1,138 matches
-
urmat cursurile Liceului teoretic nr. 2 din Turda apoi cele ale Institutului Politehnic Cluj, secția TCM- subingineri. În 2009 s-a stabilit în Germania unde locuiește în prezent. Cărți publicate: ”Dezrădăcinare sau un nou început”- roman (Ed. Sympoesium, Iași, 2012), „Scripta Manent”- antologie de proză (Ed. ANAMAROL, București, 2013), „Jurnalul șefei mele”- proză (Ed. Singur, Târgoviște, 2013), “Autograf pentru m(â)ine”- antologie lirică, proză și arte plastice (Însemne Culturale, 2014). Publică frecvent în reviste virtuale și în format tipărit: „Itaca
HELENE PFLITSCH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347029_a_348358]
-
Editura. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998. Popescu, Dumitru, Ortodoxie și contemporaneitate, ed. Diogene, București, 1996. Radosav, Doru, Sentimentul religios la români, Editura. Dacia, Cluj-Napoca, 1997. Stăniloae, Dumitru, Din istoria isihasmului în ortodoxia română, Editura Scripta, București, 1992. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos, lumina lumii și îndumnezeitorul omului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. Stăniloae, Dumitru, Trărea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Stăniloae, Dumitru, Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie, Editura Paideia, București, 1992
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Maciu, Vasile, " Cum și-a cucerit România independența", în Revista romană de istorie, nr. 3, 1965. Mackenzie, David, The Serbs and Russian panslavism, 1875-1878, Ithaca Cornell University Press, 1967. Neagoe, Stelian (ed.), Memoriile Regelui Carol I al României, București, Editura Scripta, 1992. Nelidov, Conte de, "Souvenirs d'avant et d'après la guerre de 1877-1878", în Revue des Deux Mondes, 15 iulie 1915. Rosetti, Radu, Documente privitoare la misiunea lui Brătianu la Constantinopol în toamna 1876 și alte documente din arhiva
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Unirea Transilvaniei cu România, Institutul de Studii istorice și social-politice de pe lîngă C.C. al P.C.R., București, 1970. Ursu, J., Pourquoi la Roumanie a fait la guerre?, Paris, Payot, 1918. Zeletin, Ștefan, Burghezia română, București, Editura Humanitas, 1991; Neoliberalismul, București, Editura Scripta, 1992. CAPITOLUL II: Ambianța culturală dintre cele două războaie Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, București, 1934. Blaga, Lucian, Poemele luminii, Sibiu, 1919 Pașii profetului, Cluj, 1921; Poezii, București, 1942; Opera dramatică, vol. I, Sibiu, 1942; Orizont și stil, București, 1936
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
date aparținînd funcțiilor etc., pe care le au îndeobște restaurantele. Mai general, NARAȚIUNEA poate fi considerată un cadru ce permite anumite feluri de organizare și anumite interpretări ale realității. Cadrele sînt adesea considerate ca fiind echivalente cu SCHEMELE, PLANURILE și SCRIPTELE, dar s-au propus și cîteva diferențieri sugestive: un cadru legat temporal și ordonat serial este o schemă; o schemă direcționată de un scop este un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Beaugrande 1980; Goffman 1974; Minsky 1975
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
plan]. Un cadru semantic global care reprezintă diverse aspecte ale realității (pertinente pentru un planificator), sau care avansează spre un SCOP. Narațiunea constă adesea din seturi de planuri care interacționează. Se consideră adesea că planurile sînt echivalente CADRELOR, SCHEMELOR și SCRIPTELOR, dar s-au propus anumite distincții sugestive: un cadru ordonat serial și conexat temporal este o schemă; o schemă direcționată către un scop e un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Bartlett 1932; Beaugrande 1980; Bruce, Newman 1976
