216 matches
-
Foarte multă Încredere provine din a ști că există un plan cu ajutorul căruia puteți face față necunoscutului. (Eu m-aș fi simțit mult mai bine dacă citeam dinainte instrucțiunile de pe ușa camerei hotelului În care stăteam.) 3. Transformați activitatea de scrutare a viitorului Într-una obișnuită. Nimic nu este mai descurajant pentru angajați decât să-și vadă managerul intrând În panică În fața neprevăzutului. 4. Acceptați faptul că schimbarea este inevitabilă și că va fi așa toată viața. Singurele necunoscute În această
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
evidențiat în mod deosebit în timpul executării pedepsei. Reducerea implicită a duratei pedepsei este posibilă și în baza dispozițiilor cuprinse în legea executării pedepsei cu privire la munca prestată de condamnați pe timpul executării pedepsei. Aceste dispoziții stabilesc și mecanismul după care se produce scrutarea duratei pedepsei, ca efect al muncii prestate. Soluția reducerii pedepsei cu închisoarea, ca efect al muncii prestate de condamnat, este consacrată și de Codul penal spaniol. În alte sisteme de drept decât cele occidentale, pot fi întâlnite mecanisme de reducere
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
doar în sine. Chestiune de gust personal, nu? Și nimic mai mult. De unde, vă și rog să mai rețineți că nu mi-am dorit niciodată să mă erijez în critic de artă. Apropo: ca să nu credeți că sînt unic în scrutarea sceptică a "ultimului val", vedeți, rogu-vă, recentele intervenții din România literară, și poate că pictori de calibrul unor Marin Gherasim, Alexandru Chira, Sorin Dumitrescu, al criticului Pavel Șușară vă vor convinge mai mult decît mine în ce privește producțiile "la zi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
actelor de acreditare) a vieții umane are limite și că dincolo de acestea se află paradoxal ! tot viață omenească (potențială, posibilă doar, în raport cu faptelor ei): practici și reguli elementare, "gânduri" împresurate de alte fapte subiective, "rostiri" (incorecte, adică neacreditate) etc. O scrutare a acestor limite nu este cu putință în condițiile acceptării necondiționate a normelor gândirii justificatoare, constrângătoare; dar nici în disprețul acestora. Totuși, ele constituie "lumea vieții" umane, într-o primă (naturală) ipostază a sa. Ceea ce înseamnă, totuși, că scrutarea limitelor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
O scrutare a acestor limite nu este cu putință în condițiile acceptării necondiționate a normelor gândirii justificatoare, constrângătoare; dar nici în disprețul acestora. Totuși, ele constituie "lumea vieții" umane, într-o primă (naturală) ipostază a sa. Ceea ce înseamnă, totuși, că scrutarea limitelor vieții omenești constrânse prin gândirea autonomă este posibilă și poate trece în act în anumite condiții. Care sunt acestea? Deocamdată poate fi formulată o regulă de metodă, ea însăși constrânsă formal și având un sens negativ: limitele despre care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ulterior începuturilor istoriei filosofiei. Despre acest eveniment va fi vorba mai departe. Nu, însă, doar în sensul descrierii și, poate, al explicării sale, ci și în acela al încercării de a potența non-judicativul, în scopul revenirii la putința unei noi scrutări a logos-ului originar. Întrucât voi lucra și ilustrativ, selectând din istoria filosofiei reconstrucții care îmi apar ca model de "realizare" a celor două discipline, demersul meu se va concentra în primul rând către sesizarea unor potențialități non-judicative; desigur, argumentând
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
etc.) pare a nu-i fi dominat și pe gânditorii din alte orizonturi de viață judicativă, mai depărtate de "apusul" sub autoritatea căruia ne situăm acum. Ne-ar putea scoate din aceste obiceiuri vreo lecție de filosofie? Atenția îndreptată către scrutarea limitelor dictaturii judicativului ne-ar putea oferi un răspuns. Oricum, cele două ipostaze ale gândirii, pe care, de-acum, trebuie să le avem în vedere, căci ne-am încărcat cu greutatea uimirii că ele sunt ceva, își radicalizează diferența în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
liberal, precum și „vizitele” lui Carol I din august 1880, la Viena și Ischl (unde s-a Întreținut cu Franz Joseph) și În Germania, au impus concluzia că, pentru consolidarea poziției externe a statului român, nu se putea miza doar pe scrutarea unor „circumstanțe favorizante” din combinațiile „diplomației continentale”, ci, mai ales, pe o mișcare politică internă Îndrăzneață ce să confere micului principat de la Dunărea de Jos o mai Înaltă titulatură și un sporit prestigiu. Era vorba despre proclamarea Regatului, act În privința
