975 matches
-
ale tematicii epicuriene... Teoria, bravo. Practica - și mai bine: această idee nu riscă să seducă în vreun fel comunitatea filosofică oficială care garantează distincția, separația, fractura dintre text și viață. Și asta, încă de la originile gândirii dominante. Glosatori, profesori, palavragii, scribi, retori, logicieni, cercetători, mari meșteri în cuvinte, disciplina nu duce lipsă de ei. Practicienii, în schimb, par o marfă mult mai rară. Oameni care găsesc ceva și trăiesc în conformitate cu găselnițele lor, indivizi solicitați de gândire și convertiți la înțelepciune, performanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
precis, traducător și adnotator al textului Bibliei în limba latină. Că astfel de misiuni au putut reveni unor indivizi atât de puțin scrupuloși, cinstiți și loiali spune multe despre ideea pe care ne-o putem face despre acea masă de scribi care confecționează creștinismul plecând de la un Iisus de ficțiune între sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea din era noastră... Dughenile în care se elaborează fabulația creștină presupun o elogiere a textelor biblice simultan cu încropirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mânăstirea. A fost chemată de organele de procuratură, și pusă sub acuzare de tăinuire a criminalului Andrei și a soției sale Leana, din acea clipă nu a mai văzut lumina zilei. În dosarul de urmărire penală al măicuței Sevastia, un scrib destoinic a trecut cu lux de amănunte toate răspunsurile pe care le-a dat organelor de anchetă, bineînțeles, cu vădită tendință de-a o găsi vinovată. Cât a stat în pușcăria de la Ploiești, unde și-a dat obștescul sfârșit, măicuța
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
un jurământ iubitei, etapizat cronologic: “La început - / o zi,/ o săptămână,/ o luna, apoi - / un an,/ acum - o veșnicie/ sunt gata,/ iubito,/ să te port/ ca în palme -/ din dragoste!” Valeriu Rață, pe lângă faptul că se remarcă prin a fi scribul care își manifestă târziu eul poetic, comparativ cu epocile care i-au furnizat stilul, el e relativ în contratimp și față de etapele vieții care, de regulă, furnizează materia lirică. Substanța versului său e memoria trăirilor anterioare, mixată cu ceea ce încă
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
religioasă Lumina Divină. Opera Domniei Sale este vastă și ne permitem să enumerăm câteva titluri: Monografia Școlii Generale Denta (1976), Monografia comunei Denta (1978), Monografia comunei Denta, județul Timiș, din cele mai vechi timpuri până în anul 1918 (1998), Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii (1996), Geto-dacii de neam valac-pelasg (1997), Destin, om, nume (1998), Din galeria oamenilor de seamă (2002), O școală a Fabricului (2002), Etnonimul valac și macro-toponimul Valachia (2002), Din fața Altarului (2003), Studii și articole pentru «Al IV-lea Congres
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
în străinătate. Profesorul Ionel Cionchin a participat la Congresele de Dacologie organizate de «Dacia Revival International» din New York și publicate în revista «DACIA MAGAZIN»: Pelasga/valaca - limba inscripțiilor de pe Tăblițele de la Tărtăria ? 2003, nr. 5, p. 38; Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr. 196, p. 20-23; Valaco-pelasgica - limba primilor scribi ai omenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 1996, 80 p.; Geto-dacii de neam valac/pelasg, Editura «Ando Tours», Timișoara, 1997, 172 p.; Columna lui Traian, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 10 (117), p. 4; Decebal (87-106), marele rege
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
În „Paradox sentimental” - poeta reliefează câteva realități, sub forma panseurilor: „Omul învață pentru a fi înțelept;/ prostul cultivă legumele altora/ fără a înțelege/ care este rădăcina/ și pe unde curge seva./ Poetul scrie doar pentru a fi numit/ un biet scrib/ la curtea lumii./ Oamenii iubesc pentru că trebuie/ să iubească.../ Există o lege nescrisă/ care ne obligă la iubire./ Dar cum iubirea a devenit o relație/ dintre cerere și ofertă,/ nimeni nu este suficient de bogat/ pentru a cumpăra iubirea...” Autoarea
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
unui aparat birocratic și așa supradimensionat și bine pomădat cu esențe oportuniste. Cohorte ale puterii vremelnic pământene, închipuite în continuare(!) în ceruri, se aghesmuiau la izvorul dătător de orgolii și cheremul defrișat al pasienței. Cu cerberi strașnici, obtuzi portari și scribi fideli, cu secretare al căror idol era, „prea-înălțatul” bolborosea în transă formule magice, invocând piatra filozofală și panaceul promis. Pe zidurile betonate și încastrând creneluri și foișoare străjuite de veritabile vitralii ce absorbeau beatitudinea aerului cromatic al amurgurilor (când situația
