3,534 matches
-
și românii, după cum ne asigură Marcellus Empiricus: „Pușchelele care se fac pe limbă, să le atingi cu poalele tunicii pe care o porți zicând de trei ori: atât să se aleagă de acela ce ma vorbește de rău și să scuipi de trei ori jos. Tot prin scuipare se tratau pușchelele în Germania și în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
acela ce ma vorbește de rău și să scuipi de trei ori jos. Tot prin scuipare se tratau pușchelele în Germania și în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
se tratau pușchelele în Germania și în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat!”De boală cea rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat!”De boală cea rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se va duce râul cu apă . De „aplecare” (indigestie
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat!”De boală cea rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se va duce râul cu apă . De „aplecare” (indigestie), se trăgea bolnavul pe la încheieturile mâinilor, pe la tâmple și pe
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat!”De boală cea rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se va duce râul cu apă . De „aplecare” (indigestie), se trăgea bolnavul pe la încheieturile mâinilor, pe la tâmple și pe vinele gâtului, cu scuipat (în toată țara). Un leac a cărui origine trebuie căutată în cele
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
pe la încheieturile mâinilor, pe la tâmple și pe vinele gâtului, cu scuipat (în toată țara). Un leac a cărui origine trebuie căutată în cele mai vechi timpuri: „Primăvară, cine vedea un brotăcel prin iarbă, trebuia să-l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind foarte util contra frigurilor. Meglenoromanii scuipau în gură insectei numită „hiavră” (cap de mort), ca să scape de friguri. Marcellus Empiricus recomandă și el, precum am aratat mai sus, ca să
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
cărui origine trebuie căutată în cele mai vechi timpuri: „Primăvară, cine vedea un brotăcel prin iarbă, trebuia să-l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind foarte util contra frigurilor. Meglenoromanii scuipau în gură insectei numită „hiavră” (cap de mort), ca să scape de friguri. Marcellus Empiricus recomandă și el, precum am aratat mai sus, ca să se scuipe în gură unei broaște, pentru a scăpa de durerea de masele. Dar scuipatul la români
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind foarte util contra frigurilor. Meglenoromanii scuipau în gură insectei numită „hiavră” (cap de mort), ca să scape de friguri. Marcellus Empiricus recomandă și el, precum am aratat mai sus, ca să se scuipe în gură unei broaște, pentru a scăpa de durerea de masele. Dar scuipatul la români era și este un gest cu multiple întrebuințări, sensuri, semnificații ori încărcături emoționale având scopuri insuficient studiate și eluciadate care îmbracă astăzi printre cele mai
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
ținând de nerespectarea bunelor maniere. Scuipatul este prezent în mod surprinzător și în practică religioasă creștină, spre exemplu cea a botezului, în care nașii sunt invitați de trei ori să se “lepe-de cel rău” și tot de trei ori să scuipe. Iar expresia “scuipă-l să nu-l deochi” , atunci când vine vorba despre un copil, ne este deja cunoscută și nouă, românilor dar și altor popoare. Sitografie: http://www.lovendal.ro/wp52/scuipatul-o-masura-eficace-impotriva-energiilor-malefice/ https://en.wikipedia.org/wiki/Marcellus Empiricus http://www
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
bunelor maniere. Scuipatul este prezent în mod surprinzător și în practică religioasă creștină, spre exemplu cea a botezului, în care nașii sunt invitați de trei ori să se “lepe-de cel rău” și tot de trei ori să scuipe. Iar expresia “scuipă-l să nu-l deochi” , atunci când vine vorba despre un copil, ne este deja cunoscută și nouă, românilor dar și altor popoare. Sitografie: http://www.lovendal.ro/wp52/scuipatul-o-masura-eficace-impotriva-energiilor-malefice/ https://en.wikipedia.org/wiki/Marcellus Empiricus http://www.miscareaderezistenta.ro/obiceiuri-si-traditii
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
îl lovise în coastă pe Iisus. Iudeii priviră când spre Gaius când spre vârful suliței, când spre Hristos care atârna nemișcat pe cruce. Încurcați și convinși totodată, iudeii abandonară ideea de a mai zdrobi oasele lui Iisus și părăsiră Golgota scuipând spre cei răstigniți iar Gaius le atrăsese atunci atenția să nu arunce cu pietre, deoarece riscau să lovească pe vre-un legionar. Apoi acel muget al pământului îi făcu pe toți să stea locului încremeniți și totodată uimiți, privindu-se
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
apă. Nea Ion, alias doctorul, a luat cu furculița un dumicat de mămăligă pe care, după ce l-a trecut prin usturoi de vreo două-trei ori, la dus la gură. Nici nu l-a băgat bine în gură că la și scuipat afară. - Aoleu! Mamă, ce arde! - Ia de aici, domn doctor, un pahar de rachiu ca să te răcorești! zise nea Ghiță, râzând de suferința bietului doctor. Gospodina a apărut în prag cu o carafă de vin galben ca untdelemnul pe care
