464 matches
-
Dar construcția defectuoasă, tezismul evident, situarea autorului în postura de acuzator mânios fac din Negura o scriere caducă. Romanele Temelia (1951; Premiul de Stat), Satul uitat (1974) și o lungă serie de povestiri propagandistice (Făina chiaburului și bordeiul săracului, 1947; Secerișul, 1951; Pe drumul belșugului, 1951; Dreptul la viață, 1953 ș.a.m.d.), tipărite în broșuri sau în culegeri de proză scurtă, sunt produse facile ale unei politici literare impuse. Când imperativele comenzii politice mai slăbesc, C. preferă să se afunde
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
sigur și neîntârziat vindecarea ranelor resbelului de care Dobrogea a suferit mai mult decât oricare altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în câmpii acoperite cu frumoase secerișuri. Aceste legiuiri vor face, în fine, ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să binecuvânteze ziua de 23 Noemvrie 1878, când drapelul român pentru întâia dată, de mult, a fâlfâit în Dobrogea ca un simbol
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bate dinspre S-V și ajunge în România adesea ca vânt uscat... Băltărețul. E vântul care bate dinspre baltă (miazăzi). El e umed și aduce ploaie. Bate în răstimpuri primăvara și toamna.” (Simion Mehedinți, George Vâlsan-Lecturi geografice ) „E în toiul secerișului. Satul țiuie a pustiu, ulițele goale așteaptă zadarnic: nici copiii nu mai ies să se joace în praful lor, răscolindu-l și pierzându-se în nourașii ce se ridică deși, grei, înecăcioși, luminați de soare. Afară e un zăduf arzător
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu vârful degetelor, atentă să nu-i răstorn. Și-atunci am văzut Întregul sat purtat În jos de râu ca un Întreg și am avut o viziune - sau poate era o amintire - toată lumea era la treierat În prima zi de seceriș, lucru care nu se petrecuse cu foarte mult timp În urmă și urma să se Întâmple din nou curând. Și În acel lan treieram Înaintând printre valuri de spice coapte. Înaintam ca un Întreg, pentru că eram una cu lanul, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un neam tare, un neam străvechi, un neam a cărui limbă n-o cunoști, și ale cărui vorbe nu le pricepi. 16. Tolba lui cu săgeți este ca un mormînt deschis; toți sunt niște viteji. 17. El îți va mînca secerișul și pîinea, îți va mînca fiii și fiicele, îți va mînca oile și boii, îți va mînca via și smochinul; și îți va trece prin sabie cetățile întărite, în care te încrezi. 18. Dar, și în zilele acelea zice Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
însă are o inimă dîrză și răzvrătită; se răscoală, și pleacă, 24. și nu zic în inima lor: "Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru care dă ploaie la vreme, ploaie timpurie și tîrzie, și ne păstrează săptămînile hotărîte pentru seceriș. 25. "Din pricina nelegiuirilor voastre n-au loc aceste orînduiri, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăți. 26. Căci în poporul Meu sunt oameni răi; ei pîndesc ca păsărarul care întinde lațuri, întind curse, și prind oameni. 27. Cum se umple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
în mine. 19. Iată, strigătele fiicei poporului meu răsună dintr-o țară depărtată." "Nu mai este Domnul în Sion?" "Nu mai este în ea împăratul ei?" "Pentru ce M-au mîniat ei cu chipurile lor cioplite, cu idoli străini?" 20. "Secerișul a trecut, vara s-a isprăvit și noi tot nu suntem mîntuiți!" 21. "Sunt zdrobit de durerea fiicei poporului meu, mă doare, m-apucă groaza. 22. Nu este nici un leac alinător în Galaad? Nu este nici un doctor acolo? Pentru ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
i se prăbușesc; zidurile i se surpă. Căci este răzbunarea Domnului. Răzbunați-vă pe el! Faceți-i cum a făcut și el! 16. Nimiciți cu desăvîrșire din Babilon pe cel ce seamănă, și pe cel ce mînuiește secerea la vremea secerișului! Înaintea săbiei nimicitorului, fiecare să se întoarcă la poporul său, fiecare să fugă spre țara lui. 17. Israel este o oaie rătăcită pe care au gonit-o leii; împăratul Asiriei a mîncat-o cel dintîi; și acesta din urmă i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