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- Autor: Mariana Didu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Fauna Scribilor (Jocul cu măști) Președintele absolut(creat de Dumnezeu și trimis pe pământ) Vicepreședinții - scriitorul filozof - scriitorul moralist - scriitorul religios Scriitorul consacrat - Criticul literar absolut Tânăra poetă (Cetatea spiritului bântuită de năluci care prelungesc agonia și delirul celor care o patronează-este
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
chiar dacă s-ar părea că am într-o mână sabia iar în cealaltă trandafirul, adică sunt și victimă și călău. Regret că am căzut în dizgrația lui Dumnezeu, pentru că, deși m-a trimis pe pământ să reformez Cetatea Spiritului, cetatea scribilor, eu nu mi-am exercitat misia întru-totul, supărându-l și pe Magistrul meu și pe cățălandrii care-mi ling tălpile pe treptele Cetății Spiritului. Vicepreședintele scriitorul-moralist : - Dacă noi, capete laminate, nu luptăm pentru adevăr, dacă noi călcăm strâmb, ne mai
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
noțiunile dar , nu am putut niciodată să mă simt o infirmă și o inutilă pentru semenii mei de logos. Trebuie să recunoașteți că epoca grandilocvenței a apus și că snobismele de tot felul au pătruns și în lumea noastră, a scribilor, care nu mai e refractară la toate tendințele revolute, ci susține această „intersecție” meritorie a tuturor acestor dionisii de gusturi și ideologii. Toți laolaltă : (Mai mult decât încântați) - Distinsă domnișoară, suntem uimiți și mulțumiți că n-am detectat nimic artificial
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
zâmbind la rându-i) - Toți vorbesc la fel, toți mă așează în propriile lor galaxii, dar eu nu-i mai pot crede pe acești frumoși ticăloși care-mi întind capcane ușoare și nu cărări în ascensiunea mea pe versantul lumii scribilor, dorit de foarte multe creaturi. Vreau să trăiesc onorabil acum, îmi merit si eu fericirea ca orice femeie care trăiește, în definitiv, și spiritual, și mai puțin sub raza dumnezeiască, pentru că păcatul lovește din toate părțile, fără excepție. Toți(extaziați
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
veni, târziu,/ în noapte/ și numai cei ce vor crede/ vor vedea gloria/ Lui Dumnezeu/ Pe Chipul Său.” („Maranta”) sau vaiurile - „Vai vouă păzitori de legi/ Pe care voi vi le-ați creat/ Voi cântăritori de muștar și chimen/ Judecători, scribi și preoți,/ Plini de filacterii și ură.” („Vai de voi”). Poezia religioasă a lui Petru Lascău se menține într-o dimensiune general-umană, trăirile nu sunt hiperbolizate, amplificate, voința divină sau firea pământească a omului - „o, Iacov, fiul marilor părinți/ ești
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
recuzita, costumația, dialogurile sau monologurile presupuse ale unei lumi apuse de mai bine de două mii de ani, toate îndeletnicirile și oamenii care le practicau în preajma Nașterii Mântuitorului - începând de la păstori, negustori, cămătari, meșteșugari și până la magi cititori în stele, cărturari, scribi care consemnau în cronicile timpului faptele zilei, bune sau rele, întreaga osatură social-statală a lumii imperiale romane și a provinciilor filistine și evreiești cucerite și crunt exploatate din nordul peninsulei Arabiei, care aveau legătură cu lumea obișnuită - păreau a întregi
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
erau decât vreo treizeci. Fiecare masă avea tot ce trebuia pentru pictarea miniaturilor și pentru copiat: sticluțe cu cerneluri, pene fine (...), piatră ponce pentru a netezi pergamentul, rigle pentru trasatul liniilor pe care avea să se înșiruie scrierea. Alături de fiecare scrib sau în capul planului înclinat al fiecărei mese se afla un pupitru pe care sta codicele de copiat (...) Și unii aveau cerneluri de aur sau de alte culori. Alții, în schimb, stăteau doar și citeau cărți și treceau însemnări pe
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
alte culori. Alții, în schimb, stăteau doar și citeau cărți și treceau însemnări pe caietele sau tăblițele lor personale.” Așadar, descoperă pretutindeni un elogiu al scrisului și al lecturii, o aventură personală, liberă, în care fiecare își alege să fie scrib, anticar, caligraf, cărturar, simplu cititor, miniaturist sau toate acestea deodată, dar să rămână în preajma cărții. De altfel, cartea constituie cea mai importantă imagine ce leagă cele mai multe dintre textele scrise de noua generație. Ei bine, așa se face trecerea de la lume
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
