950 matches
-
plecat într-o zi de joi / Cu-n plug cu doisprezece boi, / Boi bourei, / În coadă, codălbei;/ În frunte, țintăței..., / Ia mai mânați măi flăcăi! / Hăi! Hăi!..” În continuare, se vorbește despre arat și semănatul „grâului de vară”, secerat cu: „Seceri mari/ Pentru secerători tari / Și altele mai mititele / Pentru fete ocheșele...” Prin alte localități, unii gospodari umblă cu „Plugul mare” tras de patru boi, împodobiți cu colaci în coarne și acompaniați de buhaiuri și clopote mari. Cei mai buni urători
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului DELTA băut-am rouă din potir de nufăr în timp ce bărcile răneau albastru trupul -ei serile de iulie înotau spre mal țânțari purtau pe brațe și solzi de știucă somn luna își cumpărase o seceră pentru trestie -combustibil de foc- și cârlige noi tu nu prăjeai bibani nu curățai pește nu spălai tacâmuri vase nu făceai mămăligă ciorbă salată de ceapă nu storceai lămâi în apă nu puneai mentă în ceai mă priveai doar intens
PESCAR HOINAR (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350283_a_351612]
-
Articolele Autorului VULTURUL PLEȘUV A ieșit din ou devreme Și-i cam palid și firav. A visat mândru spre astre Și în glorie s-a înălțat. Zi de zi și ceas de ceas La steluțe-a tot cântat, A luat secera drept lună Și ciocanul drept cunună. Când din palme tot bătea Universul tot chema Să se-nchine tot la lună, La steluțe și la grâne. Elena Trifan Referință Bibliografică: VULTURUL PLEȘUV / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1167
VULTURUL PLEŞUV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350309_a_351638]
-
dâmbovițean. A doua mare conflagrație mondială a constituit însă un moment de răscruce în viața Omului Marcu Botzan, cel care a străbătut un capitol unic de viață pe întinderea unui spațiu de aproape, iată, un secol întreg, palma dureroasă a secerei morții transformând tânărul idealist din anii ’40 în modelul de echilibru uman și intelectual de mai târziu, veritabila parabolă reușită, de astă dată, a propriei sale vieți miraculos țesute de Dumnezeu Tatăl. Trebuie amintit în acest cadru contextual faptul că
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
să ajuți la muncile câmpului de mică. - Așa este, mamă. Dar dacă nu înveți, cum mai evoluează lumea? Nu vezi acum? Se mai ară cu plugul tras de vaci când nu ai cai sau boi? Se mai culege grâul cu secera? Totul este mecanizat. - Da, mamă, dar tot cu sapa se taie buruienile la C.A.P. Când eram mai tânără, mergeam și eu la colectiv. Acuma nu mai pot. M-au scos la pensie și mi-au dat 25 lei pensie
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpu, cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
din cauza părinților. Nu avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat asupra secerii și al snopilor. - Bine atunci, du-te și te odihnește că mă descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor își luase concediu de odihnă tocmai să scape de aceste obligații ale vieții. Tatăl său nu mai putea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Cu fața arsă de soare/Lucram ziua pe ogoare./ La căpălit și secerat/ Nu era vreme de stat./ Toată ziua seceram eu/ Și nu ziceam că mi-i greu./ Tăiam spicele de grâu,/Cu drag le purtam la brâu./ Cu secera seceram/ Și din gură mai cântam:/ Familia Suciu impresionează atât prin plăcerea de a munci și de a crea, prin respectul față de tradiții, modestie, cât și prin blândețea chipului și a sufletului. Casa din Hodac are în curte: fântână, meliță
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării) din paie. Ca și în casele specifice celorlalte localități și aici sunt expuse costume populare specifice localității. Costumele pentru femei se compun din: năframă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
DOICA POEȚILOR! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului LUNA, DOICA POEȚILOR! Luna împărțită-n sferturi, Ca o pâine ardeleană, Îi duc pe poeți la certuri, Definind-o ca sprânceană! Îi zic seceră sau scoică, Trezind în ei numai furtuni, Ea fiind totuși o doică, Alăptând frumoși nebuni. Pentru mine, tu ești Luna, Luminând nopțile calde, Tu ai fost dintotdeauna, Cea care creezi smaralde. Referință Bibliografică: Luna, doica poeților! / Mihai Leonte : Confluențe Literare
LUNA, DOICA POEŢILOR! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348053_a_349382]
-
Litera, București. În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, București. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
numărul, dansând cu Fulgoii, chiuind și țipând ca niște isterice, spre marea satisfacție și distracție a împărătesei. Vreți să știți cine făcea parte din celebra trupă de babe? Șefa lor era Baba Cloanța Cotoroanța, cea mai fioroasă, arcuită ca o seceră, , nasul ca un cioc de barză, în gură doar doi dinți de oțel, ca niște ghimpi, zburând călare pe o mătură purtată de doi nori alburii. Cu un mănunchi de nuiele plesnea norii, șuierând afurisenii. Și ținea Cloanța la chilia
