213 matches
-
nivelului de produse realizate și evoluția principalelor structuri sociale. Toți acești factori s-au condiționat și s-au stimulat reciproc. De pildă, acumulările de cunoștințe privind cultivarea cerealelor au condus la realizarea de unelte tot mai eficiente pentru plantat, pentru secerat, pentru treierat, pentru măcinat, pentru depozitat, pentru copt sau fiert. Realizarea de unelte tot mai eficiente a impus creșterea nivelului tehnologic (unelte din fier în locul celor din bronz, unelte cu forme mai complexe, mai ascuțite, mai durabile, mai ușor de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
zile la rînd, cea mai delicioasă carne de prepeliță, ca apoi să înfulece pînă dădea afară tot. Puse să fie biciuiți prezicătorii de vreme. Dar toate acestea nu interesau frigul care se dezlănțuia tot mai tare, în ținut animalele cădeau secerate, păsările înghețau pe crengi, ciurde zgribulite de căprioare se rătăceau, ajungînd pînă în curtea palatului. într-o dimineață, curtea fu trezită de țipetele sălbatice ale împărătesei. Bătea cu furie din picior, în pridvorul palatului, îmbrăcată, în ciuda frigului paralizant, doar într-
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
b) Tronsoanele de cabluri răsucite pentru arbori flexibili, care nu au dispozitiv de antrenare la extremitățile lor (poziția nr. 73.12). ... c) Bilele oscilante pentru transmiterea mișcării la barele de tăiere ale mașinilor de tuns gazonul sau ale mașinilor de secerat (poziția nr. 84.33). ... B. - LAGĂRE ȘI CUZINEȚI Destinați să suporte și să mențină arborii, lagărele cuprind în general două piese care se reunesc pentru a forma un colier în care se așază cuzinetul sau rulmentul. Adesea, ele conțin organele
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
agricolă, și această prelucrare se consideră producție agricolă. ANEXA B LISTA SERVICIILOR AGRICOLE Prestările de servicii agricole care în mod normal au un rol în producția agricolă se consideră prestări de servicii agricole, incluzând în special următoarele: - munci ale câmpului, secerat și cosit, treierat, împachetat, balotat, adunat, recoltat, însămânțat și sădit - ambalarea și condiționarea, de exemplu uscarea, curățarea, măcinarea, dezinfectarea și însilozarea produselor agricole - depozitarea produselor agricole - păzirea, creșterea și îngrășarea animalelor - închirierea, în scopuri agricole, a echipamentului utilizat în mod
jrc397as1977 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85534_a_86321]
-
inclusiv dornul port freză pentru montarea tractorului) n.a.p. 8433.2 29.32.32 Utilaje pentru cosit 8433.3 29.32.33 Presă de balotat paie sau furaje, inclusiv mașini de ridicat baloți 8433.4 29.32.34 Utilaje pentru secerat și treierat n.a.p. 8433.5 29.32.4 Utilaje pentru proiectarea, dispersarea și pulverizarea lichidelor sau prafurilor pentru agricultură sau horticultură 29.32.40 Utilaje pentru proiectarea, dispersarea și pulverizarea lichidelor sau prafurilor pentru agricultură sau horticultură 8424.81
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
pentru munca în topitorii erau Susțiu, Briheni și Sîrbesti. Daturile se făceau cu ocazia diferitelor sărbători, de Paști, de Crăciun. Dijma era percepută pentru stupi (1 din 10), pentru oi și porci (un porc din turmă). Obligațiile de lucru erau: secerat, cosit și caratul lemnelor. Cei din satele Briheni, Susțiu, Sîrbesti și cătunul Ursești, au obligații de a căra săptămânal cărbuni pentru topit fierul, căra lemne și ard cărbunii. Cine neglijă aceste obligații plătea gloaba un florin. La Crăciun și Paști
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare în muncă. Acestea se desfășoară pe tot parcursul anului. Amintim clăcile de: cosit, gunoit, desfăcut porumb, colectat lână, prășit, secerat, cărăușit (mai ales atunci când omul își construiește o casă). La unele dintre ele s-a renunțat, dar majoritatea au rămas, ca semn al solidarătății sătești, ca formă de întrajutorare, dar și ca prilej de destindere și veselie după munca efectuată
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
erau ca cele de la stăpân(populația migratoare) la supus(populația băștinașă). Populația băștinașă prefera relațiile cu populația migratoare care erau mai avantajoase decât cele cu administrația romană. Relațiile cu populațiile migratoare aveau la bază regula adresată supușilor: "„Ieșiți, semănați și secerați. Noi vom lua numai jumătate ca dare.”" În timpul cât locuiau în sate apropiate, populația migratoare și cea autohtonă, își împrumutau reciproc deprinderi, obiceiuri, cuvinte. Iată exemple de denumiri ale unor râuri și lacuri, rămase de la cumani: Coman, Călmățui, Bercelui, Vaslui
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
o căpiță de fân din apropierea casei. în ora următoare, ei și alții ca ei au incendiat centrul comunei. Au ars două sute cinzeci de case și dependințe, făclii de priveghi la capul celor treizeci și unu de condamnați la moarte. Căzuseră secerați, ciuruiți, unul peste altul, mormane de carne însângerată, zvâcnind spasmotic minute în șir. Bărbații aceștia zăceau unul peste altul, saci de carne caldă într-o moară a demenței și urii, precum clădise fascismul în tot spațiul european călcat în pas
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
trei-una, adică două părți luau țăranii, iar o parte o lua boierul. În plus țăranii erau obligați să facă zile de claca și să secere la pogoane. La boierul "Ștefan Popp", învoiala era jumătate-jumătate, plus zilele de claca și pogoanele secerate. După aceea moșia a fost luată în arendă de un comitat de țărani în frunte cu "Ion M. Istrate", format din: "Spiru lui Bou", "Păunescu", care nu era din partea locului și "Nica". Acest lucru s-a petrecut între anii 1906-1909
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
de Costache Negruzzi și înscris cu caractere chirilice. <poem>""Nemernice străine, dacă cumva vei trece " Pe lâng-această mută și tristă peatră răce "Oprește-te și pleacă privirea spre pământ; Căci într-acest mult jalnic, întunecos mormânt, "Cununa României, de moarte secerată, E pentru vecinicie aice îngropată! "Patriotism, blândeță, amor religios, " Tot ce în lumea asta e mare și frumos, "Cu Alexandru Sturza în groapă stau închise... "Așa ne arată Domnul că toate-s numai vise; "C-un om nu ia cu
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
cu îmblăciul. Țăranii tăiau - în general cu secera - pâlcuri din grâul însămânțat și doar parțial copt întrucât nu mai aveau ce să mănânce, iar batoza din sat nu putea fi pusă în funcțiune pentru cantitățile infime (pentru batoză) de grâu secerat, astfel că îmblăciul era singura soluție de recoltare. Nu cunoaștem "capacitatea de producție" a acestei unelte istorice, însă este posibil ca aceasta să fie utilizată încă din neolitic, odată cu cultivarea cerealelor și este strâns legată de propria noastră istorie.
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni și câte stricăciuni și unde, măi tată, s-au dat flăcăii noștri la secerat, că precum știau să poarte cu ghibăcie pușca, așa știau să poarte și secera și plugul, căci acestea erau jucăria românului și uneltele de trai și vitejie. Boierul pe de altă parte, a luat puștile și s-a apucat binișor
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]