1,566 matches
-
de ce să stîrnească nedumerire. Numărul candidaturilor (neoficiale, deocamdată) e surprinzător de mare. Nu poți să nu te întrebi ce se întîmplă. Ar fi îmbucurător dacă adunarea de alegeri din 20 aprilie ar însemna relansarea morală și socială a principalei asociații scriitoricești din România. Poate că, mi-am zis, scriitorii au înțeles însfîrșit că Uniunea nu e neapărat un vestigiu comunist și că articolul din statut care face din ea urmașa Societății Scriitorilor Români, înființată la începutul secolului XX, nu e doar
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
Format la Cenaclul de Luni care a dat impulsul inițial mișcării optzeciste, poetul Liviu Georgescu debutează abia acum, într-o manieră discordantă față de poetica practicată de congenerii săi. Singură Mariana Marin, membră a aceluiași cenaclu, își mai elaborase o strategie scriitoricească aparte în anii '80, depășind consensul stabilit de M. Cărtărescu, T.T. Coșovei, Ion Stratan etc. Lirica lui Liviu Georgescu își găsește resorturile în modelul oferit de Arghezi. Același univers cariat, pustiit de frisoane, caduc și atroce în același timp - latențe
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
o slujești însă. Malraux, contrar lui Gide, este incapabil de o independență morală. Românele sale sunt hiper-îmbibate de eroism, el neavând această calitate în nici cel mai mic grad. Este un oficial din naștere." Două portrete extraordinare. Dovedind un hâr scriitoricesc excepțional. Asta îmi sună mie în cap, după ce Malraux devenise ministrul lui De Gaulle, la cultura. Să reproduc și pe franțuzește, limba celor doi: "Malraux, au contraire de Gide, est incapable d'independance morale. Șes romanș șont tout impregnés d
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
Soljenițîn." Nesigură în judecarea oamenilor după înfățișarea lor, Monica Lovinescu este, în schimb, un adevărat expert în evaluări morale și intelectuale. Exercițiul de critic literar îi conferă o maximă competență în domeniu. Se adaugă la această competență extraordinarul ei talent scriitoricesc, care îi dă posibilitatea să descrie - prin comparații neașteptate, prin jocuri de idei, prin paradoxuri - moduri de a fi, de nedescris pentru alții. Iată, ca exemplu, portretul expresiv pe care i-l face lui Nicolae Manolescu: " El își trăiește cultura
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
la un moment dat numele lui Victor Hugo, cu o butadă a clasicului: "o revoltă întărește guvernul pe care nu-l răstoarnă". Nu butada e importantă - ea nu e citată ca teză, e un simplu ornament în conversație - ci blazonul scriitoricesc pe care pelicula lui Leconte îl afișează discret și-l poartă cu o anume demnitate. Un blazon simptomatic pentru modul cum cinematograful european (să nu uităm: doar cu cîte o premieră pe ecranele autohtone, la douăzeci-treizeci de peste Ocean) poate brava
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
Smaranda Bratu Elian Dacia Maraini s-a născut la Florența în 1936. Fiică a faimosului etnolog, antropolog și orientalist Fusco Maraini, aparținând unei familii de intelectuali cu durabile veleități scriitoricești, și a Topaziei Allicata de Salaparuta, vlăstar emancipat și nonconformist al unei străvechi familii aristocratice siciliene, Dacia pare să fi moștenit de la ambii părinți spiritul de libertate, simțul dreptății și curiozitatea tinerească lipsită de prejudecăți cu care privește viața. Mânată
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
această revistă. Nu e mai puțin adevărat că ea a avut parte de sprijinul instituțional al Uniunii Scriitorilor și că a obținut atunci fonduri din partea Fundației Soros. Dar problema României literare, problemă de existență, n-a făcut obiectul unei solidarizări scriitoricești pe măsură. Acum se află în cumpănă două edituri de mare prestigiu. Depinde și de atitudinea scriitorului român ce se va întîmpla cu ele.
