5,013 matches
-
fantasmă cu buze strivite de Cântec... DE ÎNDRĂGOSTIRE Tu mă Îndupleci din pleoape și cuvinte, cum părul nopții gura Îmi sărută. Trupul tău ochii mei l-au uitat, așa cum numele pietrei În somn l-am strigat... Stau cu pana cea scriitoare Într-o cumpănă grea, cufundându-mă-n stele și sălcii, așa... TOAST LA STATUIA LUI GORGASALI Linia cea lingușită și tandră mă voia răstignit la apus. Dezgolit de huma disprețului, ard trandafirii rănirii, precum Shota Rustaveli, prefăcut tamada... De după culmea
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
în ultimul rând, cel ce face obiectul prezentului remember, culegătorul de perle din poezia închisorilor, publicistul Zahu Până. Fenomenul exilului literar român a fost cercetat în toată complexitatea lui în câteva țări precum Germania, Franța, Austria și Spania. În Germania, scriitoarea Eva Behring a publicat câteva volume în care a tratat pe larg tema “exilului literar din România” (Rumaniche Exilliteratur). Bine documentata, în cartea sa intitulată “Scriitori Români în Exil” apărută la Munchen în anul 1999, ea menționează existența a peste
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
cotidian, fiindcă ea este alcătuită din zecile de evenimente banale care compun viața fiecăruia dintre noi. Modul În care aceste experiențe sunt prezentate aruncă umbra degradării deopotrivă peste personaje, locuri și amintiri, deoarece platitudinea acestei vieți pe care o atribuie scriitoarea fiecărei marionete a lumii sale fictive nu cunoaște dimensiunea absolută a refugiului, a Îndepărtării de spațiul profan, necunoaștere care influențează profund negativ destinele celor care se lasă cuprinși În plasa lui. L ipsa abilității personajelor de a se desprinde de
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
Müller se regăsește imaginea regimului comunist, ale cărui atrocități au fost resimțite de autoare cu o intensitate atât de profundă, Încât multe dintre pasajele cărții par a fi relatări fanteziste ale unor coșmaruri care n-au existat decât În imaginația scriitoarei. Într-adevăr, evenimentele menționate pot fi considerate coșmaruri prin faptul că, asemenea acestora, ele și-au pus atât de concret amprenta asupra subconștientului torturat de metodele securității epocii lui Ceaușescu, Încât orice Întâmplare ce le succede este privită ca o
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
se ridică Împotriva lui și a-i reduce pentru totdeauna la tăcere. Amprenta cutremurător de grea pe care comunismul o lasă asupra subconștientului autoarei se răsfrânge În radicala modificare pe care o experimentează sensul simbolului regelui de-a lungul vieții scriitoarei. Regele va rămâne mereu corelat cu imaginea frizerului și cu cea a părului: „Frizerul, părul și regele s-au strâns laolaltă cu mult Înainte să-l cunosc pe dictator și Înainte de a Începe să scriu”. Și asta tot datorită comunismului
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Începe să scriu”. Și asta tot datorită comunismului, marele suprapersonaj al romanului: bunicul autoarei cioplise un set de șah, după ce realizase câteva piese pentru frizerul care Îl ajutase să-și recapete părul, În lagărul În care fusese deportat. Copil fiind, scriitoarea fusese atrasă mai ales de regii jocului de șah, „burtoși În față și gheboși la spate, de-a dreptul informi. Picioarele li se Împleticeau, deoarece coroana le stătea pieziș pe cap și era mult prea mare”. Șahul, emblema ludicului, a
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
pentru totodeauna de regim; acesta Își substituie simbolic Înțelesul regelui de pe tabla de joc, iar teroarea securității Își Înfige rădăcinile În solul fertil al copilăriei, pentru a dizolva sentimentalismul și nevinovăția și a le corupe irevocabil, așa cum, ajunsă la maturitate, scriitoarea va observa că se procedează cu micii copii de grădiniță: „Intrând În clasă, directoarea a zis aproape criptic: ‹‹Imnul››. Automat, copiii au format un semicerc, și-au lipit mâinile de coapse, drepți ca lumânarea, au lungit gâturile, și-au ațintit
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
termenul german prin care erau denumite (Erdmöbel, mobilă-de-pământ), reflectând pe marginea raportului dintre moarte și viața din spatele ei: „morții i se adaugă un soi de consolare, o viață după moarte”. Moartea și jocul sunt indisolubil Împletite de-a lungul copilăriei scriitoarei: lângă sicrie Își făcea fetița de altădată cârlionți și șaluri din spiralele de rindea, iar din literele aurite cu care tâmplarul scria pe sicrie numele celor morți, „eu Îmi făceam inele, lănțișoare și cercei”. Odată cu mutarea scriitoarei la oraș, regele
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
a lungul copilăriei scriitoarei: lângă sicrie Își făcea fetița de altădată cârlionți și șaluri din spiralele de rindea, iar din literele aurite cu care tâmplarul scria pe sicrie numele celor morți, „eu Îmi făceam inele, lănțișoare și cercei”. Odată cu mutarea scriitoarei la oraș, regele se substituie definitiv morții, acelei morți de care fugise copila când Își dăduse seama că „orice ogor era panopticul de o Întindere dezmărginită al soiurilor de moarte, un praznic Înfloritor. Fiecare Ținut exersa moartea”, iar buruienele Își
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
