417 matches
-
cum nu era momentul potrivit să se concentreze pe deliciile lipsite de sfială olfactivă ale platoului, aruncase numele mai mult pentru a lăsa lucrurile să curgă de la sine. Ceea ce se și întâmplă, însă de-a lungul unei albii de mult secate și uitate. Ca și lucrul numit, cuvântul provenea din Țara bascilor și însemna, în limba locală, origine. Rică încremeni. La chemarea etorki, tot sângele i se refugie din prezent în amonte, înspre primii ani ai copilăriei petrecuți în Navarra natală
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
materialului de origine vegetală și animală; I ,,Iarba rea crește repede, iar cea bună încetul cu încetul.’’ Iaz= bazin acvatic format prin bararea naturală sau provocată de om a unui curs de apă, a unei văi sau a unui râu secat; Igienă generală= ramură a medicinii care cercetează mijloacele de păstrare a bunăstării fizice, mintale și sociale a indivizilor și populațiilor, de prevenire a bolilor, de ameliorare a stării de sănătate; Imunitate= însușire a unui organism viu de a rezista la
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
acolo până a apus soarele. Știam un lucru: că atunci când voi ajunge la graniță, la malul apei, voi da peste sârmele grănicerilor, întinse pentru a declanșa alarma dacă cineva le-ar fi atins. Am dat apoi peste un alt canal secat, paralel cu Dunărea și care era săpat de mâna omului. L-am depășit și pe acesta. Norocul meu a fost că - eu cred că există un destin care te apără: așa cum îți este scris, așa se petrece! -, din loc în loc
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
căci turme biblice și plictisite urcă, urcă, urcă, urcă pe / cărare și pocnesc printre bice, hăis-cea și vorbe murdare”. Accentele lirice se deplasează către patetismul exasperării și trăirile halucinatorii, trăsături distinctive ale poeticilor expresioniste: „Să ne oprim aci lângă fântâna secată / că salcia serii cade apăsător, / chiar piscurile se gârbovesc copleșite, / iar moara de vânt, văduvă și neagră, / înnebunește pe deal, înnebunește” (Septembrie). Etapa constructivistă aduce cu sine un interes mai apăsat pentru dimensiunea experimentală și virtuțile ludice ale limbajului (Ev
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
înconjurau Babilonul, fără speranța vreunui succes. Se pare că din interiorul orașului a apărut o idee. Astfel, persanii au creat o altă albie Eufratului, apele s-au abătut din calea lor iar soldații au pătruns în cetate pe vechiul drum secat și l-au înjunghiat pe rege. Iată cum învingătorii i-au milostivit pe evrei punând astfel capăt robiei acestora. Dar acest contact direct nu a făcut decât să mărească volumul legăturilor spirituale dintre Babilon și lumea exterioară, legături care existaseră
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
observa laboratorul de creație cu toate dificultățile și neliniștile inerente.309 Firește, nici romanticului nu-i fuseseră străine furtunile de-a lungul procesului de creație. După ce a scris primele Canturi Leopardi a trecut printr-o perioadă în care inspirația părea secata, iar chipul poeziei rămânea ascuns (1823-1827), lăsând loc prozei. Cantul cu titlul sugestiv, Renașterea la viață (1828), marchează finalul acestor ani și dezvăluie faptul că și în cazul lui Leopardi, inspirația revenea purtând cu sine chipuri, glasuri, cuvinte din trecut
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poartă ("o slabă lumină") reprezintă stingerea lor ("firav se-ntrebau"). E un fel de revărsare a inconștientului în conștient, o abandonare a fantasmelor derutate în lumea conștiinței care nu poate sau refuză să le organizeze. "adormeau răsturnați în patul apei secate/ pe rând însemnați de Lună cu alb/ pe piele cu cincisprezece carate". Nostalgia trecutului trubaduresc apare și în Ultimul de la 1200. E o reverie declanșată de o "ilustrație veche" sau de proiectarea sinelui într-o astfel de ilustrație: "Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nivelul solului, pe toată stația, resturi, mai ales trupuri verticalizate, ridică un picior la partenerul de conversație, grupul de lîngă chioșc, repetări ad infinitum, fie contemplare, fie act, infinitate anterioară, cîte broaște vor fi orăcăit în intervalul de peron, baltă secată, crăpături de betoane de oameni! sentimentul de proprietate pe lucrurile sufletești luate ca obiecte. VII. PRIMA ANTICĂLĂTORIE Iași Bacău București Nord București Basarab Roșiori Joi, 4 septembrie 2003, ora 20,40, în personalul Iași Pașcani Bacău, în stația Iași: luna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
