3,089 matches
-
a cunoscut barbaria. Fără soare, deși el ardea și fără stea, cerul strălucea. Am închis ochii și am încercat: pătratul, sfera, triunghiul lucrurilor care cândva ne-au înălțat. Pătratul era lipsit de vis, sfera ne claustra, triunghiul era o definiție seacă, în școala pozitivă cu lumina săracă, ca un tren uitat pe șinele retrase într-o gară. Sângele cald citat de poet ne mai cheamă înapoi în sfinții părinți. Pentru noi e târziu, întâmplările crude au săpat peste trupul amar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
În casele mici și meschine și-n marile saloane, iată! nu mă mai miră că la plecare versurile cad triste din liră. Și galeria este de vânzare în lumea prezentă de bacara, lipsită de soare, în ceașca de cafea vor seca amintirile. Icoane vechi De ziua ta, desigur, Sfântul Gheorghe și-a arătat sabia și crucea, acesta a fost portretul tău întotdeauna, deși noi îți spuneam Getuța domolind firea ta de luptător aprig ce se înmlădia în glas, la fiecare pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
m-a creat pentru foc". Adresându-se nopții, aducătoare de alinare a zbuciumului omenesc: "O, noapte, o, dulce timp, în pacea ta sfârșește fapta noastră, ne înalți din abis spre cer, întrerupi orice mizerie a inimii și sufletului, faci să sece lacrimile și mântuiești celui drept mânia și dezgustul". Iar în epigrama pentru Noaptea din complexul sculptural al mormântului familiei Medici, stă scris: Mi-e drag să dorm și mai mult, să fiu piatră, În timp ce rău-i peste tot și chinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
stau singură aici!” Se urcă înapoi în pat și se ghemui strângând genunchii la piept, lăsând lacrimile să curgă nestingherite pe cearceaful înflorat. Atât de multe curseseră de-a lungul timpului din ochii aceia că nu înțelegea cum de nu secase izvorul din care tot izvorau. Ce reprezentau acum aceste lacrimi? Durere, dor, singurătate, deznădejde, iubire...? Îi era frig, un val de aer rece care parcă venea din interior împrăștiindu-se cu viteză prin toate celulele corpului. Era frigul pe care
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de viață fără de moarte, omul se stinge la sfârșitul lui într-o speranță de moarte fără de moarte... Cât trăiește, obiectul de studiu al omului trebuie să fie Omul. Sfinte lacrimi născătoare de iubire, să iubim cât încă nu ne-a secat izvorul lacrimilor.. Spune poetul că veșnicia s-a născut la sat. Cei care nu se nasc la țară ar trebui să se roage pentru a se mai naște o dată... Nu-ți blestema soarta că te blestemi pe tine și nu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
terge Luceaf?rul lui Eminescu din mintea ?i sufletul românilor. [...] Mai pu?în patetic, neamul românesc simte c?? ? i-a asigurat dreptul la nemurire, mai ales prin crea?ia lui MIHAI EMINESCU. Petrolul ?i aurul nostru pot, Într-o zi, seca. Grâul nostru poate fi f?cut s? creasc?? ?i aiurea. ?i s-ar putea ca Într-o zi, nu prea Îndep?rtat?, strategia mondial? s? sufere asemenea modific?ri, Încât pozi?ia noastr? de popor de grani?? s???i piard
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
E municipiu azi,vezi bine,\ Dar are o mai veche fală”. Dacă în trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă,pârâu ce trece pe sub Podul Verde,pe sub Podul de Piatră,pe sub Podul Pescăriei și se varsă în râul Bârlad. In apropiere se găsesc Galeriile de Artă ce
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă,pârâu ce trece pe sub Podul Verde,pe sub Podul de Piatră,pe sub Podul Pescăriei și se varsă în râul Bârlad. In apropiere se găsesc Galeriile de Artă ce-i poartă numele. Aceste galerii reprezintă o oază de cultură într-o zonă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
amor? — 9.50, am informat-o sumbru. — Mincinosule. 9.50 e media mea... Iar 10 nu există. — Dacă ai 9.50 ca medie, înseamnă că ai ajuns și la 12... Te-ai tras cu Apostolii? Ochii îi devin o fantă seacă. Aruncă încă două bomboane de mentă în gură și le crănțăne, după care soarbe șampanie. Va trebui să te străduiești mult să repari așa mojicie. Șeicul meu mi-a spus să mă păzesc de bărbații care au ceva de dovedit