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și DURATĂ, RITM. schemă [schema]. Un cadru semantic global reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acestor aspecte (sau a unor aspecte legate de ele) (Bartlett). Se consideră adesea că schemele sînt echivalente cu CADRELE, PLANURILE și SCRIPTELE, dar s-au propus și distincții sugestive: o schemă este un motiv conexat din punct de vedere temporal și ordonat din punct de vedere serial (schema unei "case", de ex., ar reprezenta ordinea în care se construiesc casele sau, altfel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și GRAMATICA POVESTIRII. script [script]. O reprezentare a cunoașterii, ale cărei elemente sînt văzute ca instrucțiuni legate de buna îndeplinire a anumitor roluri (Schank, Abelson). Scriptul unui "restaurant", de pildă, conține instrucțiuni pentru client, chelner, casier, ș.a.m.d. ¶Deși scriptele sînt frecvent considerate a fi echivalente CADRELOR, PLANURILOR și SCHEMELOR, ele sînt mai corect descrise ca fiind stereotipe și direcționate spre un scop. ¶Beaugrande 1980; Schank, Abelson 1977. secvență [sequence]. O unitate componentă a NARAȚIUNII care e capabilă să funcționeze
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
s-ar fi constituit într-o „mică pauză”, extinzând apoi preocupările la M. Kogălniceanu, V. Pârvan etc. Și-a confecționat propriile-i instrumente de lucru, un model al genului, un mare serviciu făcut istoriografiei și pentru că scot din uitare atâtea scripta minora, observa Radu Vulpe, referindu-se la volumul Scrieri de V. Pârvan. „Totul se leagă” după cum ne-o probează iminenta istorie a istoriografiei române, ce prinde corp deocamdată într-o suită inelară: cronicari, pașoptiștii, „Junimea”, școala critică, noua școală, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Editura All, București, 2001 [titlu original: Chaos und Ordnung. Die komplexe Struktur des Lebendigen, Deutsche Verlags-Anstalt GmbH, Stuttgart, 1988] 12. Allan Cunningham, Lives of the most eminent British Painters, Sculptors, and Architects, 5 vol., Murray, London, 1829-1833 13. Constantin Daniel, Scripta Aramaica, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1980 14. Louis de Broglie, Certitudinile și incertitudinile științei, Editura Politică, București, 1980 [titlu original: Certitudes et incertitudes de la science, Editions Albin Michel, Paris, 1966] 15. ***Dictionary of Classical Mythology, Brockhampton Press, London, 1995
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Smolin, Spațiu, timp, univers, Trei drumuri către gravitația cuantică, Humanitas, București, 2002 [titlu original: Three Roads to Quantum Gravity, Weidenfeld & Nicholson, The Orion Publishing Group, 2000] 64. Dumitru Stăniloae, Viața și învățătură Sfîntului Grigorie Palama, ed. a II-a, Editura Scripta, București, 1993 [1938, Sibiu] 65. R. Steiner, Cunoașterea inițiatica, Ed. Arhetip-Renașterea Spirituală, București, 1994 66. R. Steiner, Esoterismul Creștin, Propunere de Cosmogonie Psihologică, Ed. Univers Enciclopedic, București 67. R. Steiner, Universul Pămîntul și Omul Mitologia egipteană și civilizația contemporană, Ed.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