planificate de stat”, a „represiunii”: „Regele de la oraș nu te lasă să-i ghicești slăbiciunile: când se- mpleticește, zici că se-nclină, dar el se-nclină și ucide”. Datorită complexității dezarmante a trăirilor pe care epoca regimului comunist le provoacă scriitoarei, aceasta este nevoită să caute doi termeni pentru a descrie - imperfect, intensitatea emoțională și greutatea sufletească resimțite neputând fi integral transmise prin intermediul scrisului - suferințele provocate: „Spre deosebire de cuvântul trăit ‹‹rege››, ‹‹animalul inimii›› era un cuvânt scris. A rezultat
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
un tren românesc, după ce, cu câteva minute Înainte de plecarea trenului, fusese amenințată de către Securitate, situația ei fiind cu atât mai compromițătoare, cu cât avea asupra ei niște scrisori primejdioase. Noaptea alături de străină s-a transformat Într-una de coșmar, fiindcă scriitoarea o bănuia de spionaj, de complicitate cu cei doi anchetatori care o abordaseră. Ultima apariție a cămășii se face sub forma unui cadou primit de la un maistru blănar după ce autoarea fusese concediată de la fabrica de sârme. Iar obiectele devin relicve
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
rămas de izbeliște (...) Într-o vraiște de lucruri care toate deodată nu mai concordă cu ele Înseși”. Alături de imaginea atotputernică a regelui, În roman se mai remarcă o reprezentare, spațială de data aceasta: aceea a insulei, condensare extremă a existenței scriitoarei și având În comun cu regele faptul că Își face și ea simțită prezența Încă din copilărie: fiecare dintre membrii familiei era câte o insulă Închizând În sine povestea propriei nenorociri cauzate de comunism; minoritatea germană din care făcea parte
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
faptul că, deși ideea de a scrie o lucrare bazată pe drama lui Goethe Îl preocupa de mult timp pe Liszt, acesta nu a luat o hotărâre decât În urma unor discuții despre locul lui Goethe În literatura germană purtate cu scriitoarea George Eliott. Simfonia nu s-a bucurat de o soartă prea favorabilă, după primele două interpretări intrând Întrun con de umbră pentru mai mult de jumătate de secol, fiind redescoperită de Felix Weingartner și apoi propulsată În repertoriul cunoscut de
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
încercănat de doruri neostoite) și Doamna Doina Cernica (surâs blajin, ca azima încă aburind în chindia vârstei de aur). În dreapta fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive și răscolitoare. Jurnaliste și scriitoare de certă amplitudine intelectuală, cu vocația Cuvântului care zidește (nu a celui care năruiește!), personalități cu vast orizont cultural, stăpânind un arsenal de mijloace necesare perceperii în profunzime, interpretării și tălmăcirii adevărurilor din acest ,,secol de demonism și de trufie
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
aduse de Doina personal ,,în vizitele ei fulger”: ,,Oricât am stăruit, n-am reușit s-o țin în casa mea mai mult de jumătate de oră. Prietena mea, însă, nu e numai ziaristă. E și traducătoare din italiană, e și scriitoare, consacrându-se unuia dintre cele mai dificile genuri - literatura pentru copii. Evadează din rutina profesiei într-un univers . Poate porni, pe cont propriu, la o conferință a filosofilor tocmai la Volgograd, deși idee n-are unde se află acest oraș
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Chișinău - șefa de catedră Irina Condrea și Ludmila Zbanț, Bălți - prorectorul Maria Șleahtițchi, ca și Vasile Pavel, membru al Academiei de Științe a Republicii Moldova, originar din Bucovina. Maria Toacă avansează, finalmente, o judecată de valoare: ,, Concluzia cea mai inspirată aparține scriitoarei din Botoșani Lucia Olaru-Nenati, rostită la masa de pomenire oferită de doamna Lora, într-un loc romantic, ca în versul ,,Pe unde drumul ne ducea în rai”: . Nu e ușor să susținem examenul la această școală a vieții, mai ales
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cuvânt ca să nu te roadă viermii”, urmat de inscripții pe răbojul clipei: Încep să dea rod bogat și <RESPIRĂRILE> pornite de la versul lui Nichita Stănescu, aduse la Cernăuți în prima duminică de septembrie, într-un moment de inspirație revelatorie, de scriitoarea și publicista din Suceava Doina Cernica. Născute dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un semn predestinat patronarea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
crâmpei de viață romanțat al Elenei Daniello și al lui Lucian Blaga, dar nici nu este compusă pe un ton de obiectivism arid, caracteristic unui istoric sau critic literar. Citind-o suntem în permanență captivați de finețea și sensibilitatea stilului scriitoarei, care, cu o măiestrie deosebită, ne transmite de-a lungul ei informații de tot felul. Iar dacă întâlnim unele confidențe, ele sunt transpuse elegant și neinvaziv pe hârtie. Incontestabil, rafinamentul scrisului cu care Prof. univ. dr. Anca Sârghie ne-a
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
traducă una dintre lucrările sale. Apetitul de cunoaștere pentru literatura americană debutează, de altfel, de la mijlocul veacului al XIX-lea, mai precis în 1853, cu traducerea la Iași, apoi la București (1854) a romanului ” Coliba lui Moșu Toma”, carte a scriitoarei Harriet Beecher Stowe, destinată să sprijine ideologic politica de emancipare a robilor țigani. Dar, să presupunem că nu Eminescu este autorul traducerii din Mark Twain. În acest caz, trebuie să ne reamintim alți posibili traducători, contemporani cu Mihai Eminescu: T.
