329 matches
-
se remarcă faptul că decorul italian predomină în povestiri, iar aventurile care se desfășoară în Florența sau în împrejurimile acesteia sunt cele mai numeroase. Clasele sociale cărora le aparțin personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu orice preț.86 Acest motiv se pare că era îndrăgit de Chaucer, care l-a preluat din opera lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
copilă încă, îndemânatică era, harnică tot pe-atâta și-n nicio treabă muierească, țesut cu arnice ori mătase, n-ai fi găsit ușor pe cineva s-o întreacă. Apoi pe lângă acestea zicea nu-i cu putință să afli paharnic sau scutier, cum vrei să-i spui, care să știe a sluji la masa unui 189 Ibidem, vol. I, p. 53. 190 Ibidem, p. 196. 191 Ibidem. 75 domn mai bune și mai îngrijit decât slujea nevastă-sa, ca una ce era
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
relevantă a vieții umane.”250 Viața reprezintă un joc, o luptă, o competiție pentru cei plecați la drum. 251 Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un microcosmos, un mozaic de personalități, culturi și educație. Personaje diverse (cavalerul, scutierul, arcașul, stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești pe cale. Personajele feminine din grup sunt mai puțin numeroase, doar trei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
I, Mondadori, Milano, 1967, p. 56. 602 Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, ed. cit., p. 59. (trad. n.) 603 „Într-un vechi roman cavaleresc din ciclul Mesei Rotunde, un cavaler pe nume Galeotto ajută la înfiriparea iubirii dintre regina Ginevra și scutierul Lancialotto. Boccaccio (sau poate alții, nu se știe), gândindu-se la versul lui Dante care în Cântul V din Infern, episodul cu Francesca da Rimini, spune <<Galeotto fu il libro e chi lo scrisse>> (Galeotto a fost cartea și cel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să o îndemne către activități mai profane și mai relaxante totodată: să se plimbe, să danseze, să joace șah sau table, semn că voința femeii nu era cu totul de necombătut. și pentru că femeile îndurerate vrând-nevrând atrag atenția asupra lor, scutierul Aurel se îndrăgostește de cea rămasă singură, și, în cel mai autentic mod cavaleresc, își mărturisește pasiunea cântând elegii, rondeluri, balade. Dorigena, fidelă soțului, nu răspunde tuturor acestor avansuri, nu dă glas ispitei de a ceda unui alt bărbat („Dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mării: „În ziua când vei face treaba asta,/ Când fi-va netezită toată coasta,/ Te voi iubi ca nimeni pe pământ./ Mă leg în fața ta cu jurământ.”823 Deși, inițial, pare o slăbiciune din partea femeii de a ceda la insistența scutierului, totuși ea este conștientă că pretențiile ridicate nu pot fi surmontate: „Căci una știu: că nu va fi nicicând”824. Aurel nu renunță și se plânge zeilor, cerând sprijinul acestora pentru soluționarea testului la care este supus. La îndemnul fratelui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se remarcă faptul că decorul italian predomină în povestiri, iar aventurile care se desfășoară în Florența sau în împrejurimile acesteia sunt cele mai numeroase. Clasele sociale cărora le aparțin personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu orice preț.86 Acest motiv se pare că era îndrăgit de Chaucer, care l-a preluat din opera lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
copilă încă, îndemânatică era, harnică tot pe-atâta și-n nicio treabă muierească, țesut cu arnice ori mătase, n-ai fi găsit ușor pe cineva s-o întreacă. Apoi pe lângă acestea zicea nu-i cu putință să afli paharnic sau scutier, cum vrei să-i spui, care să știe a sluji la masa unui 189 Ibidem, vol. I, p. 53. 190 Ibidem, p. 196. 191 Ibidem. 75 domn mai bune și mai îngrijit decât slujea nevastă-sa, ca una ce era
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