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
cenzurii regimului Ceaușescu - care "în particular" nu evita înjurăturile - față de sunetele ieșite din pronunțarea cuvântului computer ca în limba română, la fel cum, de pildă, s-a cerut înlocuirea termenului "Futurologie" prin "Viitorologie" sau - și o știu din proprie trăire scriitoricească - s-a cerut, de către cenzură, cum m-a informat, onest, G. Ivașcu, evitarea numelui de "Futurism", transformându-mi titlul în "Marinetti și avalanșa lui"; preconizez, acum, utilizarea termenului englezesc, dar pronunțat ca atare și scris, în română, așa cum se pronunță
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
punctul de vedere, povestiți când cu "eu", când cu "el", cu mai multe voci (ceea ce ține de noutatea Desperado). Această alternare apare des în The Sweet-Shop Owner. Vi se par importante procedeele pe care le folosiți, sau sunt simple unelte scriitoricești? Este în intenția dvs. să inovați tehnica narativă? G.S.: Nu mă simt în largul meu cu narațiunea directă, lineară. Aceasta pentru că, în parte, pendularea în timp, întreruperile și întârzierile sunt mai interesante și au un mai mare potențial dramatic, dar
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
lucru pe care nici un scriitor înainte de epoca Desperado nu l-a făcut: în romanele dvs., personajul însingurat anulează viitorul. Mergeți dincolo de Fluxul conștiinței, îl 'upgradați', aș zice (folosind limbajul computerelor). Vă simțiți îndatorat tehnicilor mai vechi? Cum vă definiți eul scriitoricesc? G.S.: Cred că răspunsul anterior lămurește această chestiune. Nu încerc să mă definesc sau să mă clasific în termeni literari. Aceasta e de competența criticilor. Dacă e ceva 'nou' în ceea ce scriu, noutatea e determinată de subiect, nu fiindcă o
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
proceda în conformitate cu recomandarea lui Wilhelm Scherer - un alt reper important al lui Franzos încă din perioada profesoratului aceluia la Universitatea din Viena,- istoricul literar al cărui crez pozitivist decurge din chiar simpatia pentru rețetele realismului literar, după care criteriul reușitei scriitoricești consta în a construi "conștient" și intenționat "tipuri generale" și nu de a modela personaje prin simpla descripție, "copie după natură", a unor individualități, ba chiar a unor indivizi anume, nemijlocit identificabili. Va fi fost revendicarea explicită a lui Karl
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
care s-a situat din interes material. Calificarea sa de prozator, cu observația ageră și verbul alert și caustic, dau acestei mărturii secunde un preț în sine. Ea nu-l absolvă de păcate pe autorul său (pentru care frîngerea destinului scriitoricesc e o pedeapsă), dar e... mai mult decît nimic. Spre deosebire de alți memorialiști din rîndul nomenclaturii literare (Mihai Beniuc, Maria Banuș), autorul Străinului nu se străduiește a justifica, în vreun fel oarecare, crezul comunist, abjurîndu-l aproape în totalitate. Spre deosebire de alți slujitori
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
a declinat propunerea-sarcină. Organizasem o mare expediție de vînătoare și pescuit în Delta Dunării și ideea de-a merge în străinătate într-un grup, și încă de scriitori, îmi repugna". Dovadă suplimentară că exista, în "egalitara" structură comunistă, o protipendadă scriitoricească ce-și putea îngădui, în huzurul său, nazuri de acest gen. Cele mai stupefiante pasaje le alcătuiesc însă momentele de pledoarie anticomunistă. Fostul membru al CC al PCR ni se revelă drept un ins înarmat cu mijloacele unei critici anticomuniste
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
Gheorghe Grigurcu Numeroase și adesea insidioase au fost modalitățile prin care regimul comunist a acționat, la noi, asupra falsificării creației și conștiinței literare. Aparatului de control reprezentat de cenzură i se adăuga unul de diversiune, urmărind a manipula producția scriitoricească, a o direcționa într-un chip prielnic propagandei. Nu totdeauna prin imprimarea unei tematici și a unor atitudini, ci, de la un timp, chiar printr-o permisivitate suspectă acordată "gratuității" estetice, excomunicate inițial ca factor "dușmănos", cu scopul de-a oferi
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
suplinire a acțiunii politice Despre scriitori se spune destul de des că nu au ce căuta în politică. Pe această temă se pronunță atît politicienii (de profesie?!...) cît și scriitorii, dar și simplii... alegători. Formulările în această direcție venite din partea breslei scriitoricești se subsumează mai mult esteticii de comportament, poate eticului, cele ale alegătorilor/ cititorilor nu depășesc anumite limite ale persuasiunii, de aceea "reacțiile" politicienilor cîștigă o conotație specifică. Asemenea reacții sînt mai ales expresia unei constante preocupări legate de apărarea unui
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
continuu încărcătura falsă a oricărui tip de discurs, deci și a celui politic. Scriitorul nu are nevoie de o legitimare (și o epuizare) politică pentru recuperarea realității (sau a trecutului), atîta vreme cît aceasta o poate realiza printr-un demers scriitoricesc, printr-o utilizare firească a aptitudinilor verificate în actul literar propriu, fără părăsirea propriei condiții. El nu trebuie să aleagă o cale politică pentru a satisface o propensiune literară. Iar dacă e vorba să capteze totuși printr-un discurs politic
