219 matches
-
Ținutului Secuiesc cu 120 mii de locuitori. Primul recensământ desfășurat în Transilvania a fost cel din anii 1784-1787. După datele conscripției fiscale din 1808, și cele ale evidențelor militare din 1810 se poate presupune numărul familiilor secuiești la nivelul întregii "Secuimi" din secolul XIX: Recensămăntul din 1850, a fost cel în care este menționată pentru prima dată "apartenența etnică". La acest recensământ disputat, au fost înregistrate 180.850 persoane de „etnie secuiască”. Statisticianul Varga E. Árpád arată că: În 1935 academicianul
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Bobâlna) să-și dea ajutor militar mutual împotriva unor posibile răscoale viitoare ale iobagilor și împotriva pericolului extern, turcii ( Imperiului Otoman). În 1506 la Lutița, la "Adunarea Națională Secuiască" prima dată s-au luat principalele hotărâri privind autonomia și autoguvernarea secuimii. Cu 40 de ani înainte de acest eveniment, în ianuarie 1466, delegații secui s-au adunat la Zăbala, pentru a reedifica libertățile știrbite în deceniile trecute. Hotărârile adoptate aici au fost ridicate la rang de lege de către regele Matei Corvin, care
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
au adunat la Zăbala, pentru a reedifica libertățile știrbite în deceniile trecute. Hotărârile adoptate aici au fost ridicate la rang de lege de către regele Matei Corvin, care avea cu adevărat nevoie de sabia secuiască. Nobilimea maghiară și elita socială a secuimii, care se îmbogățeau continuu, nu au vrut însă să respecte garanțiile autonomiei specifice secuilor, depuse încă în momentul descălecării maghiarilor, motiv pentru care în noiembrie 1505, a avut loc o nouă adunare generală la Odorheiu Secuiesc. Aici s-a dorit
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
regiunea Jeti-Su din China. În limbajul de specialitate, se folosește frecvent expresia "scriere secuiască pe răboj" ("székely róvásírás"), întrucât secuii au utilizat cel mai frecvent acest sistem de scriere, iar textele cele mai numeroase și ample au fost descoperite în secuime; de exemplu la Dârjiu (Székelyderzs), Crăciunel (Homoródkarácsonyfalva), Sânmartin (Csikszentmárton), Daia, (Székelydálya), Corund (Korond), Vârghiș (Vargyas), Bâra (Berekeresztúr), Inlăceni (Énlaka), Chibed (Kibéd), Cotuș (Csejd), Ghindari (Makfalva), Solocma (Szolokma), Racu (Csikrákos). Cea mai caracteristică și cea mai ornamentală piesă din toată arta
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
carnea afumată la borcan etc., sunt deosebit de populare. Înainte de introducerea cartofului în Evul Mediu târziu, alimente de bază erau meiul ("köles"; compară cu "coleașă" și cuvintele similare din bulgară și sârbo-croată) și secara. Una dintre plantele cele mai populare în secuime este chimionul ("Carum carvi"), care crește spontan în abundență în depresiunile intramontane. Semințele chimionului se prăjesc în unsoare încinsă pentru supe ("köménymagleves" „supă de semințe de chimion”). Un rachiu secuiesc popular e asezonat de asemeni cu semințe de chimion. Tipic
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Județeană „Kájoni János” este instituție cu personalitate juridică, finanțată din bugetul Consiliului Județean Harghita. Tradiția lecturii și a bibliotecilor din Miercurea-Ciuc se leagă de Șumuleu-Ciuc. Biblioteca Mănăstirii Franciscane de la Șumuleu-Ciuc, bibliotecă ecleziastică catolică din Transilvania, reprezentativă pentru cultura scrisă din Secuime, datează din secolul al XV-lea. Altă bibliotecă locală cu tradiție este cea a școlii înființate de franciscani pe lângă mănăstire, Gimnaziul Romano-Catolic de la Șumuleu-Ciuc, despre cărțile căreia deținem însemnări din anul 1630. Colecțiile mai noi ale acestor biblioteci, cu precădere
Biblioteca Județeană Kájoni János () [Corola-website/Science/315172_a_316501]