crenelul de cetate cvasiornamental și mai ales crucea dreaptă, ține de Mitropolia Basarabiei, Cucoara s-a pălit livada de caiși, blonda te duci acasă spre luncă, picioarele în Prut, Zîrnești, Baurci-Moldoveni 5, Tretești, Andrușul de Jos/de Sus 7 albia secată, Roșu pe umărul soldatului mîna ei face pantă, grupul statuar în rostogolirea comunismul, "Orașul balnear Cahul". Duminică, 22 iulie, ora 6,29, în autobuzul Cahul Izmail, după Manta, mai este lîngă frumușîca ceea, pleacă și ea în România! zîce că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sector al Munților Tibești, altitudine maximă Muntele Bette, 2286 m); precipitații, în general, reduse (Sebha, 15mm/an); mai bogate (până la 600 mm/an) în Cirenaica (nord-est), acestea cad în timpul iernii; nu există cursuri permanente de apă, dar numeroase neduri (văi secate, create de ploile torențiale) prind viață în timpul ploilor; vegetația discontinuă; în Jebel el Akhdar apar pâlcuri de păduri (sub 1% din teritoriu) și pășuni. Fauna este relativ săracă în specii și exemplare, cu animale adaptate la uscăciune. Scurtă istorie În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lanț, decât pe propriile lui picioare. Cu ochii închiși și limba scoasă, respirând sacadat, înainta, fără să știe, spre locul supliciului final. Relieful s-a schimbat. Terenul a început să coboare și am ajuns pe fosta albie a pârâiașului, acum secată. Albia era presărată cu prundiș, iar în malurile relativ înalte oamenii făcuseră o mulțime de găuri din care scoteau lut galben pentru muruit. Ne-am oprit. Haiduc stătea epuizat și aiurit pe cele trei picioare în fața călăului. Bunica și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
una din multele gropi de scos lut. Dar, după câțiva pașii, s-a oprit. Era vlăguită, nu mai putea. A dat drumul cozii din mână și s-a așezat pe o moviliță de pământ amestecat cu prundiș din albia pârâiașului secat. Baticul îi căzuse pe spate și după ce și-a șters mâinile de pestelca plină de sânge închegat și uscat și-a trecut de vreo două ori palmele peste părul în neorânduială, care se ridicase înspăimântat în creștetul capului... Două ființe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în cea universală. Munți de lavă solară curgând pe suprafața Terrei și transformând-o într-un uriaș cărbune incandescent. Terifiant. Sfârșitul unei planete, al unei lumi, al unei civilizații. Catastrofă cosmică. O nimicire totală și ireversibilă. Vânturile ridică din apele secate legiuni de vietăți microscopice, zburătăcindu-le în vârtejuri bezmetice, urieșești, peste întinderile nesfârșite, devenite cimitirele înfiorătoare ale vietăților terestre... Din știoalnele otrăvite, din pâraiele secate, din mările ceanurate, lipsite în mod brutal de elementele specifice vieții, până în străfundurile Gropii Marianelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lumi, al unei civilizații. Catastrofă cosmică. O nimicire totală și ireversibilă. Vânturile ridică din apele secate legiuni de vietăți microscopice, zburătăcindu-le în vârtejuri bezmetice, urieșești, peste întinderile nesfârșite, devenite cimitirele înfiorătoare ale vietăților terestre... Din știoalnele otrăvite, din pâraiele secate, din mările ceanurate, lipsite în mod brutal de elementele specifice vieții, până în străfundurile Gropii Marianelor -, umplută cu o monstruoasă ciulama oceanică, sinistra Apocalipsă universală trecea în neființă, metodic, sistematic și diabolic toată suflarea Terrei. "Soarele s-a topit și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu mai mari decât degetul opozabil al unui bărbat, altfel își pierdeau elasticitatea și opuneau o prea mare rezistență la îndoire. Pe ambele maluri ale pârâiașului erau sălcii bătrâne de când lumea, care își aplecau podoaba capilară până deasupra albiei complet secate. În acest univers halucinant, sfidând căldura toridă și foamea insuportabilă, două ființe absolut nevinovate, bunicul și nepotul, "beneficiau" din plin de "mila", "dragostea" și "protecția" Păstorului cel Bun. Și-i voi arunca pe ei în cuptorul cu foc; acolo va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de obicei. Frecventam clasa I și eram tare mândru de ghiozdanul meu de carton având culoarea castanelor coapte. Mircea era la gimnaziu, într-a cincea. În drumul nostru spre școală, trebuia să trecem peste un pod construit deasupra unei albii secate. Deodată, mă întrebă: Titi, n-ai vrea să fim fugari? În mintea mea întrebarea a fost decodificată astfel: Titi, n-ai vrea să fugim? M-a mirat propunerea lui, întrucât mama ne interzisese să fugim pe drum, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