șapte palate divine (ebr. H K L "palat"; Hekalot "palate divine"; tratatele numite Hekalot se referă la "sălașurile/palatele divine"), ca și cînd ar intra în aceste spații transcendente, văzînd ce se află în ele. (Vezi descrierile lui Constantin Daniel, Scripta Aramaica, 1980, pp. 242-244, 266). Prin această tehnică, așadar, se dobîndea o stare mentală de "transimanență" / "endoexterioritate" mentală: cu trupul în afara sferei transcendente, cu mintea în interiorul acestei sfere, omul ca întreg fiind prin urmare în ambele sfere simultan. Hartă Orașului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Vala, ÎI, 112. 214 Ibid., VII, 331. 215 Ibid., VIII, 221. 216 S. Foster Damon, A Blake Dictionary, 1973, p. 416. 217 Vala, VI, 225. 218 Jerusalem, 44, 21-22. 219 Vala, I, 190-193. 220 Ibid., I, 214-218. 221 C. Daniel, Scripta Aramaica, p. 257. 222 Vala, VI, 273. 223 Ibid., VI, 283. 224 Ibid., VI, 282. 225 Termen tradus de Klaus Mylius (Wörterbuch Sanskrit-Deutsch, 1975, p. 525) prin "Oberkönig" cu sensul de "rege suprem", "rege suvrean" (care nu are nici un alt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fapturile, cînd Dumnezeu va fi totul în toate (idee îmbrățișată de Blake în Jerusalem). De altfel, chiar cuvîntul Luv-AH are afinități cu ebraicul ruah, care înseamnă duh (de viață) și are corespondent în aramaicul ruho = vînt, duh, spirit (C. Daniel, Scripta Aramaica, p. 58). Luvah este duh, fiindcă în vîrstă de aur este invizibil asemeni celei mai tainice Persoane Dumnezeiești Dumnezeu Duhul Sfînt: "Luvah cel Nevăzut în nouri lucitori plutea peste al Valei cap,/ Și-astfel străvechea lor vîrstă de aur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Numele Enion conține rădăcina grecească "on" care înseamnă "ființă" și care este participiul prezent al verbului "einai" = a fi. Verbul "einai" are afinități lingvistice cu aramaicul "AIN" "Neantul" ("AIN" este numele Ființei Supreme în Kabbala și Zohar; cf. Constantin Daniel, Scripta Aramaica, p. 258). 7 (I, 24) IERUSALIM / JERUSALEM: este "contrapartea" emanativă a Albionului (Omul Primordial), simbolizînd libertatea spirituală arhetipala, infinită, eternă, înnăscuta (în sensul lui Berdiaev, increată), avînd un corespondent în lumea materială: America, simbolul libertății materiale. 8 (I, 75
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ca Barbey d’Aurevilly), Baudelaire e primul autor care ridică dandysmul la rang de doctrină, numind-o ca atare, În timp ce se Întreabă patetic: „Ce este așadar pasiunea asta, care, devenită doctrină, și-a făcut adepți atotstăpânitori, instituția asta nestatornică În scripte, ce și-a făcut o atât de trufașă castă?”1. Luând-o pe firul etimologiei, afăm că doctrina era, la origini, Învățătură, artă, știință, teorie. Nici azi Înțelesul cuvântului nu s-a schimbat prea mult: „totalitate a principiilor unui sistem
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Însuși, Jean d’Ormesson nu uită să Îi pomenească pe La Bruyère și pe La Rochefoucauld, citându-l Însă ca pe un zeu pe Baudelaire: „Ce este așadar pasiunea asta, care, devenită doctrină, și-a făcut adepți atotstăpânitori, instituția asta nestatornică În scripte, ce și-a făcut o atât de trufașă castă? E mai presus de orice o nevoie aprigă de a-și plămădi o originalitate, cuprinsă În limitele exterioare ale uzanțelor zilnice. E un fel de cult de sine Însuși ce poate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
atitudine față de salariați, o poziție de implementare a unor relații de putere. „Atât cât este posibil, lucrătorii, la fel ca șefii de ateliere, vor trebui să fie complet eliberați de munca de organizare, ca și de orice activitate legată de scripte. Orice muncă intelectuală va trebui exclusă din atelierele de muncă și centralizată la serviciul de normare a muncii, astfel încât să păstreze, în mod strict, șefilor de ateliere și șefilor de echipe, munca de execuție, aceștia din urmă având ca misiune