sunt uscate de foc, și oamenii de război îngroziți. 33. Căci așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: "Fiica Babilonului este ca o arie pe vremea cînd este călcată cu picioarele: încă o clipă, și va veni pentru ea vremea secerișului." 34. "Nebucadnețar, împăratul Babilonului, m-a mîncat, m-a nimicit; m-a făcut ca un vas gol, m-a înghițit, ca un balaur, și-a umplut pîntecele cu ce aveam mai scump, și m-a izgonit. 35. Silnicia făcută față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Galilea Neamurilor. 2. Poporul, care umbla în întuneric, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în țara umbrei morții răsare lumina. 3. Tu înmulțești poporul, îi dai mari bucurii, și el se bucură înaintea Ta cum se bucură la seceriș, cum se veselește la împărțirea prăzii. 4. Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul, care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărîmat, ca în ziua lui Madian. 5. Căci orice încălțăminte purtată în învălmășeala luptei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Iaezer, și se încîlceau prin pustie: mlădițele ei se întindeau și treceau dincolo de mare. 9. De aceea plîng pentru via din Sibma, ca pentru Iaezer; vă ud cu lacrimile mele, Hesbonule și Eleale! Căci peste culesul roadelor voastre și peste secerișul vostru a căzut un strigăt de război! 10. S-a dus bucuria și veselia din cîmpii! Și în vii, nu mai sunt cîntece, nu mai sunt veselii. Nimeni nu mai calcă vinul în teascuri. Am făcut să înceteze strigătele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pămîntului, luați seama cînd se înalță steagul pe munți, și ascultați cînd sună trîmbița! 4. Căci așa mi-a vorbit Domnul: "Eu privesc liniștit din locuința Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui, și pe aburul de rouă, în văpaia secerișului. 5. Dar înainte de seceriș, cînd cade floarea, și rodul se face aguridă, el taie îndată mlădițele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii și-i aruncă..." 6. Și Asirienii vor fi lăsați astfel pradă păsărilor răpitoare din munți și fiarelor pămîntului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
se înalță steagul pe munți, și ascultați cînd sună trîmbița! 4. Căci așa mi-a vorbit Domnul: "Eu privesc liniștit din locuința Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui, și pe aburul de rouă, în văpaia secerișului. 5. Dar înainte de seceriș, cînd cade floarea, și rodul se face aguridă, el taie îndată mlădițele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii și-i aruncă..." 6. Și Asirienii vor fi lăsați astfel pradă păsărilor răpitoare din munți și fiarelor pămîntului; păsările de pradă vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
nu mai are nici case, nici intrare! Din țara Chitim le-a venit vestea aceasta." 2. Amuțiți de groază, locuitori ai țărmului, pe care o umpleau odată negustorii din Sidon, care străbăteau marea! 3. Veniturile lui erau grîul Nilului și secerișul rîului, aduse pe ape mari, așa că el era tîrgul neamurilor." 4. "Rușinează-te, Sidoane! căci așa vorbește marea, cetățuia mării: "Eu n-am avut durerile facerii, nici n-am născut, n-am hrănit tineri, nici n-am crescut fete." 5
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
acolo nici un glas. Oamenii păreau muți, iar coasa ce foșnea prin iarbă nu se auzea nici ea, de parcă tăișul ei ar fi fost Învelit În cârpe. Sau ca și cum iarba pe care o coseau ar fi fost din câlți. La vremea secerișului, babulea Tatiana Începea să se agite. Strângea prin casă tot ce apuca și, la lăsarea serii, luând-o pe albia pârâului, se Îndrepta spre graniță, cărând o groază de pachete, atât de bine mascată cu iarbă și crengi de răchită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de țuică în sănătatea celor ai casei și a judecătorului absent, aflat acum, instalat definitiv, în capitala județului. Dar asta fusese a doua zi, după ce-l condusese la tren. Atunci era în vară, în cea mai puternică lună a verii, secerișul pe terminate, seceta din acei an își vădise tăria, calul alergase pe lungul drum comunal ridicând praful ascuns de pământul uscat - acum era în octombrie, începuseră ploile, negura vălurind peste câmpie. Dimineața asta era ceva mai limpede, frunzele uscate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
neamurile de primprejur, și strîngeți-vă! Acolo coboară, Doamne, pe vitejii Tăi. 12. Să se scoale neamurile, și să se suie în valea lui Iosafat! Căci acolo voi ședea să judec toate neamurile de primprejur. 13. Puneți mîna pe secere, căci secerișul este copt! Veniți și călcați cu picioarele, căci linurile sunt pline, și tocitorile dau peste ele! Căci mare este răutatea lor! 14. Vin grămezi-grămezi în valea judecății, căci ziua Domnului este aproape, în valea judecății. 15. Soarele și luna se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