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
își ia prin surprindere discipolii și admiratorii publicându-și cel dintâi volum de poezie. Intitulată „De capete, de pajuri, de-ntâmplare“, cartea va fi lansată în 27 mai, la ora 11, în Sala Orizont (Piața Sf. Gheorghe), prilej pentru breasla scriitoricească de a celebra întoarcerea unuia dintre cei mai frumoși dintre fiii săi risipitori. „Poezia din această carte (...) nu este a poetului care descoperă istoria, ci a privirii istoricului care o tulbură“, crede Octavian Doclin, care a îngrijit apariția volumului. SIMONA
Agenda2003-21-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281042_a_282371]
-
fie niciodată publicată între granițele Austriei, în semn de aversiune față de o cultură în mijlocul căreia respirase cu aceeași tensiune cu care o urîse. Noroc cu înțelepciunea rudelor și cu luciditatea mandatarului doleanțelor din diată, apropiații ignorîndu-i ultima răbufnire de capriciu scriitoricesc, drept care opera lui Bernhard poate fi citită în toate colțurile vorbitoare de germană din Europa. Și acum opera. De un talent indubitabil, a cărui expresie a prins contur cu precădere în romane, Bernhard e un apostol al veninului. Rețeta lui
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
și în discuția unei alte epoci s-ar fi putut chema, la fel de bine, Fețele orașului. Au apărut, în ultima vreme, cel puțin două reeditări consistente - începutul seriei memorialistice a lui Bacalbașa, Bucureștii de altădată (Humanitas, 2014) și instantaneele din lumea scriitoricească bucureșteană ale lui Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso (Polirom, 2014) - plus alte câteva volume de memorii având orașul pe fundal. Așadar, ideea de caleidoscop cu imagini din capitală este îndreptățită. Însă privirea memorialistului, fiind una din interior este, în
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
din cărțile pe care le scrisese înainte de arestare (Două tipuri de filozofie medievală, Dimensiunea românească a existenței). Las așadar la o parte pe subsecretarul de Finanțe ajuns criminal de război și mă întorc la omul de spirit Vulcănescu. Cărui regn scriitoricesc îi aparține autorul lui Nae Ionescu așa cum l-am cunoscut? După flerul cu care simt limba, scriitorii se împart în două categorii: cei pentru care limba e un instrument muzical și cei pentru care limba e un element în care
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
nu în premieră absolută!, sunt textele critice despre Belu Silber - un martor mincinos, Jeni Acterian - sinucidere în efigie. Laud fără măsură comentariile vizând patrulaterul M.R.Paraschivescu - Ion Caraion - Geo Dumitrescu - Marin Preda. Văzuți separat, în devenirea lor - biografică, dar și scriitoricească, ei prezintă luări aminte față de istoricitatea care îi înconjura, înclinând balanța spre integrare (totală, parțială) sau de îndepărtare (lentă, totală). Oscilația o ilustrează biografia lui Ion Caraion, poet de reală valoare modernă, dar informator odios al securității. Echilibrul/dezechilibrul, prin
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
cunoscătorii de poezie știu să aprecieze acest lucru așa cum se cuvine. Proza pe care o scrie - roman, nuvelă, povestire - se remarcă prin vigurozitate, prin forță epică și măiestrie în conturarea caracterelor, iar premiile cu care a fost răsplătită oglindesc harul scriitoricesc de netăgăduit. Orașul Paliei se poate mândri cu un astfel de om, cu o personalitate care a înțeles că pe umerii săi apasă răspunderea de a fi continuatoarea unei pleiade de mari figuri spirituale ce au făcut din Orăștie un
Ileana-Lucia Floran – O scriitoare în orașul Paliei [Corola-blog/BlogPost/92620_a_93912]
-
pare că a fost un an benefic pentru dumneavoastră deoarece ați publicat un roman extrem de interesant, prin modul de scriere și abordare a subiectului. Ați lansat cartea în mai multe orașe din țară și ați fost apreciat pentru calitățile dumneavoastră scriitoricești. Aș dori să vă pun câteva întrebări și prima dintre ele ar fi ce v-a motivat să scrieți acest roman numit „Dincolo de stelele reci”? Horia MUNTENUȘ: Amintirile adolescenței și tinereții mele. Poate, mai cu seamă, una dintre ele, o
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
pare că a fost un an benefic pentru dumneavoastră deoarece ați publicat un roman extrem de interesant, prin modul de scriere și abordare a subiectului. Ați lansat cartea în mai multe orașe din țară și ați fost apreciat pentru calitățile dumneavoastră scriitoricești. Aș dori să vă pun câteva întrebări și prima dintre ele ar fi ce v-a motivat să scrieți acest roman numit „Dincolo de stelele reci”?Horia MUNTENUȘ: Amintirile adolescenței și tinereții mele. Poate, mai cu seamă, una dintre ele, o
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
anunțînd că următoarea seară a Facultății de Litere va avea loc pe 2 martie la librăria „Șt.O.Iosif”, iar invitat va fi distinsul profesor universitar Mircea Martin, critic și mai ales teoretician literar de renume. Păi după o întîlnire scriitoricească atît de nobilă, originală și avangardistă nu ți se face dor de un concert punk cu VUNK? Băieții cîntau la Deane’s Irish Pub & Grill, pe strada Republicii, foarte aproape de Piața Sfatului, ca și librăria Okian, așa că ne-au atras
Avangardişti şi punkişti [Corola-blog/BlogPost/99630_a_100922]