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Editura Prietenii Cărții, București, 1993. MICLĂU, Paul, Dislocații, 2 volume, autoficțiune, Editura Prietenii Cărții, București, 1994. MICLĂU, Paul, Roumains déracinés, Éditions Publisud, Paris, 1995. MICLĂU, Paul, Sous le trésor. Sonnets, Helicon, Timișoara, 1997. MICLĂU, Paul, Au bord du temps. Sonnets, Scripta, București, 1999. MICLĂU, Paul, Racines écloses, édition intégrale de sept cycles de sonnets, Ex Ponto, Constantă, 2002. MICLĂU, Paul, Universités, memorialistica, Editura Universității din București, 2004. MICLĂU, Paul, Semence de sens. Sonnets, Paralelă 45, Pitești, 2005. MICLĂU, Paul, Fugues. Poèmes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
162. 1128 V. Paul Miclău, Punte intru text, Editura Facla, Timișoara, 1991 ; Paul Miclău, Sonnets, Institut Național des Langues et Civilisations Orientales, Paris, 1991 ; Paul Miclău, Sous le trésor. Sonnets, Helicon, Timișoara, 1997 ; Paul Miclău, Au bord du temps. Sonnets, Scripta, București, 1999 ; Paul Miclău, Racines écloses, édition intégrale de sept cycles de sonnets, Ex Ponto, Constantă, 2002 ; Paul Miclău, Semence de sens. Sonnets, Paralelă 45, Pitești, 2005 ; Paul Miclău, Fugues. Poèmes, Domino, București, 2006 ; Paul Miclău, Din izvor de verb
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
alte mărturii ale rolului pe care scriitorul l-a avut cu acest prilej: o carte de vizită prin care își asumă răspunderea pentru tot ce se va publica în D. (1879) și nu mai puțin de șapte comenzi înregistrate în scriptele Tipografiei Samitca pe numele lui I. L. Caragiale, ca redactor al ziarului (1883). R.Z.
DOLJUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286819_a_288148]
-
-și distra cititorul, dar, forțând nota, unele situații apar ca fiind trase de păr. Acțiunea romanului Râia (1936; Premiul Academiei Române) se desfășoară tot într-un colț de provincie. Foiesc și aici eternii slujbași năclăiți în rutină, veștejindu-se în „sfoiagul scriptelor” și tocându-și timpul în glume insipide și inepte cancanuri. Dând din coate și pândind oportunitățile care convin lipsei lui de scrupule, tuciuriul Sofronie Lăzărescu se cocoață din treaptă în treaptă, ajungând cogeamite deputat. Nimeni și nimic nu-l mai
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
rar e cineva așa de plin de prejudețe ca fantastul ce se crede liber de ele. Eu îl vizitam și-l aflam adesea ocupat cu lectura, însă el ascundea totdeuna cartea dacă vineam eu. O dată însă o văzui totuși; erau scriptele lui Jung-Stilling. - Domnule conte, zic, dumneavoastră citiți istorii de viziuni și spirite. Mă-ndoiesc să crezi în așa ceva. - Și de ce nu, părinte? Oare e ceva nepotrivit în aceasta, sau crezi că omul ar forma terminul estrem a creațiunii și ar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sa. Cicero chiar nu-și ascunde bucuria când se zice că la spectacole publice ce se dădeau înainte vreme au fost primit cu puternic aplauz din mâni, fără ca să se fi auzit printr-aceste un singur fluieraș de păstor: [... ], în scriptele sale mici editate de Sillig, II, pag. 321, 330 ș. a. m. d. {EminescuOpXIV 247} favoarea publică care caută să simtă prin aclamațiune produsă artificial efectele mediate a unei mari și frește manifestațiuni artistice. În preajma acelor semne infalibile a unei efect
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
presupune, credem, că opoziția ar fi fost atât de machiavelic perfidă încît să introducă acel pasaj - în numele guvernului - în prețioasele coloane ale "Romînului" fără știrea redacției, cu ignorare deplină din partea onor. Costinescu și a celorlalți. 263 {EminescuOpXIII 264} Verba volant, scripta manent. Ceea ce-or fi pus la cale prin viu grai onorabilii în cestiunea Dunării s-au uitat, așa precum se uită apele acestui râu după ce s-au revărsat în mare. Ei! Cum n-avem noi ceva scris din vremea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]