subtilă lucrare a antimateriei, a antiparticulelor, a non-material-informației, înzestrat cu „simțuri“ / „organe“ simetrice („corespondente“) celor umane: ne-văz, ne-auz etc., iar pentru comunicare / se-comunicare („comunicarea sinelui“) folosind necuvântul (ne-Cuvântul). În Necuvintele, Nichita Stănescu se face primul receptor / „scrib“ de pe planetă al „spunerilor“ Omului-Fantă, primul interlocutor al Fant-Omului, angajându- se totodată în „captarea“ puterii demiurgice, „ca de geneză“, a verbelor acestuia, un fel de «laseri lingvistici», tăind realitatea, topind / străbătând «aura lucrurilor», «plutind prin întuneric și despărțind apele de
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
de aur pentru duh și minte Și aripi pentru zbor cu anvergură De pește timp a viilor cuvinte Înspre dumnezeire, e cultură ! 34. Qui scribit, bis legit. Cine scrie, citește de două ori) Nu e ușoră meserie „scrisul...” Nici pentru scribi și nici pentru poeții Ce-ncununează în poeme visul Și mor căznind să afle talcul vieții... 35.Faciunt favos et vespae (Și viespea face fagure) În stupul poeziei nu m-aș pune Drept matcă, si coroană nu as cere; Sunt
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
Spirit românesc, Craiova, 1995); Detașare într-un spațiu dens (poezii, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1995); Individualitatea destinului (eseuri asupra individualității destinului în artă, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1996); Spațiul din neliniști (poezii, ref. cop. IV: Constanța Buzea, Ovidiu Ghidirmic, Ed. Scribul, Slatina, 1998); Ochiul de lumină (poezii, prefață de Constantin Dumitrache, postfață de George Sorescu, Ovidiu Ghidirmic, Constantin M. Popa, Ed. Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2000); Suferințele unui redactor (roman-jurnal, prefață de prof. Ion N. Dinca, Ed. Alma, Craiova, 2006); Este
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
28 ha; sculpturi de A. Maillol&Co) → Arcul Caroussel → Louvre (1190, fortăreață; din 1700 se ridică palatul, Napoleon îl transformă în muzeu - intrare prin controversata Piramidă: Codul lui Hamurabbi, plagiat cu sârg de Napoleon, apoi de toată planeta, Ramses II, Scribul, Venus din Millo, Mona Lisa, Diana, Dantelăreasa, Augustus, Bonaparte + alte 35.000 de piese de pe Terra, din antichitate până la 1848) → La Defense (construcții gigantice moderne, viitorul centrul comercial șiu admnistrativ - Marele Arc (110 m înălțime) pe axa Arcul de Triumf
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Ardealul, 2005; Bătaia cu aur , ediție de autor îngrijită de Eugeniu Nistor, Prefață de Al . Cistelecan, Editura Ardealul, 2009; Versuri și Reversuri / Vers et Revers , traduit du roumain par Paula Romanescu, Editura Cartea Românească, 2009; Calea Târgului , Editura Ardealul, 2010 ; Scribul, Editura Ardealul, 2011; Psalmi și rugăciuni, Editura Dacia XXI, 2011; Rondeluri, Editura Ardealul, 2012; Gravuri, Editura Ardealul, 2013. Proze publicistice: Drumuri și fîntîni , Editura Eminescu, 1988. TRADUCERI : Ursul ețul juc ăuș / Kemény Já nos. - București: Editura Tineretului, 1958 ; Povestea pâinii
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
tot timpul sentimentul că voi ajunge la un liman. Vacanțele, duminicile, sărbătorile au fost zilele în care mă regăseam pe mine, în povestirile, în poeziile, în romanele și piesele de teatru care se scriau singure ... Eu eram doar slujitorul lor, scribul care însemna gândurile care îmi umpleau sufletul și viața ... Scriind aproape zilnic, astăzi o poezie, mâine altă poezie, poimâine o povestire, vara asta un roman, în vacanța aceasta o piesă de teatru, s-au adunat paginile cu sutele și miile
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
în proza )care ar putea foarte bine alcătui substanța unui bogat volum de memorialistica... Volumul a fost lansat recent la Muzeul de Istorie al municipiului București (Palatul Șuțu) la care s-a adăugat participarea Societății Filarmonice Câmpina și a Editurii Scrib. Prezentarea a fost făcută de dr. Constantin Bogdan, vicepreședintele Societății medicilor scriitori. Notez aceste lucruri pentru că ele reflectă preocupările medicale, muzicale și scriitoricești ale autoarei. Esența cărții, spun eu, este exprimată în câteva versuri intitulate „Dialog cu mine însumi": „-Tu
DOUĂ CĂRŢI DESPRE FERICIRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361635_a_362964]
-
grăbim la modul ireal să ne tratăm de boli, de scenarite Nici medicul nu are ce să facă groparu-i beat din plosca fără vin nici terapii nu sunt să-l scot pe ”dacă” dintr-un scandal etern și misogin Sunt scribi ce zilnic scriu în ziare din unghiuri moarte se filmează iară suntem actori în marea înscenare pe-o scenă-ntunecată și hilară Ne doare gândul vinovat de sticlă telenovela ochilor ne cheamă în viața asta dureros de mică scenariul nu
BOLNAVI DE SCENARITĂ de NICU CISMARU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350588_a_351917]