119,853 matches
-
pietroi și l-am aruncat în fîntînă. Mi se luase o piatră de pe inimă. M-am întors acasă și, vreme de cîteva zile, m-am temut ca nu cumva să fi aflat cineva ceva sau să nu fi băgat de seamă vreo schimbare, dar cum nimeni nu mi-a spus nimic, m-am liniștit. Asta e pricina pentru care mă găsiți schimbat. Văzînd cum îl priveam, a adăugat: - Știu că vă gîndiți că astea nu sînt altceva decît halucinațiile unui nebun
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
la fel de vie precum a celorlalte întîmplări din viața mea; a fost ceva care a existat în sine. Pentru că presupun că, atunci cînd ați vorbit de simboluri, v-ați gîndit că există ceva care nu se reduce la ele. - De bună seamă. - Prin urmare, în sensul ăsta vă spun și eu că această întîmplare nu a avut nimic simbolic în ea. Pentru că, în alt sens, totul e simbolic, după cum totul e miraculos, misterios și halucinant. - Dar cum vă explicați asta? - Tocmai asta
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
probleme ale obiectului adorat. Este citat Petru Creția care lăsa un bilanț sumbru în al său "testament", o situație invers proporțională cu desfrînatul cult al poetului: "Peste tot ce înseamnă studii eminesciene s-a întins pustiul. Cercetătorii cei mai de seamă au murit, alții sînt bătrîni și obosiți, alții, după cîte o încercare mai mult sau mai puțin meritorie, s-au îndreptat către altceva. Pe tineri aceste studii nu-i atrag." Ilina Gregori atacă unul dintre cele mai slabe puncte din
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
altfel. În condițiile în care s-au făcut simțite anumite reacții de respingere a poeziei (vezi simptomele lui Ion Simuț, pertinente de altfel), criticii tineri (C. Rogozanu sau Paul Cernat, de pildă) ocolesc tacit cărțile de poezie lăsându-le în seama și mai tinerilor recenzenți, iar cititorii par mult mai atrași de roman, deci în lipsa unei piețe active a cărții de poezie, îndoiala asupra calității poeziei publicată ca pe bandă rulantă pare pe deplin justificată. Și din păcate realitatea nu prea
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
bazată pe tensiuni și opoziții? De ce ar fi America altfel?" Eseistul critică între altele mimetismul, "sincronizarea" superficială spre a recurge la un termen lovinescian. "Goana mult prea disperată după avangardă", acea poftă, ținînd de snobism, a unor persoane mai cu seamă din mediul academic și mai cu seamă tinere de a-și însuși cu orice preț ultimul strigăt al Modei de la Paris sau de la New-York, nu i se prezintă d-lui Nemoianu "ceva prea sănătos". O asemenea atitudine de imitație servilă
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
fi America altfel?" Eseistul critică între altele mimetismul, "sincronizarea" superficială spre a recurge la un termen lovinescian. "Goana mult prea disperată după avangardă", acea poftă, ținînd de snobism, a unor persoane mai cu seamă din mediul academic și mai cu seamă tinere de a-și însuși cu orice preț ultimul strigăt al Modei de la Paris sau de la New-York, nu i se prezintă d-lui Nemoianu "ceva prea sănătos". O asemenea atitudine de imitație servilă ocultează "capacitatea de a selecționa treptat ce
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Turul Franței a dat-o în bară, confundînd clădirea Adunării Naționale cu a (ce-o fi asta?) Muzeului Militar. Poate, Ecole Militaire. Se întîmplă și la case mai mari. * Dacă Botezau, Schrotter și Săvuică au fost figurile cele mai de seamă care ni s-au perindat prin fața ochilor cînd am privit la t.v. activități ale partidului de guvernămînt, Pinalti începe să fie definitoriu pentru imaginea P.N.L. Cum cine e Pinalti? Mă rog, dar cine e Botezau? Sînt români la modă
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
Bonjour Mon-taigne! E un puști vioi de vreo zece ani care trece pe lângă mine țopăind într-un picior, probabil cursa lui zilnică. Am timp să văd bareta papucului decoltat, cu toc roșu purpuriu, cum purtau în Evul mediu oamenii de seamă... am timp să-mi amintesc de legenda piciorului drept al statuii retezat în jumătatea de mileniu scursă de cine știe ce adorator al Eseurilor, picior pus la loc ulterior și care nu mai e, sigur, ce-a fost. Stilul acestui cărturar-curtean este
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
de intervențiile imediate ale lui Caragiale pe paginile publicațiilor, pe care le avea sub ochi. " Simt enorm și văd monstruos" este sentimentul preluat de la autorul cunoscutei schițe Grand Hôtel "Victoria Română", după ce, încercând să comentez ediția de față, îmi dau seama câte ar mai fi de spus și cât de departe mă aflu în a surprinde măcar o parte a esențialului, fiindcă, de fiecare dată când credeam că urmez calea cea dreaptă, realizam cât mă cufundam în hățișul de detalii pe
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