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Au rămas așa mai întâi, nemișcate, ochii închiși. Apoi, piele pe piele, s-au pupat ușor, cast, ținându-se de mâini, respirând din ce în ce mai greu. Sărutată mărunt pe gât, sfârcuri în palmă, Melissa rostogolea ochi albi, goi. Plumb în burtă, gura seacă, am întins mâna, mângâindu-le ușor pe cap. S-au scuturat... Au rămas încă o clipă nemișcate, abia atingându-se, ochii închiși. — Trebuia să strici tu vraja... Hai, gata, plătește, mi-a aruncat Melissa, enervată. Și-a tras tricoul la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lucrurile și să oprescă răul din oameni. Foca, un trimis al Domnului nu mai putea Îndura starea aceea de lucruri.Trimise pe pamant o secetă și o arșiță cum nu mai fusese până atunci. Nu plouase de mult timp, fântânile secau.Pâământul era crăpat ca vai de el, parcă era un moșnegel plin de riduri.Ierburile se Înroșeau și se uscau.Pădurile luau singure foc și trosneau În uscăciunea lor.Vitele se lungeau costelive și mureau de sete. Dar oamenii nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lanurile, dar când Își aduce aminte de caii lui , de faptul că oamenii sunt hoți, le trimite săgeți de foc, de le pârjoleste ierburile, le trimite săgeți de foc de le usucă copacii, le trimite săgeti de foc de le seacă fântânile. Uite-așa ajunse pentru prima dată focul pe pământ. IARBA FIARELOR Toată lumea auzise de iarba fiarelor, Însă nimeni nu o găsise vreodată. Toți oamenii din aceea țară știa că iarba fiarelor poate deschide orice lacăt. Unii flăcăi povesteau că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
județului Iași, la 85 Km de reședința de județ și la 10 km N de orașul Pașcani. (Fig. 1.) Se învecinează la N și NV cu orașul Dolhasca, jud. Suceava, la E cu Sirețel și Vânători, la S cu Valea Seacă, iar la V cu comuna Tătăruși, jud. Iași. V.S. 1.2 COMPONENȚA ADMINISTRATIVĂ, SUPRAFAȚA ȘI TOPONIMIA Comuna are o suprafață de 5285 de ha și este formată din satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
umane pre-indo-europene încă din epoca de piatră (35.000 î.Chr. - 2000 î.Chr.), lucru dovedit de urmele prezenței omului paleolitic, din Dealul Peter (370 m), în special în satul Dumbrava, dar și în vecinatate, la Probota, la Tătăruși, Valea Seacă, Pașcani, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu. La Dumbrava, pe versantul ce coboară spre pârâul Sirețel, s-au descoperit piese de silex și gresie, de aspect gravitian, topoare din marnă aparținând eneoliticului, precum și fragmente ceramice de tip Noua (Cercetare V. Chirica, M. Tănăsachi, 1983
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
14 octombrie 1917; AL II-LEA RĂZBOI MONDIAL (1941-1945) Acest război a pricinuit pierderi mari comunei Lespezi și zonei orașului Pașcani. Ca urmare a desfășurării acțiunilor militare, în primăvara anului 1944, s-au realizat fortificații, printre care cazematele de la Valea Seacă - Sodomeni. În vara anului 1944, s-au făcut aplicații militare în zona Lespezi-Sirețel-Bucecea-Sulița-Bivolari-CulaRăut-Nistru. Populația s-a refugiat în zona Botoșani, Turnu Severin, Roșiori, Câmpulung Muscel etc. În perioada mai - august 1944, aviația de luptă a executat două bombardamente la Hârtoape
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II, pag. 237) - 1851 - moșiile Mănăstirii Probota erau: Probota, Gulia, Tătăruși, Heciul, Platonesci, Dolhesci, Protopopeni, Ciumulesci și Verijenii. Înainte de 1851, moșia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cursului primar se desfășura în a doua parte a lunii iunie și, pentru prestigiul de care se bucura școala heceană, aici se desfășurau examenele de absolvire a cursului primar, cu participarea școlilor de băieți și fete din Buda, Probota, Valea Seacă și Uda - Tătăruși. Astfel de examene au avut loc la 17-18 ianuarie 1936, 20 iunie 1937, 23 iunie 1938 având ca președinte de comisie pe învățătorul Gheorghe Curcă. La 23 iunie 1938, au participat școlile: - Școala de băieți Heci - 17
