211 matches
-
descriu pozitia, aspectul sau particularitățile locului: Dealul Mare, Măgura Mare, Râpa Morii, Măguricea etc. - denumiri care vin de la diferite întâmplări din viața comunei și a comunității: Gloduri, Valea Hotarului, Izvorul Negru. - denumiri care păstrează amintiri din trecut: Saca (Seaca), Valea Secăturii, Valea Rea. - denumiri derivate de la numele unor persoane: Podul lui Ciuban, Valea Undiului, Valea Pleșii. - denumiri care atestă originea localității: Dealul Moiseiului. Munții localității: Pietrosu, Măgura Mare, Troian și Bătrâna Dealuri: Săcelului, Hlașca, Beresii, Moiseiului, Arșița, Deluț, Znida, Măguricea, Poduri
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
să se construiască tot mai multe reședințe ale unor zălăuani. Hotarele satului îl delimtează de localitățile Zalău, Ortelec, Moigrad, Jac, Romita, Chichișa și Ciumărna. Ele se întind de-alungul culmii Meseș (Peniragul ), peste cotele 716, 681 (Vârful Druia), 608, coborând pe Secătura spre Valea Druii (cunoscută și ca Valea Jurtenii, în sectorul inferior), prin locul numit La Hudă. Aici au existat câteva case, până prin anii '70 (urmele fundațiilor încă se mai văd). În această zonă, pe firul văii Jurteana se află hotarul
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
a găsit în stăpînirea lui Ioan zis Henul. Oronimele cu semnificație fitogeografică sînt numeroase (cca 36) și reprezintă atît vegetația actuală, cît și cea existentă în trecut (Dealul Ulmului, Frăsinișului, Mărului), cît și vechea extensiune a pădurilor (Dl. Runcului, Vf. Secătura, Arșița etc., cu semnificația despădurire. Mai puțin numeroase (18), cele cu semnificație zoogeografică redau mai ales fauna actuală (Dl. Ursului), dar și cea care a constituit fala Bîrgăului - faimosul zimbru. Foarte frecvente sînt oronimele cu semnificație în antroponimie (Dl. Toma
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Depresiunea Damiș poate fi inclusă în câteva trasee turistice, astfel: I. Bratca-Secătura-Damiș. Traseul pornește din centrul comunei Bratca, urmând drumul județean 764D, apoi după ce părăsește ramificația spre Valea Brătcuței și se trece pârâul cu același nume, urcă serpentinele spre cătunul Secătura. Pe dreapta se lasă drumul spre fosta exploatare minieră, se depășește cătunul menționat și, după ce se străbate o mică pădurice, se ajunge la primele case din satul Damiș (cătunul Mochești). După o frumoasă perspectivă asupra bazinului Brătcuței (pe stânga), se
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Poiana Ilvei ce se afla în cimitirul satului, în locul numit "Secătura Guzului" a fost folosită de sătenii din Poiana Ilvei până la data 20 mai 1904 când a fost demolată și transportată cu 27 de care spre localitatea Mijlocenii Bârgăului ca de aici să fie dusă mai departe, în satul Țentea de lângă
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
de zid, greco-catolică, sființită în anul 1903. Biserica de lemn este încă prezentă în amintirea comunității din Poiana Ilvei deși, de la demolarea ei au trecut mai bine de o sută de ani. Locul unde se afla, în cimitirul satului din "Secătura Guzului" este marcat de masa altarului care încă mai este în picioare. Inscripția, păstrată pe piciorul mesei altarului:""1762 Pomana lu Ștefan"" amintește de începuturile acestei biserici, construită din lemnele bisericii mai vechi din "Poderei", prăbușită în urma unei furtuni, la
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
din lemnele bisericii mai vechi din "Poderei", prăbușită în urma unei furtuni, la care s-a adăugat material lemnos nou, de molid. Construită într-un interval de timp destul de scurt după prăbușirea vechii biserici din "Poderei", noua biserică de lemn din "Secătura Guzului" nu a fost împodobită cu detalii sculptate sau artistice. Mai mare și mai spațioasă decât vechea biserică, noua construcție avea aproximativ 11 m lungime, 5 m lățime, înălțimea pereților era de 2 m. Structura edificiului, podeaua și poditura era
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
Alunu - Cernișoara, km 12 + 300 Refacere platformă drum interes local Gătejei │Comuna Copăceni │ 567 Refacere platformă drum interes local Bondoci Refacere platformă drum interes local Linia Gemenilor Refacere platformă drum interes local Valea lui Bucur Refacere platformă drum interes local Secături Refacere rigolă adiacentă drumului de interes local La Cimitir - intersecție cu DJ 665 Refacere drumuri interes local: Refacere drum interes local "La Motești" (platformă și șanțuri marginale), satul Pietrari Refacere drum interes local "La Lac" (platformă și șanțuri marginale), satul
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
s-a născut la 18 februarie 1906 în comuna Vadu Moților, județul Alba (localitate ce purta atunci numele de "Secătura" și făcea parte din Comitatul Turda-Arieș) și a decedat în decembrie 2001 la Turda. După ce a terminat clasele primare în satul natal, începe gimnaziul la Abrud, apoi liceul “Petru Maior” la Gherla. Bacalaureatul l-a dat la Cluj, președinte de
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]
-
soțului ei, încearcă fără succes să-l distrugă pe Urmatecu și îl scoate pe Bubi la un bal în seara când tatăl lui agoniza. În final, îl părăsește și pe Bubi, fugind în străinătate cu prietenul comun Gună Licureanu, o secătură cu un simț practic. Spre deosebire de arivismul lui Urmatecu care are un țel precis, arivismul Jurubiței este unul instinctual. Mai există și alți ariviști în roman, dar cu un rol secundar: chiristigiul bulgar Ivanciu, dornic să parvină, dar fără a avea
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
vol.IX, p.459-460). Iată-l pe Caragiale: „M-am exilat și atâta tot. [...] nu am ce căuta acolo, unde lingușirea și hoția sunt virtuți, iar munca și talentul, viții demne de compătimit." Iată-l pe Octavian Goga: „Țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei... Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în moraliști, miniștrii care s-au vândut o viață întreagă, deputații contrabandiști... Nu ne prăbușim nici de numărul dușmanului, nici de
Gabriel Liiceanu, reacție după ce Nicolae Breban a spus că el și Horia Roman Patapievici ar trebui împușcați by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102009_a_103301]