2,829 matches
-
vîntului, ca pe schiuri spune Lazăr, ridicîndu-se. Cursă mare, frumoasă, confortabilă, motor bun ce ne pasă?! Tăticu', nu ți-ar strica un an-doi de șantier, să-nveți ce-nseamnă șoferie. Hai să vedem de lanțuri. Lazăr își strînge la piept scurta de fîș îmblănită, îi ridică gulerul și-și trage pe cap gluga, oprindu-se lîngă ușă să-l aștepte pe șofer, care ia lampa de control, trăgîndu-i cordonul afară din lăcașul de la bord. Coboară amîndoi în întuneric, cu lampa aprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
începeau să se foiască, să-și ia pălăriile din cuierele de pe pereți iar femeile, aflate în pronaos, ieșeau, știind că le vor aduce acasă bărbații nafură într-un colț de batistă, preotul s-a grăbit să adauge că anume a scurtat slujba să-i rămînă timp mai mult pentru cele pămîntene, de zi cu zi, "căci, iată, a ridicat el ochii puii de rîndunică au prins aripi și s-au înălțat în zbor. Drumul lor e lung și țările unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Paharele goale stau alături, lîngă sticla pe jumătate; în rest, masa e liberă. În centrul ei, profesorul așază pachetul de cărți cu fața în jos. Cald. Să-mi las paltonul. Să nu lăsați chiar mai mult zice Lazăr încet, scotîndu-și scurta de fîș. Taie. Tăiat. Lazăr își aprinde o țigară, trage două-trei fumuri, apoi și-o lasă agățată în colțul stîng al gurii, astfel că dîra de fum, ridicată lent, scursă pe lîngă obraz, face să-și închidă ochiul, dînd întregii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu-și ceară drepturile vitale. Mi-am zis că fiecare oră în plus înseamnă o nouă treaptă în gîndurile mele de dragoste pentru tine. Ori eu am deja promisiunea unei căsătorii, nu-mi pot permite să mă îndrăgostesc. Speram că, scurtînd drumul, ajungînd la actul erotic final, îmi va fi mai ușor să te uit, iar tu mă vei ignora. Dumnezeule! își trece Mihai palma peste frunte, pînă spre ceafă aud bine ori am halucinații?! Încet, te rog! îl temperează Cristina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ruptă îl ajută Radu pe Mircea Emil să-și încheie haina la piept. Mă tem că și la plămîni ai ceva, atîta drum prin viscol... Nu mai ai nici o haină? Pălăria mi-a rămas unde am dormit, în magazie. Na scurta asta de fîș, vezi că nu-i a mea. Știu, dom' doctor; dacă nu era ala, stăteam în mijlocul șoselei. Te duci la spital, la chirurgie, spui că te-am trimis eu, doctorul Radu. Iei cursa de colo, de la gară, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
oameni care deschid din cînd În cînd robinetele de apă și care spre seară ies după cumpărături (se hrăneau, probabil, cu conserve). Numerele camerelor se desfășurau În sens invers sub ochii lui - 49, 48, 47 - redîndu-i gustul pierdut al aventurii. Scurtînd drumul, trecură prin fața unor camere numerotate de la 60 În sus, apoi, deodată, se pomeniră În dreptul celor numerotate de la 30 În jos. Printr-o ușă Întredeschisă răzbăteau pe coridor sunete ciudate - parc-ar fi fluierat și suspinat cineva, alternativ. Picoloul, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
al cetățenilor ei. Dacă prioritățile stabilite deja de noul președinte și măsurile în acest sens vor fi luate cu maximă responsabilitate, atunci într adevăr cei 20 de ani prognozați de domnul Silviu Brucan pentru instaurarea unei democrații adevărate vor fi scurtați la 15 ani, fapt enunțat într-un discurs chiar de domnul Traian Băsescu. Această victorie a avut un ecou larg în sufletul milioanelor de români care l-au votat. În străinătate, domnia sa a fost „lăudat și intervievat de toate ziarele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pîlniei. Nu-l auzise venind și tresări speriat cînd Îl văzu apărînd ca picat din cer, chiar lîngă el. Deschise gura să strige, dar amuți terorizat cînd simți tăișul ascuțit al unui cuțit atingîndu-i beregata. - O vorbă numai și te scurtez de-un cap, l-a anunțat Oberlus pe un ton care nu admitea replică. Întinde mîinile. Celălalt ascultă pe dată, mut Încă de groază, iar Iguana, cu mișcări precise, Îi legă mîinile cu lanțul, petrecîndu-i-l apoi, În așa fel Încît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