le-ai ales? La început, nu le-am ales. Prima dată, m-am dus din cauza fiului meu, care se întîlnea cu colegii lui la o anumită cafenea, "Dôme de Villiers", aflată lîngă cartierul în care locuiesc eu. Mi-am dat seama că ei se duc des acolo și stau pînă tîrziu, noaptea, pentru că își găsesc o anumită atmosferă, un mediu al lor. Așa că, din curiozitate, am început să mă duc și eu. M-am dus odată, de două ori, iar pe
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
bănuiesc că ți s-a întîmplat și să te duci în cîte o seară și să nu se întîmple nimic. Absolut. Am și un capitol în carte, în care descriu chiar acest fenomen. Se cheamă "Echecs". Totuși, mi-am dat seama că nu trebuie să caut, în mod deliberat, incidente, evenimente. Trebuie să fie un joc între spontaneitate și, totuși, această idee care să curgă și să sfîrșească prin a construi ceva. Chiar asta a fost o aventură, în sensul că
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
livrescă a fenomenului? Nu, e o combinație între receptarea livrescă și receptarea pe viu, care era cea mai interesantă. Totuși, cînd am descoperit scrierile lui Walter Benjamin despre Parisul secolului XIX, despre pasajele Parisului și despre Baudelaire, mi-am dat seama că sînt niște cuvinte-cheie, care-mi folosesc în ceea ce scriu eu. De pildă, acest termen de flâneur, care a fost creat în secolul XIX și care desemna apariția unui tip de individ, care avea timp, așa că mergea să se așeze
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
și să nu te uiți la ceilalți. Dar cînd începi să te "fixezi", să-ți îndrepți privirea asupra anumitor scene, fără voia ta, intri în viața oamenilor. Este ceva de-a dreptul fascinant. Și atunci am continuat. Mi-am dat seama că pot să dau o imagine asupra fenomenului pe care-l reprezintă cafenelele, în special la Paris. Așa că, de la cafenelele de la Paris, cu care am început, am trecut apoi și la altele. În general însă, totul a fost spontan. De
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
că nu ne ajunge spațiul să înregistrăm măcar tipologic virtuțile utilitare și malformațiile congenitale ale unei opere atît de compozite, nici măcar pe cele din categoria inexplicabilului, cum sînt absența cronicilor lui Mihail Văcărescu din 1896-1897 sau a celui mai de seamă film mut românesc, Maiorul Mura (1928), datorat mai ales lui Jean Georgescu, cu Elvira Godeanu (care nu figurează nici la Indicele de nume) în rolul principal. Asta în timp ce... Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu, Cinema.... un secol și ceva. O istorie
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
prea îmi păsa ce o să se mai întîmple. Dar, s-a întîmplat un miracol pe care nu mi-l explic nici azi, un caz unic (nu cunosc altul): am putut să-mi continui cariera poetică în America, unde, vă dați seama, nu se prea dau americanii în vînt după poezie și încă după o poezie care mai trebuie și tradusă! Am avut prieteni traducători, m-au tradus și mi-a apărut o poezie în- tr-un ziar foarte prestigios, "The New Yorker
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
spargă" pe care am inventat-o - nu știu dacă ați auzit despre acea drăcovenie pe care am făcut-o - a scris: "Nina Cassian, dacă pui în volum năzdrăvăniile astea, te ucid, cu dreptul pe care mi-l dă marele, fără de seamă talent ce-l ai." Am aceste manuscrise în fotocopii și le-am predat și la Academie. Da, a fost o întîlnire providențială în viața mea, cea cu Ion Barbu. I-am descifrat nopți întregi cu alți prieteni poemele. Ermetismul lor
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
război. Oasele lui le sunt aruncate la picioare, de către mama unei victime, în timpul unei nunți la care participă neinvitați, crezând în împăcarea definitivă între popoare. (Eros și Thanatos, ca într-o baladă albaneză care amintește de finalul �Mioriței"!). Dându-și seama de realitate, generalul, rușinat de un astfel de compatriot, îi aruncă oasele într-o prăpastie (chiar dacă apoi visează să le înlocuiască)... își dă astfel seama că un război nu se încheie odată cu încheierea păcii, că trecutul nu poate fi indiferent
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
Eros și Thanatos, ca într-o baladă albaneză care amintește de finalul �Mioriței"!). Dându-și seama de realitate, generalul, rușinat de un astfel de compatriot, îi aruncă oasele într-o prăpastie (chiar dacă apoi visează să le înlocuiască)... își dă astfel seama că un război nu se încheie odată cu încheierea păcii, că trecutul nu poate fi indiferent. E apogeul evoluției sale psihologice, descrise cu mare finețe. Datorită ei, ajunge să se considere generalul unei armate de morți în saci de nailon: �... armata
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
hărăzit-o cu niște supuși nu doar indiferenți la propria soartă, dar fericiți când, cu jovial cinism, diverși burtoși cățărați în vârful piramidei îi batjocoresc ademenindu-i c-un mic și-o sticlă de bere. Nefericiții, nici măcar nu-și dau seama că mizerabila mită provine din chiar sudoarea lor!