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Marianne Choquet (SUA). Până în 12 decembrie 2014, Andra Rotaru participa la programul de rezidente Internațional Writing Program (Universitatea Iowa), ediția a 47-a. De asemenea, beneficiază de bursă Annual Outreach Fellow, precum și de o rezidență literară la Ragdale (Lake Forest). Scriitoarea a fost selectată de un juriu internațional din cadrul Universității Iowa. Programul este unul extrem de competitiv, la el participând an de an zeci de țări din lumea întreagă. Rezidență este posibilă datorită Bureau of Educațional and Cultural Affairs at the U.S.
Andra Rotaru, invitată la Internationally, Dubuque: Voices from the Warehouse [Corola-blog/BlogPost/93932_a_95224]
-
românii din sudul Basarabiei, sunt prezenți zilnic atât pe undele Radio România Internațional și Antenă Satelor cât și, în măsura timpului disponibil, pe blogurile personale - Carnete și Valentinotes -, dar mai ales pe site-urile PresadeTurism și Vacanțierul.ro. Jurnalistă și scriitoarea sensibilă Simona Lazăr și experimentatul analist - dar și fotoreporter - Valentin Țigău, fost corespondent al Radio România la Chișinău în vremuri de prigoana pentru orice ziarist venit de la București, au aflat că sunt interziși în Ucraina în 2011, la graniță. Cei
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
realizată de Jolanka Kovač; 5. „TRUPA DE TEATRU „NEICA” DIN COȘTEI 2008-2012”, carte semnată de MARIANA STRATULAT, VIOREL BĂLĂGEAN și IONICĂ ADAM, fiind o continuare a monografiei apărute în 2007, tot la „Libertatea”; 6. „VORBEȘTE-MI DESPRE MAMA”, roman al scriitoarei MĂRIOARA STOJANOVIĆ, 7. Ediția a II-a a romanului „VERONIKA” de MĂRIOARA STOJANOVIĆ, în traducerea autorei în limba sârbă; 8. „PRIČAJ MI O MAJCI”, ediția sârbească a romanului „Vorbește-mi despre mama” al scriitoarei MĂRIOARA STOJANOVIĆ, publicat în traducerea autoarei
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
VORBEȘTE-MI DESPRE MAMA”, roman al scriitoarei MĂRIOARA STOJANOVIĆ, 7. Ediția a II-a a romanului „VERONIKA” de MĂRIOARA STOJANOVIĆ, în traducerea autorei în limba sârbă; 8. „PRIČAJ MI O MAJCI”, ediția sârbească a romanului „Vorbește-mi despre mama” al scriitoarei MĂRIOARA STOJANOVIĆ, publicat în traducerea autoarei; 9. „ALMANAHUL LIBERTATEA 2013”, publicația anuală tradițională a Editurii și Casei „Libertatea”; 10. „NOCTURNE”, volum de poezii de dragoste semnat de poeta MARIANA STARTULAT; 11. „ROSTIREA CONTINUĂ”, volum de debut editorial de critică literară
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
Creștini în Europa” încep cu premiera filmului documentar „Dimitrie Cantemir”, realizat de Studioul Flacăra Film Chișinău în cadrul serialului „100 de români celebri născuți în Moldova”. Acest serial de filme enciclopedice - unic în tot spațiul românesc - este conceput și produs de scriitoarea Luminița Dumbrăveanu, scenariu Larisa Verdeș, regie Lidia Marcu, având drept scop popularizarea - în limbile română, engleza și rusă - a marilor personalități ale Neamului atât printre români, cât și pe toate continentele, în contextul revenirii Republicii Moldova în familia Europei civilizate. Spectacolele
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Românul Gabriel Artur Silveștri la o responsabilitate moral-religioasă prea înaltă, cât divinul Cehlău. Nu întâmplător Artur era fascinat și mândru de acest Kogaion dac al nemuririi noastre. „Scrierile sale, mărturisește scriitoarea noastră româncă din Canada-Elena Buică, adevărate străfulgerări de idei cu înțelesuri adânci în care binele este înfrățit cu frumosul, impresionează și prin demnitatea mesajului. A fost un om profund religios. Religia a fost axa scrierilor și a vieții sale”. Eseista
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]