atenție structurii sufletești și educației serioase a Luanei. Întoarsă acasă de la antrenamente, ea trebuia să facă adevărate eforturi pentru a-și termina temele. Obosită, nu mai găsea resurse să învețe lecțiile predate. Începu să ia note mici. Supărată, Sanda îi scurtă timpul de joacă și îi interzise să se mai surmeneze citind alte cărți în afara celor cerute de profesori. Pe de altă parte, Luana se întreba ce impresie putea face o fată care-și petrecea vremea pe stadion. Nu visa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
părere de rău chinuitoare și un dor devastator. Dar această pășire peste granița cu lumea de dincolo îi aminti cât de trecătoare era existența omului pe pământ. Înțelese că amânările și ezitările de a-și pune ordine în viață îi scurtau timpul de fericire care-i fusese sortit. Venise vremea să ia o hotărâre, să-și întoarcă fața spre cel care o aștepta de prea multă vreme, cu prea multe sacrificii. Se săturase de o existență goală, lipsită de mângâierea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
parte, cu firele bine ticluite la tâmple, orientate spre ceafă, îi privi ochii de culoarea mierii. El îi prinse privirea și pentru o clipă păru să coopereze cu ea, dar, nu, aluneca, era prea departe și prea puțin dornic să scurteze traseul, să afle ce se petrece sub fruntea albă, înaltă a Carminei. Pe taburetul de lângă sobă, afișând un zâmbet obosit, uitată, mama își masa genunchiul umflat și se strâmba uneori atunci când descoperea punctul dureros ce dispărea imediat sub celule, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Ce simplu era să ți se spună: Uite că s-a făcut seară. Și ea să întoarcă privirea către fereastră și să confirme: Da, s-a făcut seară. Oare când a trecut timpul? Și să gândească, uite că s-a scurtat lumina zilei. Ai închis la păsări? Nu, mă duc acum. Seara, Carmina, fără să țină seama de protestele părinților, a plecat să umple găleata cu apă, la aceeași cișmea către care plecase și Elena într-o noapte de revelion, îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
chipul, și-a căutat din priviri pantofii și din nou a avut sentimentul de nesiguranță, a avut impresia că marea lui grabă ascunde ceva. Am stabilit ora când îi întâmpin mâine la gară, i-a relatat el sec, dorind să scurteze comunicarea care s-ar fi înfiripat în acest sens, o să mă duc la gară numai eu ca să încapă în mașină părinții, sora ta și soțul ei. Pe urmă a sărutat mâna mamei. Tatălui i-a strâns degetele, a aplecat corect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Una mică de tot. Bărbatul ședea cu fața în sus, poziție de om mulțumit. Lipită de el, Carmina îi simțea vena gâtului caldă, pulsând, plăpândă și vulnerabilă. Femeia nu închidea ochii, se temea să nu adoarmă și somnul să-i scurteze această imensă clipă de voluptuoasă tandrețe, nu, nu voia să adoarmă, voia să trăiască cu orice preț, minut cu minut, să prelungească în conștient prezența lui fizică, atât de certă, atât de aproape, știa că, oricum, peste o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mâinile la spate, așa cum făcea el, ca un leu în cușcă, indecis, înfrigurat, și gândul să-l poarte către ea ca la o posibilă schimbare de decor, tot mai stăruitor până când va înlătura toate piedicile din cale, își va îmbrăca scurta și va coborî scările sărind treptele din două în două, grăbit să ajungă la portiera mașinii sale aflate în parcare. Venise apoi o vreme când Ovidiu lipsise, lipsise mult timp. La sfârșitul primei săptămâni, Carmina deja era epuizată, avusese două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nimeni. Poate necesitatea de a comunica îmi creează această stare depresivă. Am privit în jur, erau bărbați, femei, copii, se vorbea, se râdea, nimeni nu era singur. Am observat că deasupra mării se lăsase o ceață, o pâclă alburie care scurta întinderea apei. Mi s-a făcut somn, am intrat în hotel, m-am dezbrăcat și m-am instalat sub pătură. Între timp, femeia de serviciu făcuse puțină curățenie. Am adormit aproape instantaneu. Eram bucuroasă să mă refugiez în somn. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la capăt intențiile. S-a arătat veselă, și-a amintit o mulțime de anecdote, nu a lăsat nici un minut să se scurgă în liniște, ca nu cumva vocea interioară să se facă auzită și să-i strice planurile. Dorea să scurteze lenta desfășurare a relațiilor ce se înfiripau între ea și omul acela. Se temea să nu se trezească și să se răzvrătească împotriva sa. O singură ezitare, o singură remarcă cinică adresată sieși și ar fi spulberat tot ceea ce acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Tarrant ia urma lui Adrian Ludlow și-i descoperă adăpostul“. Sună bine, isi dădu Șam cu părerea. S-ar putea să iasă o chestie drăguță. — Ba n-o să iasă, zise Eleanor. — De unde știi? — E-o poveste lungă. Am s-o scurtez cât pot. Stai jos. — N-aș putea să beau mai întâi o cafeluța? — Nu! i-o taie Eleanor. — Nu? Pe bune? Da’ ascultă-mă odată, fir-ai tu să fii! răbufni Eleanor. Într-un târziu lui Șam îi pică fișa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