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
efecte prea mari: inventarea scrisului, diferite inovații tehnologice etc. Margaret Mead dezvoltă pe larg tocmai un asemenea punct de vedere. Ea propune o analiză a microproceselor prin care o inovație culturală este elaborată și adoptată de către o colectivitate mai largă. Scrutarea acestor microprocese este de natură să convingă de marele rol al evenimentului, inclusiv al întâmplării, în evoluția societății (Mead, 1964). Nu întotdeauna însă calea pe care evenimentul împinge evoluția este stabilă. Să revenim la cazul discutat mai înainte în legătură cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
puterea bolșevică a retezat-o. Dar de o gîndire spirituală creatoare de modernitate nu ortodoxia oficială s-a îngrijit. A pune în termeni creștin-răsăriteni întrebarea despre sensul istoriei, despre persoana-în-istorie, a extrage din modernitate o nouă situare mentală, fertilă pentru scrutarea adevărului creștin, la asemenea provocări au răspuns revoluția religioasă a intelectualilor ruși, la începutul secolului XX, sau alți gînditori aparte, întrucîtva izolați. Abia astăzi, presate de intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe încep să formuleze generalități privitoare la relația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
demersului să se limiteze la nivelul diagnozei anunțate. Studiul are, de altfel, meritul de a fi, probabil, cel mai consistent și mai categoric de acest gen, redactat intenționat Într-un limbaj plasat În afara retoricii pedagogice tradiționale. Practic, se dorește o scrutare pertinentă, din afara sistemului, care să fisureze monopolul deținut de acest sistem asupra imaginii de sine. Se evită vehicularea unor proiecte noi cu ajutorul unor noțiuni vechi, de pildă cele care delimitează palierele școlarizării: preșcolar/școlar, primar/secundar, preuniversitar/universitar, profesor/elev
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care informațiile autoreferențiale incomplete, generând o aură de mister, alternează cu relatarea unor întâmplări cu personaje apăsat antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921) ori Documente și lămuriri..., unde se află și un remarcabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Dacă în copilărie, imaginea corporală se afla la periferia conștiinței, treptat, ea devine din ce în ce mai centrală, încorporându-se în conștiința de sine și începând să fie percepută ca atare. În absența ei nu se poate organiza identificarea. La pubertate are loc scrutarea profundă a caracteristicilor corporale și faciale, cu încercări multiple de mascare a neajunsurilor și aspectelor inestetice, ceea ce exprimă dorința lor de ajustare a sinelui corporal, precum și nevoia de a apărea agreabil și prezentabil în fața celorlalți. Simultan, aceștia pot fi considerați
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ale Occidentului. Dimpotrivă, ele au parte de o prezentare echitabilă, fiind văzute drept parte legitimă și vie a proceselor istorice ale ultimilor 60 de ani. Deducem de aici că În demersul său a prevalat țintirea directă a Adevărului, și nu scrutarea printre gene a ideologiei și nici emfaza Înecată În concepte și speculații meschine a atâtor academici occidentali pentru care lumea se oprește la nivelul propriilor obsesii nombriliste. Așezat sub semnul unei fraze a lui Thomas Mann, din Muntele vrăjit, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
XX-lea, autoritățile de resort de la Budapesta au întocmit un index librorum prohibitum al cărților didactice românești pe care l-au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu, 1915, p. 108). O altă cale pe care se manifesta maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată pe 11 martie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evident, și pe deplin asumat, Raportul Tismăneanu, deși pretinde a furniza adevărul științific despre comunismul românesc, derogă substanțial de la principiul abținerii de la (pre)judecăți morale în contextul analizei istorice. Mai mult, însăși ideea de "comisie a adevărului" trebuie supusă unei scrutări critice intense, întrucât ideea de fixare oficială și definitivă a adevărului științific în general și istoric în cazul de față de către o comisie aprobată statal este străină de ethosul științei, codificat în ceea ce a ajuns să se numească "normele mertoniene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]