relevantă a vieții umane.”250 Viața reprezintă un joc, o luptă, o competiție pentru cei plecați la drum. 251 Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un microcosmos, un mozaic de personalități, culturi și educație. Personaje diverse (cavalerul, scutierul, arcașul, stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești pe cale. Personajele feminine din grup sunt mai puțin numeroase, doar trei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
I, Mondadori, Milano, 1967, p. 56. 602 Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, ed. cit., p. 59. (trad. n.) 603 „Într-un vechi roman cavaleresc din ciclul Mesei Rotunde, un cavaler pe nume Galeotto ajută la înfiriparea iubirii dintre regina Ginevra și scutierul Lancialotto. Boccaccio (sau poate alții, nu se știe), gândindu-se la versul lui Dante care în Cântul V din Infern, episodul cu Francesca da Rimini, spune <<Galeotto fu il libro e chi lo scrisse>> (Galeotto a fost cartea și cel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să o îndemne către activități mai profane și mai relaxante totodată: să se plimbe, să danseze, să joace șah sau table, semn că voința femeii nu era cu totul de necombătut. și pentru că femeile îndurerate vrând-nevrând atrag atenția asupra lor, scutierul Aurel se îndrăgostește de cea rămasă singură, și, în cel mai autentic mod cavaleresc, își mărturisește pasiunea cântând elegii, rondeluri, balade. Dorigena, fidelă soțului, nu răspunde tuturor acestor avansuri, nu dă glas ispitei de a ceda unui alt bărbat („Dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mării: „În ziua când vei face treaba asta,/ Când fi-va netezită toată coasta,/ Te voi iubi ca nimeni pe pământ./ Mă leg în fața ta cu jurământ.”823 Deși, inițial, pare o slăbiciune din partea femeii de a ceda la insistența scutierului, totuși ea este conștientă că pretențiile ridicate nu pot fi surmontate: „Căci una știu: că nu va fi nicicând”824. Aurel nu renunță și se plânge zeilor, cerând sprijinul acestora pentru soluționarea testului la care este supus. La îndemnul fratelui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
deci incapabil de a produce fapte de măreție, așa cum vom vedea dintr-o simplă enumerare a titlurilor de capitole: "Cum Lázaro slujește la un popă și despre lucrurile ce i se întâmplară cu acesta", " Cum Lázaro intră slugă la un scutier și despre cum îi fu cu acesta", " Cum Lázaro îi slujește unui călugăr din ordinul Merced și despre ce i se întâmplă cu acesta", " Cum Lázaro intră slugă la un vânzător de indulgențe și despre câte a avut de tras
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
înfocatei văduve Priscilla, pe care încearcă s-o "convertească" la romantism, îndepărtând-o de plăcerile carnale) și există, pur și simplu, prin puterea voinței. Calvino introduce și ideea cuplului parodic de personaje, în cazul de față alcătuit din Agilulf și scutierul său, Gurdulú, cel înzestrat cu mimetica însușire de a se confunda cu obiectele pe care pune mâna sau cu locurile și ființele pe lângă care trece (dacă mănâncă ciorbă, devine ciorbă, dacă trece prin pădure, se transformă într-un copac, într-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care pune mâna sau cu locurile și ființele pe lângă care trece (dacă mănâncă ciorbă, devine ciorbă, dacă trece prin pădure, se transformă într-un copac, într-un urs etc.). Punând laolaltă o armură goală (aluzie limpede la donquijotism) și un scutier "fără personalitate", romancierul italian parodiază cuplul Don Quijote-Sancho Panza, fapt ce va fi confirmat și de desfășurarea erotică ulterioară a poveștii. În momentul în care "se confruntă" cu erosul, cavalerul nostru renununță la orice act fizic, preferând să se lase
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fizic, preferând să se lase în voia contemplării romantice a lunii împreună cu o iubită "ocazională", nu cu cea ideală pe care o caută de-a lungul întregului roman și în privința identității căreia este, de nenumărate ori, indus în eroare, în timp ce scutierul său, conform însușirii pe care o posedă, "erotizează" întregul univers al doamnelor ce-i țineau companie Priscillei. Și, dacă din lumea cavalerească Ariosto păstrase odinioară numai renumele, înclinând balanța în favoarea comicului, Calvino face același lucru desacralizând mitul o dată în plus