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
nori în Paradis: „Ți-am dăruit fulgi / într-o iarnă capricioasă - / gestul meu ți-a părut / ca un fel de trădare / a toamnei imperiale” („Trădare”). Există și despărțiri și atunci tonul devine elgiac: „Te-ai dus - / în urma ta / clepsidra își scuipa / ultimul fir de nisip. / Ai putea să nu spui nimic.../ Așa și faci, dar pleci / lăsând în urma ta / doar stelele căzătoare! / Te-ai dus - / în urma ta / melancolii, iluzii, fum. / “Căci fum sunt toate!” („Despărțire”). Cu toate că aceste cuvinte sunt tocite de
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
pornit mașina după aproape zece minute, timp în care a considerat că s-a calmat suficient și a hotărât ce urmează a face. Îl obseda un gând anume și nu se putea abține să nu scrâșnească din dinți și să scuipe cu ciudă pe carosabil. Cum a lucrat pe cont propriu, a și dat-o în bară, imbecilul! Problema e că nu știu dacă există doar treaba asta și nu or fi mai multe... Cum p...a mamei lui am avut
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_14_.html [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
patru foi. Sar pe el cu toți grămadă Și-l strâng tare la mijloc, Se calcă pe cap și coadă Să-i ia frunza cu noroc. Fericitul cu greu scapă, Fuge sub un trunchi bătrân, Ține-n palmă frunza lată, Scuipă ... și o bagă-n sân. Referință Bibliografică: BURSUCII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1550, Anul V, 30 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BURSUCII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1427695745.html [Corola-blog/BlogPost/341006_a_342335]
-
un profet păgân închis În carapacea mea de humă. Eu sunt înalt ca un stindard Ce-i ros de umbră și de glorii, Ca un păcat spălat de nard În patruzeci de purgatorii. Eu sînt pribeag ca un strigoi Ce scuipă lumea cu blesteme, Ca un nebun cu pumnii goi Și tidva plină de poeme. ----------------------------------------------- Publicată în „PREPOEM”, an II, seria II, nr. 19 din iunie 1941 METAMORFOZE Acest drumeag de lespezi încâlciți Îmi rupe carnea goală și trufașă Pe urmele
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Și fluer în sărăciile-i pătule. Hei, suflete deapururea hoinar Oprește la o margine de vară Și soarele luându-l felinar Să trecem peste margine afară. Voi ocărâ de-acolo, fără cosorog Acest pământ aidoma cu-o sferă Și voi scuipa pe mersul lui olog De brută prăbușită în holeră. Nu-i voi mai cere niciun dumicat, Nicio tingire doldora de varză Ci-a ferecat în foame și păcat Îl voi lăsa să urle și să arză. Târziu în veacuri, poate
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
cer răzbunare-acum / Martirii noștri ce-au murit pe roată. // Al nostru e; îl vrem, și pentru el / Porni-vor și moșnegii de la vetre, / Îl vrem, îl cerem, e supremul țel.../ Și vai de trădător și de mișel, / Că-l vom scuipa și-l vom goni cu pietre //...// Al nostru e: pământ din vechi pământ / Și sânge din latinul nostru sânge. / E trup și os din osul nostru frânt, / Un dor avem în el și cel mai sfânt / Și nimeni astăzi nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
groapă Învelită de cortina Nictitantă ca o pleoapă... Surpă toamna-n plăgi diforme Și-n caverne-adânci de carne Peșteri de stafii și forme Diabolice cu coarne... Toacă toamna ca talajul Drumurile din cartoane, Vântul întețind tirajul Mușcă sticlă și betoane... Scuipă toamna groasă spută De pădure desfrunzită, Gol pământu-i ca o plută Pe o apă nesfârșită... Doare toamna, dorul doare Ca o voce fără voce Când privighetoarea moare De al toamnei cioc feroce... Rupe toamna satul, crângul, Crapă munților povara, Și
DE TOAMNĂ ŞI DE ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/De_toamna_si_de_tara_romeo_tarhon_1350731115.html [Corola-blog/BlogPost/346444_a_347773]
-
și pe unde mergi, Poți să te tragi din neam de regi, Te-omoară și un biciclist Ori un poet cu chipul trist, De fapt nici nu este poet, Lovește scurt, foarte discret, , Natura spune să te duci, Unii te scuipă, nu te spurci Cu un răspuns, zadarnic e, Decapitat te-nalți în cer. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Linșaj / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1071, Anul III, 06 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate
LINȘAJ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Linsaj_boris_mehr_1386323001.html [Corola-blog/BlogPost/363043_a_364372]
-
ne înconjoară ne amestecăm cu aerul sărat bate un iz puternic de alge și nașteri Icar ezită poate va zbura mâine. RELATIVUL Mi-ai vorbit explicit Așa relativ chiar că înțeleg de ce zenitul începe la Caracal Munții tociți fumegă și scuipă o pucioasă groasă mi-a murit un pisic ți-am spus? avea 12 sau 37 de ani, nimeni nu știe mieuna în engleză sau leopardă nu știu unde plutește sufletul lui acum probabil călare pe o balenă cu care toarce în duet
ÎN CĂUTAREA LUMINII (POEME) de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1420639955.html [Corola-blog/BlogPost/376098_a_377427]