agricultură” În satul Cernauca (Bucovina) <endnote id="(428, p. 232)"/>. În 1924, președintele organizației sioniste mondiale, Chaim Weizmann, făcea un apel ca În Eretz Israel să vină „forțe productive”, adică evrei obișnuiți cu munci agricole. „Pământul [Palestinei] trebuie defrișat, bălțile secate, plantații create”, rezuma Felix Aderca - pentru evreii din România - discursul lui Weizmann ținut la Ierusalim <endnote id="(510, p. 45)"/>. O experiență interesantă s-a desfășurat În România. Imediat după sfârșitul războiului, În decembrie 1945, cu sprijinul financiar al Joint-ului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu sunt moral coerenți În atitudinea lor publică. Teama unor intelectuali profesioniști și moderați de a se confrunta public cu excesele și reacționarismul celor care domină scena principală, În ochii și, adesea, În aplauzele publicului, nu este nouă și nici secată. Personajele „rezonabile” preferă să stea „În banca lor”. Din păcate o astfel de atitudine conduce, adesea, la dominarea discursului public de către ceilalți, mult mai necruțători față de diferențe, mai elitiști și, În cazul interbelic, de-a dreptul fasciști. În anumite sensuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
-l o perioadă de timp și care de obicei sunt numite aici colonias. Ele sunt alcătuite din colibe de lemn, fiare vechi, cartoane de ambalaje și chirpici. Deseori, aceste comunități sunt situate în locuri altminteri indezirabile, cum ar fi albiile secate ale râurilor, care se inundă în mod regulat, sau zone deșertice unde este vântul puternic. Mulți nu au acces la electricitate sau salubrizare și depind de apa adusă cu camioanele. În Tijuana, muncitorii merg la lucru cu autobuzele trimise în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
câți ar mai fi rezistat până la capăt? Pe lângă cartea Ecleziastului sunt necesare și fericirile din predica de pe munte a lui Iisus. Dezgustul de lume și pregustarea unei bucurii veșnice îi face pe cei atenți la chemarea Domnului să părăsească văile secate ale deșertăciunii pentru o viață ascunsă și necunoscută. Arhimandritul Emilianos descrie treptele vieții monastice în cadența lor mistagogică. Parcursul ascendent al vieții fiecărui creștin cunoaște în monahism o pantă mult mai abruptă. Întreaga strădanie a monahului este de a recâștiga
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și constituie unul dintre evenimentele majore ale istoriei europene de pînă în anii 1250-1280. Peste tot, occidentalii fac să avanseze civilizația agrară în detrimentul pădurii, parțial tăiată și presărată de luminișuri destinate culturii sau creșterii animalelor, în detrimentul landei și al mlaștinilor secate și asanate, al zonelor de litoral inundabil, protejate de diguri (poldere, în actualele Țări de Jos) etc. Munca este întreprinsă uneori de țărani care acționează individual, fie mărindu-și propriul teren, înaintînd pe pămînturi virgine, fie stabilindu-se în regiuni
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nu sunt absente, căci mărturia lipsei nu e în sine o negație; afirmând dureros absența, sufletului i se arată posibila trecere spre ascunsul divin, transparența care se oferă în fiorul inaparentului: "Și ca orice infirm care-și simte/ În brațul secat un fior,/ Dau mereu din arìpile-mi strâmte/ Și-arìpile absente mă dor". Absența care doare e absența unei prezențe înfiorate, unda în care viziunea cerului încă fulgeră, căci dorul formei ce însuflețește materia e o memorie a esenței. Figură a izvorului
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
părțile în unitatea suverană a formei. In-formarea imaginii în mers, fără intenția pusă în paranteza malurilor, curge în albia formei. Se revarsă acum, în forma nou creată, imagini care ies din ascundere, nu se arată însă decât pe fundul apei secate, în peisajul uscat al dispariției: Când va seca izvorul, va fi un prund întins/ Cu păsări ce se scaldă în nisip/ Și se izbesc în lespezile calde/ Ne vom schimba la suflet și la chip/ Și ne vom depărta ca să
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dă nimic de văzut prin sine; ceea ce se arată se ivește aproape fără voia sa, în lipsa care îi urmează resorbția. Rămân în urmă vestigii, imagini în trecere, zdrențe ale sensibilului în bernă, în ruina vizibilului: ziduri uscate, flori scuturate, inimi secate 87. Ce se (mai) vede nu e decât această trecere spre neființă, închiderea într-un subiect dezafectat. Căci subiectivitate mai este, dar nu în determinațiile ipseității emergente; închis în sine, în mineitatea exfundată a pasivității, eul e evacuat, ocultat de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
electrificare. Socialismul este prezent, îl simțim prin toți porii, o știm chiar și din denumirea noului bulevard în curs de dezvoltare pe mormântul Căii Rahovei și al străzii Uranus. Dar unde o fi oare electrificarea? în lacurile de acumulare aproape secate, în lignitul inferior de suprafață și de proastă calitate exploatat prin muncă patriotică? în petrolul și gazele naturale irosite de ani de zile, în produse chimice de proastă calitate, fabricate în cantități uriașe și inutile? Sau poate că noi, specialiștii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]