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
necitețe o veche cronică, îmi dau seama abia acum [la jumătatea poveștii, n.n.] că am umplut nenumărate pagini și mă găsesc doar la începutul poveștii mele; acum începe adevărata desfășurare a întâmplării, adică aventuroasele călătorii ale lui Agilulf și ale scutierului său umblând după dovada virginității Sofroniei; ele se împletesc cu drumurile Bradamantei, urmăritoare și urmărită, cu ale lui Rambald, îndrăgostit, și Torrismondo în căutarea Sfântului Graal". Nu mai este decât un pas până la o versiune extremă a acestui tip de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Creștinii deși vedeau aceste fapte gemeau și se lamentau considerându-le dezgustătoare, consumau alimentele ascultând de legea apostolică: Mâncați tot ceea ce s-a vândut în măcelărie, pentru ca să puteți fi liniștiți în conștiință. Întâmplător, doi bărbați distinși cu înalte grade militare (scutieri și gărzi de corp imperiale), au deplorat într-un banchet aceste acțiuni nelegiuite (dezmățul, cuvintele lipsite de pudoare etc.), când: Unul dintre comeseni, ipocrit și lingușitor, pentru a căpăta trecere în ochii suveranului a relatat împăratului cuvintele lor. Acesta porunci
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de nu, prin minte s-am pămînt; Totul mi-e bun, de-l potrivesc cu ce-am în gînd. (Iese) SCENĂ 3 (Încăpere în palatul ducelui de Albany. Intra Goneril și Oswald) GONERIL: E adevărat că tata a dat în scutierul meu fiindcă i-a certat bufonul? OSWALD: Da, doamnă. GONERIL: Ziua și noaptea, mă jignește. -N orice ceas Zbucnește-n vreo trăznaie sau în alta, Ne scoate din răbdări. Nu mai îndur. Curtenii-i fac scandal, el cată ceartă Din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un tată-ascultător. LEAR: Cum vă numiți, frumoasa doamna? GONERIL: Asta mirare-i, sire, de-un miros Cu alte pozne-a' tale noi. Te rog Să-mi înțelegi intenția corect: Bătrîn, stimabil cată-a fi-nțelept. Ții-o sută cavaleri și scutieri Dezordonați, stricăți și îndrăzneți, That this our court, infected with their manners, Shows like a riotous inn. Epicurism and lust Makes it more like a tavern or a brothel Than a graced palace. The shame itself doth speak For instant
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
both charge and danger Speak 'gainst șo great a number? How în one house Should many people, under two commands, La craiul frînc, ce fără zestre-a luat Mezina noastră, aș putea fi dus Să-ngenunchez la tron, tain de scutier Să cer, viața să-mi țin. La ea-ndărăt? Convinge-mă mai bine rob, vită să fiu (Arătînd pe Oswald) Acestui hîd rîndaș. GONERIL: La voia voastră, șir. LEAR: Față, te rog, nu fă să fiu nebun! Nu te-oi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a power already footed; we must încline to the King. I will look hîm and privily relieve hîm. Go you and maintain Și-ard nu eretici, ci de fuste vînători, Cînd tot procesu-i bine judecat, Nu-i cavaler sărac, nici scutier îndatorat, Cînd bîrfa nu își face trăi pe limbă Și nici pungașii-n gloata nu se plimbă, Cînd cămătarii banii-n cîmp și-i socotesc Și curve și codoși biserici construiesc, Atunci al Albionului regat Va fi cu totul tulburat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
sub scrumieră, pe noptieră, și pleci cu grija să nu lași nimic compromițător la fața locului."196 Când don Quijote poruncește dresorilor să deschidă cușca leilor captivi pentru a-i înfrunta, întreaga asistență îl consideră nebun de-a binelea. Replica scutierului Sancho Panza dezvăluie o calitate ce ține de natura cavalerească: Nu e nebun, e doar curajos!" De aceeași bravură dă dovadă Ladima, pe terasa restaurantului de la Movila, amendând pe loc mojiciile lui Fred, deși acesta din urmă era cunoscut ca
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]