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
am născut când ... ” și puțin mai târziu când eram student, prin anul 1964, chiar mi am pus întrebarea de ce scriu. Și tot eu îmi răspundeam: fiindcă am ceva de comunicat semenilor. În acest sens răspundeam într un interviu în cotidianul „Secera și Ciocanul” din Pitești (1965). Era perioada când am cunoscut-o pe viitoarea mea soție, poeta Titina Nica Țene, și când Poezia îmi ținea de foame. În poeziile mele de început cântam copilăria ca timp mitic, evocat fără recursuri proustiene
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]
-
spinarea în talpa dimineții cu gâfâit de rouă. * Copacul acela cu emoții impertinente era acuzatul care violase poteca ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei. * Zilele cu ochii albaștri ascultau vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. * Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inimă unde seara năvălește mirosul tău de fântână cu apa lovită de buze. * Văd întunericul
GÂNDURI DE BUZUNAR de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364918_a_366247]
-
Acasă > Poezie > Imagini > ȘI PĂMÂNTUL DOARME Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului Landa descojita a nuanțelor cerești și a hainelor fluorescente, negre de smoala. Secera dispare în turmă îndepărtată a norilor umflați sau subțiri. Un murmur de frunze la târâiala greierilor, mâna divină pe capul nostru de visători.. și pământul doarme. Landa scrostata di ținte cilestrine ed abiti fluorescenți, neri di pece. La falce și
ȘI PĂMÂNTUL DOARME de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366497_a_367826]
-
schija de sticlădiamant acumce va ști aduceefectul fluturevântul favorabil,mătăsos de nisip.... III. ȘI PĂMÂNTUL DOARME, de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015. Landa descojita a nuanțelor cerești și a hainelor fluorescente, negre de smoala. Secera dispare în turmă îndepărtată a norilor umflați sau subțiri. Un murmur de frunze la târâiala greierilor, mâna divină pe capul nostru de visători.. și pământul doarme. Landa scrostata di ținte cilestrine ed abiti fluorescenți, neri di pece. La falce și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
nel gregge scostante di nubi turgide o segaligne. Un mormorar di foglie al frinir di cicale, mano divină sulla testa di noi sognatori.. e la terra dorme. Citește mai mult Landa descojităa nuanțelor cereștiși a hainelor fluorescente,negre de smoală.Secera dispareîn turmă îndepărtatăa norilor umflați sau subțiri.Un murmur de frunzela târâiala greierilor,mâna divinăpe capul nostru de visători..și pământul doarme.Landa scrostatadi ținte cilestrineed abiti fluorescenți,neri di pece.La falce și dileguanel gregge scostantedi nubi turgide o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
piper, gloanțe de cauciuc, tunuri de apă, bastoane. Merseseră și mai departe, cu “NATO, egal terrorism”(!). În ce privește plaja atitudinală în stradă, aici lucrurile erau de natură să te rătutească, unii duceau steaguri alb-albastre de pace, alții agitau steaguri roșii cu “secera și ciocanul”, câțiva își arătau mușchii de sub tricourile cu chipul lui “Che” Guevarra și Martin Luther King, simboluri de pe timpul părinților manifestanților de azi, încă vii în memoria colectivă. Aici marketingul politic și social mai trebuie să se aplece la
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
bărbatul l-a ajutat să se ridice de jos, arătându-i, chiar în arborele sub care dormise, o minunată ramură verde-vâscul. „O, Ram, îi zise el, leacul pe care-l cauți este acesta”. A scos apoi, cu gesturi precaute, o seceră de aur, tăind ramura verde pe care i-a întins-o lui Ram, în timp ce-i murmura, în puține cuvinte, modul de preparare al leacului. Apoi a dispărut...După dispariția necunoscutului, Ram s-a trezit de-a binelea. O voce lăuntrică
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
dispărut...După dispariția necunoscutului, Ram s-a trezit de-a binelea. O voce lăuntrică îi spunea că a găsit leacul pe care îl căuta, asigurându-l de reușită. El s-a grăbit să prepare vâscul după sfaturile prietenului divin cu secera de aur, apoi a amestecat băutura obținută cu o licoare fermentată, dându-i să bea, unui bolnav. Acesta s-a vindecat! Ram a manifestat, de timpuriu,o atracție ciudată față de plante dorind să cunoască minunatele lor însușiri tămăduitoare sau otrăvitoare
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
Celții considerau vâscul de origine divină, întrucât nu avea rădăcini dar își păstra prospețimea frunzelor precum smaraldul, strălucirea. Vâscul se culegea numai în perioada de după solstițiile, de vară și de iarnă. Folosit în ritualurile celtice, el era tăiat cu o seceră de aur, de un preot cu rang înalt, îmbrăcat în alb, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul, pentru a nu-și pierde proprietățile tămăduitoare. Ei le atârnau apoi deasupra ușilor, pentru a-i proteja împotriva trăsnetelor și a
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]