoperit de crengile groase, răsfrânte, ale copacilor acestei păduri bătrâne. Poteca urmărește conturul lacului. Mă opresc pe podul de lemn, mă sprijin de balustradă și privesc văluritul blând al
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
devenim fiare, cu instinctul limitat și fără gândire. Unii se cațără pe iluzii materiale, care nu-s ale lor, construite-n vremelnicii de ei neânțelese. Am privit fețe cu peruci și cu priviri ce zic că-npart dreptate, le-am auzit scrâșnetul urii și posesia de diavol. Urâte și nedrepte făpturi, alese din atâta lume din țară. Zadarnică adunare de diriguitori, care nu vor fi niciodată în fruntea caselor din noi și din cartea vieții. Nu pot dracii să distrugă conștiința lumilor
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
dacă mai aud că vorbești ceva despre mine, te omor! Jur că te omor. Înțelegi? Și două suflete care vibrează la unison. Aici este cîntecul de vioară al maestrului. Umanitatea trebuie să-și trăiască emoțiile în mod tandru, nepatologic, fără scrîșnete de genul Acum! Toată!!! Așa!! Malu Pilică o privi lung pe Anastasia: - Cam ce program ai... cum să spun... - Ca de obicei, mă duc pe străzi să vând ziare. De ce mă-ntrebi? - Mă refeream la următorii ani, nu la ziua
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
viteză pe lângă mine (aproape că am fugit din calea lui) pregătindu-se să decoleze, deja, de pe breteaua de rulaj a avioanelor. "Pilotul", văzând că nu are viteza necesară decolării, frânează cu putere în dreptul locului de parcare numit "aeroflot"și, cu scrâșnet de cauciucuri, aproape cu jamba din dreapta ridicată de la sol, virează - îndreptându-se spre pistă de decolare. După ce a decolat l-am urmărit cam 10 minute cu privirea și l-am observat cum a zburat la înălțimea copacilor, îndreptându-se spre
MAREA EVADARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355730_a_357059]
-
nu logica, l-a îndemnat pe Fănel să facă un salt în direcția de deplasare și nu către înapoi. Din doi pași a ajuns la marginea bordurii. A călcat strâmb și a căzut pe un genunchi. O durere ascuțită și scrâșnetul anvelopelor pe asfalt l-au scos din uluiala și teama ce-l cuprinseseră cu doar două secunde în urmă. Nu se aștepta ca mașina să oprească. Avea viteză mare. A coborât o femeie care a alergat de îndată către el
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
locuri la fereastra de pe coridor preferând să călătorim în picioare! Aprindem o nouă țigară, privim pe geam, nimic special. Vântul ce te lovește în față, liniile de curent și verdele ce ne însoțește. Trenul la un moment dat, încetinește un scrâșnet subțire al frânelor hidraulice se aude. În curbă încercăm să-i numărăm vagoanele nu reușim, din sens invers pe cealaltă linie vine un alt tren. Zgomotul frânelor, al roților presând în șine induce amețeală și exaltare. Toate acestea se sincronizau
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]