1950, într-o situație specifică, într-un conflict în care protagoniștii sfârșesc unul ucis, altul spânzurat, altul executat pentru ucidere. Iată altul, cu scene închegate. E descrisă o masă țărănească, o discuție cu perceptorul satului, o scenă a ieșirii la seceriș, alta în care era implicat cel mai mic dintre Moromeți, și câteva portrete (portretul Guicăi și al lui Traian Pisică). Restul, adică mai bine de jumătate din ceea ce este azi primul volum al Moromeților, precum și tema timpului care are cu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ziua: sămînța încolțește și crește fără să știe el cum. 28. Pămîntul rodește singur: întîi un fir verde, apoi spic, după aceea grîu deplin în spic; 29. și cînd este coaptă roada, pune îndată secera în ea, pentru că a venit secerișul." 30. El a mai zis: "Cu ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfățișa? 31. Se aseamănă cu un grăunte de muștar, care, cînd este semănat în pămînt, este cea mai mică dintre toate semințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
prin grupuri de oameni cu Iisus lângă ei. În mijloc este o biserică, iar lângă ea preoți și călugări, deci, pământul care a rodit sămânța înzecit și însutit. Pilda despre sămânța bună și neghina, o scenă foarte frumos realizată. În dreapta secerișul grâului adunat de îngeri în rai, iar în stânga al neghinei, care se aruncă în focul veșnic. Se remarcă mișcarea oamenilor care seceră și duc snopi etc. Iisus este reprezentat de două ori, în colțul din dreapta cu doi îngeri, și la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de noapte și făceau de sus caca și pipi pe butucul viței-de-vie. Toamna viitoare ciorchinii erau iar grei ca un uger de vacă. Nea Miluță n-a mai avut niciodată succesul pe care i-l asiguraseră poeziile dedicate partidului și secerișului. Niciodată n-a mai făcut turnee de recitare în țară; niciodată n-a mai plescăit la aceeași masă cu bardul neamului. Tanti Mizi însă fusese toată viața fată bătrână. De aia surorile o tot îmboldeau: he he, ce știi tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Vânătorii! Cavalerii fantomatici ai Apocalipsului! tresare Avocatul, fără ca să-și dea seama că o și spune, cu voce tare. Au fost, cândva, cârmuitori măreți ai omenirii muritoare. Întorși cu fața de la Dumnezeu, sunt blestemați să cutreiere veșnic pământul, osândiți, până la secerișul cel din urmă! Ei, marii eroi, au fost atrași încoace de momeala armelor unui alt erou, poate la fel de mare, cuvântează Arhanghelul. Loviturile pe care le-am resimțit mai devreme, sunt șuguieli. Simple avertismente! Noroc că jertfa nesăbuitului curajos, care i-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nevăzut Yhwh. d) Același lucru reiese destul de clar și din textele anterioare centralizării cultului la templul din Ierusalim: din Ex 23,14-16; 34,18-23 transpare o societate tipic agricolă din perspectiva datelor diferitelor sărbători și aniversări puse în relație cu secerișul sau alte forme de cules al recoltelor, primiții și altele, astfel că apare spontan întrebarea: până la ce punct Israel și Iuda au reelaborat, conștient, idei de origine cananeană legate de fertilitatea (Os 2) solului, a turmelor și cirezilor sau familiei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
șapte săptămâni; când secera va începe să taie spicele, vei începe să numeri șapte săptămâni”. Deci, dacă Rusaliile cad exact la cincizeci de zile după începutul sărbătorilor Paște-Azime (de aici și numele grecesc) este clar că ne aflăm la începutul secerișului. Ei bine, Ios 5,10 ș.u., o tradiție autonomă, probabil antică (Soggin 1972, ad loc.), deși textul actual a fost redactat relativ recent, se exprimă astfel cu privire la originile sărbătorii populare celebrate probabil în sanctuarul de la Ghilgal, aproape de Ierihon: „și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
trăsăturile specifice unei adăugiri posterioare făcută cu scopul de a sincroniza Azimele cu Paștele; de fapt, contrazice formula „în aceeași zi”. În tradiția Ios 5,10 ș.u. și a Dt 16,9, sărbătoarea Azimelor este pusă în relație cu secerișul orzului, primiția primițiilor, deoarece orzul este recoltat înaintea tuturor celorlalte cereale. Decurge de aici că Azimele sunt o sărbătoare a unei populații rurale sedentare care obișnuia să mănânce în cadrul unui rit din roadele primelor recolte, dar pe parcursul celebrării evitând atât
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]