-
La conducerea cetății Ștefan l-a instalat pe pârcălabul Isaia, cumnatul său. În contextul unor tulburări interne provocate de marea nobilime din Transilvania, nemulțumită de mărirea fiscalității, Ștefan cel Mare a organizat în vara lui 1467 o acțiune militară în Secuime, acțiune menită să-i atragă pe secui de partea sa. Concomitent, tot la incitarea lui Ștefan, orașele săsești s-au ridicat împotriva regelui Matia, ceea ce l-a silit pe acesta să vină personal pentru a potoli răscoala. În septembrie 1467
Bătălia de la Baia () [Corola-website/Science/320819_a_322148]
-
suzeranitatea asupra Moldovei. În anul 1468 Ștefan a încercat fără succes să aplaneze conflictul cu regele Ungariei, prin intermediul regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei. În 1469 o armată moldoveană condusă de spătarul Filip Pop a pătruns și prădat în Secuime, drept represalii pentru găzduirea lui Petru Aron, rivalul lui Ștefan. Cu acea ocazie Petru Aron a fost prins și executat. Frontul comun antiotoman, precum și privilegiul comercial acordat de Ștefan negustorilor brașoveni la 3 ianuarie 1472 a destins relațiile cu Regatul
Bătălia de la Baia () [Corola-website/Science/320819_a_322148]
-
fost una de frunte din Galații Făgărașului, astăzi cartier de peste Râul Olt al orașului Făgăraș. Zugravul Popp a pictat icoane, iconostase (catapetesme) și chiar interioare de biserici sătești ortodoxe sau catolice din jurul Brașovului, din Țara Oltului, din zona Ciucului, din secuime și de prin alte părți din Ardeal, cum au fost Gherla (în mod special) sau valea Someșului. Popp Moldovan a rămas în istoria picturii murale bisericești ca un continuator al școlii de zugravi din Nicula, care au îngemănat precum în
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
alt "zugrav" al familiei a fost Nicolae Popp, fratele cel mare, care a început să picteze biserici și amvoane singur în perioada 1835 - 1854). Mișu Popp a folosit culorile și pensula încă din vremea când a învățat la școlile din secuime, ori cu dascălul Bisericii Sfântul Nicolae din Șchei sau la Școala grecească din Brașov. La vârsta de 15 ani în anul 1842, Ioan Popp Moldovan l-a înscris pe fiul său Mișu Popp la Școala Militară Grănicerească din Târgu Secuiesc
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
putut identifica științific, există credința că în multe din bisericile din Țara Făgărașului acesta ar fi realizat altare sau icoane sculptate și pictate. Faima lui și a familiei sale a făcut ca acesta să preia comenzi împreună cu Nicolae Popp, până în secuime chiar, precum și în bisericile romano-catolice ungurești din acea zonă. Ioan Popp și faima sa de zugrav de biserici și mare iconar, au făcut ca lucrările sale să-si depășească zona natală până pe Valea Someșului sau Gherla, unde s-a stabilit
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
păstrat în anul 1932 în cadrul sălii de lectură a bibliotecii Astra din Brașov, care era la acea vreme era „"garnisată"” numai cu tablouri semnate de Mișu Popp. Ca urmare a numeroaselor lucrări pe care Ioan Popp le-a contractat prin secuime și ținând cont de mijloacele de transport precare ale epocii, zugravul Ioan Popp a fost nevoit să părăsească Făgărașul cu întreaga familie, ce avea în componență la acea vreme pe soția sa și cinci copii și să se mute în
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
statului maghiar. În timpul primului război mondial Kimm activează ca ofițer în armată c.c.austro-ungara, apoi 1918-1920 și în armată regală română. Între 1931 și 1936 a activat ca administrator al moșiei Oltszem lângă Târgu Secuiesc în istorică regiune a secuimii, astăzi județul Covasna. Fiind prezent și pe scena artistică română, în 1918 a fost decorat cu ordinul regal „Pentru Merite Artistice“ clasa I. În vremea nazismului a participat printre altele și la discutatele expoziții itinerante ale pictorilor de etnie germană