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
alți impostori. Unii dintre cei ce poluează școlile cu catalogul sub braț sînt foști turnători de nădejde ai Securității care și-au provocat și apoi trădat colegii și elevii fie pentru bani, fie pentru funcții, fie din complexul nebăgării în seamă, adică din ranchiuni de proști, de frustrați sau de mediocri. A avut d-na Andronescu minima curiozitate să afle cum e cu turnătorii Securității din ministerul pe care îl conduce? A încercat să afle ceva despre securiștii cu grad din
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
se înmuiase, dându-se după întâmplări. Așa încât, cu vremea, survenise o dezinteresare, ceva ca o descreștere treptată a forței presupusei sălbăticiuni tinere și viguroase. Parcă tot ce descoperisem eu până atunci în lume, nu mai era vrednic de luat în seamă ori de depozitat în cine știe ce colț al memoriei, labirint, subsol de mult plin de relicve, fosile, de zidiri vechi... temple?... redute?... și una și alta întrucât templul poate fi și el o redută contra... (lipsește). Aș fi devenit, devenisem chiar
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
Autorii își păstrează în bibliografii textele furate, cu un firesc al nefirescului care în alte părți ar ucide, dar la noi abia dacă îți dovedește cât de prost ești dacă nu procedezi la fel. Dar toate acestea sunt, îmi dau seama, jocuri de copii pe lângă furturile operate la cel mai înalt nivel. Nu mă refer doar la jaful din sfera economicului, ci la nerușinarea, de pildă, a d-lui Iliescu, de-ai scuti, în masă, pe magistrați de plata, totală sau
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
parcă, într-un fel ciudat, cu visul lui Renè de acum câteva zile. Eram la Lucerna, împreună cu Lisbeth Bhürer și Renè, călătorind pe un traseu complicat. Mă miram că Emil, soțul lui Lisbeth, nu era cu noi. Deodată îmi dau seama că din nebăgare de seamă îmi lăsasem valiza, fără eticheta cu numele meu pe ea, în altă parte. Călătoream, totuși, parcă în tren. Deodată, la apropierea destinației, Lisbeth, care a văzut neliniștea mea, mi-a spus: O să-ți găsești valiza
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
cu visul lui Renè de acum câteva zile. Eram la Lucerna, împreună cu Lisbeth Bhürer și Renè, călătorind pe un traseu complicat. Mă miram că Emil, soțul lui Lisbeth, nu era cu noi. Deodată îmi dau seama că din nebăgare de seamă îmi lăsasem valiza, fără eticheta cu numele meu pe ea, în altă parte. Călătoream, totuși, parcă în tren. Deodată, la apropierea destinației, Lisbeth, care a văzut neliniștea mea, mi-a spus: O să-ți găsești valiza în valiza lui Renè". N-
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
a emis pașapoarte cuprinzînd date false, pe numele unor minore. Luat cu grija recursurilor în anulare, de dragul dreptății la care are dreptul un Răzvan Temeșan, cunoscut în presă și sub numele de terminator al Bancorex, cînd să mai bage de seamă Parchetul General și asemenea fleacuri, chiar și flagrante? Și apoi acest scandal din gimnastica noastră a fost stîrnit de ziariști români. În lipsa lor de patriotism și de subiecte de scandal, cîțiva inși fără conștiință de la o publicație de sport autohtonă
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]