am ieșit. ,,M-am depărtat de lume”, cum îmi place să spun. O, dar până acasă mai e mult!...urmăresc din greu poteca șerpuitoare acoperită de zăpadă. Merg și mă gândesc cu groază la drumul ăsta lung. Cum să-l scurtez? Să fug. Fug și cad. M-am împiedicat sau ceva mă sperie? Vântul suflă cu dușmănie din toate părțile. Privesc cu disperare în jur. Drept, neobișnuit de drept, o linie ferată străbate parcă înzăpezita câmpie. Traversele negre, ce se ivesc
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
aveți? De pildă, vise cu copii, cu pace, cu cer senin, cu păsări, flori, copaci... nu? Of, îmi pare rău, dar azi nu mai sunt la modă visele astea. Cum să spun... îi ajută să fie mai repede maturi! Se scurtează copilăria, înțelegi? Îhî, zise ea aproape plângând. N-o mai puteam suporta așa. După ce că îmi răpea timp prețios, nu îi lăsa nici pe ceilalți să intre. Am împins-o către ușă. Și ca de obicei am pus-o să-și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
același timp data petrecerii precum și lista nominală a participanților În scopul recuperării pagubelor În caz că s-ar produce imobilului și persoanelor fizice, inclusiv liniștii de care avem atâta nevoie. Îmi mențin propunerea, continuă Cuceu pe același ton. Nu s-ar putea scurta un pic? strigă omulețul de pe container. Din nou râsete, tropăit, apaluze. Și mișcările imprevizibile ale celor trei sticle. Cuceu continua imperturbabil: Se va populariza restanțierii cu taxele comunale la gazeta de perete a blocului. Propune Luțaș. Mențin propunerea. Bravo, Luțaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu un mâner mic și umflat de lanternă, înfășurat în bandă neagră, apoi mi-am dat seama că avea un fitil la un capăt. Am riscat o privire în spate, iar înotătoarea-gând era mai aproape, mai mult deasupra apei. Rechinul scurta distanța dintre noi. Aprinde-o, strigă fata. Cât de departe e? Ne-am mai lovit de o denivelare și m-am ținut strâns de ea cu mâna dreaptă. — Aproape - patruzeci de metri? — Aprinde-o, numără până la doi și las-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în domeniu politic, cât și al relațiilor bilaterale. In septembrie 1973, a participat, ca membru al delegației, la un turneu în state latino-americane, la nivel înalt, în Republica Cuba, Costa Rica, Venezuela, Columbia, Ecuador și, la revenirea în țară, pentru o scurta oprire în Maroc. Deși fuseseră pregătite vizite și în alte state latino-americane (Chile, Argentina, Uruguai, Paraguai), acestea au fost anulate, datorită evenimentelor din Chile înlăturarea, prin lovitură de stat, a președintelui Allende și a regimului acestuia. Cu acele prilejuri au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pamflet. Vreți să corijați spusa asta sau vreți să vă bateți cuie-n tălpi? Nu, mă simt bine în pantofii mei. Dumneavoastră? Nu apucă să-mi răspundă, că se intră cu știrile locale. Pentru că a trecut pe proprietatea vecinului ca să scurteze drumul spre casă, un bătrîn a fost omorît cu parul, de un băiat de 12 ani. Ca de obicei, știri rele, urîte, negre. Se prevestesc cutremure; vacile se îmbolnăvesc de SIDA; o fetiță e vîndută pe-o juma' de milion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
prin care să ne ajute să trișăm? Ești complet dement dacă încă te mai gîndești la șmecherii din astea, mă faci să cred că ți-ai pierdut mințile de tot. — Calmează-te că nu rezolvi nimic cu rățoiala, i-o scurtează Roja. N-avem altă șansă decît s-o luăm pe rînd, din aproape în aproape, ca să înțeleagă tot prostul. Cît ziceați că e deschiderea? Zece mii? O nimica toată dacă te gîndești la ce pot barosan ne așteaptă, adaugă zvîrlind pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]