Fritz Kimm () [Corola-website/Science/335738_a_337067]
-
a partidei, au fost înjurate și huiduite de cei prezenți în sală. "În regulamentul Federației Române de Baschet este prevăzut ca înaintea desfășurării partidelor oficiale să fie intonat imnul de stat al României. Un lucru firesc și normal, dar în Secuime s-a încetățenit ca echipele venite în deplasare să fie obligate să stea în poziție de drepți și să asculte și imnul Ținutului Secuiesc. Drăgan Petricevic, antrenorul Universității Cluj, a decis că acest lucru nu este firesc și a dispus
Elisabeta Lipă, scandal uriaș: A interzis imnul național! Se cere demisia () [Corola-website/Journalistic/103267_a_104559]
-
și am simțit că iarăși pierdem foarte, foarte mult sprijin din partea electoratului. Vreți, nu vreți, trebuie să înțelegeți că electoratul nostru la un moment dat l-a susținut pe Traian Băsescu. Traian Băsescu a avut abilitatea de a merge în secuime și nu numai, a avut abilitatea de a avea niște mesaje extrem de corecte, de exemplu cu predarea limbii române în clasele elementare după alte manuale, pentru că aici e o problemă de a învăța limba română cât mai repede și el
Kelemen Hunor, criza electoratului maghiar al UDMR. "L-a susținut pe Traian Băsescu" by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103724_a_105016]
-
00 - A doua zi după moartea cailor. Teatru de Diana Turconi. Vor participa: Diana Turconi (autoare), Teodor Baconschi, diplomat și scriitor, Dan Cristea (scriitor și critic literar) 11.00 - 12.00 Dalnic. Istorii nespuse din satul lui Doja. Reporteri în Secuime. Vor participa: Brîndușa Armanca, Marius Cosmeanu, Mona Dîrțu, Ruxandra Hurezean, T.Koós Imola, Liviu Iolu, Andreea Pora (autori) 12.00 - 12.30: Supă de încălzit inima de Mihaela Bilic 14.00 - 14.30 Povești cu gust de Mircea Radu. Vor
Sărbătoarea cărții a început la Gaudeamus by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104231_a_105523]
-
Teatru Educațional Replika, din București, începând cu ora 19:00. Carmen Lidia Vidu este artista care a promis că nu se va opri niciodată din experiment. Înseamnă că nu s-a oprit din treaba asta nici cât a stat prin Secuime, unde a lucrat la o producție teatrală atipică, Jurnal de România. Sfântu Gheorghe. Un jurnal este un exercițiu de sinceritate și poate deveni o sursă de autenticitate, adică operă de artă, doar atunci când are o structură fragmentară, în acord cu
Confesiunile unor venetici – „Jurnal de România. Sfântu Gheorghe”, un spectacol experimental by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105712_a_107004]
-
care o reprezenta să ajungă vicepreședinte al Parlamentului European. În aceste condiții, discursul despre autonomia teritorială a crescut exponențial, Tőkés ajungând chiar să traseze granițe în interiorul României: „Avem de gând să introducem autonomia teritorială și în alte regiuni în afară secuimii, în ținuturile așa-numite Partium, adică Bihor și Satu Mare, unde suntem în relativă majoritate într-o oarecare regiune”. Din ce în ce mai vizibilă cu ochiul liber, turnura devoțiunii lui Tőkés spre Ungaria a înregistrat noi și noi episoade. În anul 2013, de pildă
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
n. 1948), deținătorul a nu mai puțin de patru premii ale Uniunii Scriitorilor din România, dar cunoscut publicului român grație unei singure traduceri, și aceea apărută în 1984 (!), este un romancier, poet și eseist de cursă lungă, un Faulkner al secuimii, autor al unui impresionant ciclu romanesc ce prezintă lumea multiculturală a ținutului Trei Scaune pe durata mai multor generații. Demeny Péter, poet și eseist clujean (n. 1972), autorul a șase volume de poezie, este un reprezentant de seamă al liricii
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]