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de băieți Heci - 17 elevi înscriși, 17 declarați absolvenți, învățător Gheorghe Curcă; - Școala de fete Heci - 10 elevi înscriși, 10 declarați absolvenți, învățător Aglae Prescure; - Școala Probota - 10 elevi înscriși, 8 prezenți, 6 declarați absolvenți, învățător Th. Coca; - Școala Valea Seacă - 11 elevi înscriși, 7 prezenți, 7 absolvenți, învățător Vasile Iordache; - Școala Uda - 14 elevi înscriși, 7 prezenți, 7 absolvenți, învățător Dumitru Săndulescu. În prima jumătate a secolului al XX-lea s-au remarcat printr-o activitate laborioasă în procesul instructiv
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dorința de a fi lângă familie, după pensionare (1983), pleacă la București, unde nu s-a simțit în largul său. A murit, totuși împăcat, satisfăcut pentru împlinirea misiunii sale. Preotul Ilie Astanei, (1983 -2005). S-a născut în satul Valea Seacă, comuna Bălțătești - Neamț, în 1940. A urmat școala generală în localitatea natală. Părinții erau oameni gospodari. Din cei cinci copii, toți băieți, trei au ajuns preoți. Părintele Ilie a ales preoția datorită educației primite în familie, a atmosferei pe care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lei . Pentru reconstruirea acoperișului, a fost angajat un meseriaș artist, Dumitru Coștiug din Heci, cu suma de 2000 lei, din care 1000 lei a donat-o bisericii. Preot Gheorghe Potolincă, născut la 7 octombrie 1922, în localitatea Conțești comuna Valea Seacă, absolvent al Seminarului Teologic, a fost hirotonit preot în anul 1946, pe seama bisericii Albești - Suceava, iar din 1948 s-a transferat de la parohia Mascateni - Botoșani, unde a funcționat doi ani, la parohia Lespezi. Părintele Ghiță era un om permanent plin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
medic veterinar în Lespezi între anii 1950 - 1976, avându-i tehnicieni veterinari pe Melania Ghervase, cu care se și căsătorește, dar și pe Gheorghe (Gigi) Ionică. În perioada respectivă au avut ca rază de activitate comunele Lespezi, Vânători și Valea Seacă. Dr. Ion Marin (1976- 1992) a avut-o asistentă tot pe Melania Irimescu. Dr. Ioan Grindu a avut-o asistentă tot pe Melania Irimescu. Dr. Ioan Lazăr (1999 - 2004), este și primarul comunei Lespezi, iar după ieșirea la pensie a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fiarbă. Ajuns în Macedonia, unde prizonierul avea să-și petreacă cele mai aspre zile, el nu se căinează, nu se vaită, ci închină un fals imn celebrului ținut, pedalând pe jocul contrastelor: "}inut binecuvântat de Dumnezeu, numai spini și piatră seacă..." Sau: "Macedonie, pământ cu trecut istoric, unde civilizația antică s-a înfiltrat odată, de jos în sus, ca o apă subtilă și s-a tras apoi îndărăt, de sus în jos, fără să lase în urmă o picătură..." Naturistul e
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
bune de hollywood-popcorn-western spaghetti, prin nuanțări și puneri în abis cu o psihologie subtilă. Datele precise ale istoriei consemnate parcă de un istoriograf atent aduc o notă autenticistă, însă stilul relatării de o mare forță poetică ne îndepărtează de consemnarea seacă a unui cronograf. Filmul lui regăsește ceva din poezia spațiilor deschise parcă spre infinit care-i întîmpinau pe primii coloni, ceva din măreția și tristețea și nimicnicia unei glorii născute în cutia de rezonanță a nostalgiei iscată pe declinul cuceritorilor
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
nativitate. Personajele interpretate de el, de la rostirea replicilor la reacțiile cele mai neașteptate, dădeau senzația că au ajuns pe scenă după o teribilă hăituială în labirinturile unui eu năvalnic. "Demonismul" lui Victor Rebengiuc, în schimb, aparent cenzurat, umanizează și piatra seacă. Disponibilitățile lui interpretative sînt realmente imense. Nu cunosc inhibiții și complexul barierelor dintre genuri. Mă obsedează și acum, când scriu aceste rânduri, amestecul de ingenuitate și uimire din Fundulea sau transa durerii și disperării din Serebreakov. În perimetrul lui "râsu-plânsu
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]