360 matches
-
liberavit genus humanum)56, care fusese pînă atunci ținta perenă a persecuțiilor Demiurgului. Însă mesajul lui Cristos a avut un ecou prea slab În rîndul evreilor și al iudeo-creștinilor, aceștia rămînÎnd În majoritate excluși de la mîntuire (non omnes salvi fiunt, sed pauciores omnibus et Judaeis et Christianis creatoris)57. Antinomismul vădit al Dumnezeului bun al lui Marcion ar fi susceptibil să dea naștere, conform unei logici care nu le-a scăpat ereziologilor, unui absolut libertinism. Confruntat cu această ipoteză, Marcion dă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nu creatorul ei. Îngerii Aerului și ai Apelor ridică În ceruri două treimi din apa ce acoperea pămîntul, iar ceea ce mai rămîne formează mările. Și, În ciuda faptului că Sathanas este cel care comandă, despărțirea apelor are loc la porunca Tatălui (sed precepto patris)19 care, În felul acesta, intervine În crearea lumii inferioare. Atunci, nu cumva oare printr-o Înțelegere greșită ereziologii Îi atribuie Diavolului creația lumii inferioare? Formal, textul din Interrogatio este corect: Diavolul Își Închipuie că el este autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vedea În continuare). Iacob de Capellis susține și el că moderații „spun că diavolul nu este Creatorul, ci Meșteșugarul, deoarece el a modelat materia preexistentă a celor patru elemente așa cum olarul modelează un vas din argilă” (diabolum vero non creatorem, sed factorem dicunt, quia ex praejacente materia quatuor elementorum operatus est, sicut figulus ex luto vas operatur; subl. mea)16. Lucifer nu este un principiu lipsit de rădăcini; el a fost creat de Dumnezeu și a păcătuit prin liber arbitru (fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
revine mereu în scrisul său pedagogic: „În faptă însă școalele elementare și secundare nu sunt școale de învățătură propriu vorbind, ci de educațiune”. Cunoștințele nu trebuie să fie multe, ci bine alese și esențiale („de acolo preceptul pedagogic: non multa sed multum”). E nevoie de „cunoștințe puține, însă bine pricepute și bine mistuite”; în felul acesta ele sunt asimilate și „limpezesc conștiința”, reglează „întreaga viață intelectuală”, creează „o normă” de conduită; „c-un cuvânt valoarea educativă a instrucției primare și secundare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trei pagini, în care am înregistrat doar date generale despre conținutul lor. Sau de faptul că i-am ignorat, cu dispreț (?!), bogata activitate publicistică sau, de ce nu, și proza! Ori, în fine, că am înțeles eronat sensul expresiei non multa, sed multum, sub scutul căreia, în adevăr, m-am adăpostit încă de la început. Cum dicționarul se subintitulează "Autori. Cărți. Teme", este de la sine înțeles de ce în el nu apar articole distincte dedicate publicațiilor culturale, mișcărilor sau cenaclurilor literare care au animat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
flori, pe o piele de leopard, cu capul rezemat de genunchii unui faun brun și hirsut. Privirea, trăsăturile, întreaga făptură se resimt încă de cutremurul momentelor precedente. Fără voie îți vin în minte cuvintele lui Tacit caracterizând pe Messalina: "Lassata sed non satiata". Voluptatea frenetică potolită temporal, permite trupului splendid al femeii o atitudine de intimitate nesupravegheată. Faunul aplecat peste bustul de o carnație impecabilă, așa cum numai nimfele o au, caută parcă să liniștească prin sunetul dublului său flaut vibrația sensuală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au aceeași limbă, istorie și obiceiuri." (Jac Geurts, Myth, History and the Image in the Low Countries, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009, pp. 54-55). 380 Făcând apel la sintagma distinguere sed non separare, Gilles Ferréol susține că "dacă a distinge înseamnă a articula realul în vederea unei bune comprehensiuni a alterității, a separa implică adesea refuzul sau excluziunea a ceea ce nu agreăm." (Gilles Ferréol, Raportarea la altul și cetățenia, în Adrian Neculau
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
similară până la un punct cu doctrina horațiană. Nu este însă o poetică normativă, ci dinamică, luminată de principii perene. Poetul declară paradigmatic: "sumque argumenti conditor ipse mei" (Tristia V, 1, 10) sau, cu iluminare modernă: "Nec mea sunt fati verba, sed ista mei" (Tristia I, V, 38). Interferența dintre realitate și artă reprezintă o simbioză care domină toată creația sa, punte între două lumi și între două vârste artistice. Poezia de exil a lui Ovidiu, contrar unor opinii academice, este totuși
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
numai la lumea poetică, ci cuprinde toată viața, inclusiv latura politică a celor doi poeți. Afirmația lui Ovidiu 146 că "poeziile sunt lăudate, dar toți aspiră la marile daruri: și un barbar le place, numai să fie bogat" Carmina laudantur, sed munera magna petuntur: Dum modo sit dives barbarus ipse placet,147 este o săgeată îndreptată, evident, dacă nu chiar spre Horațiu cel "născut din tată libert", cel puțin spre cercul lui Mecena căruia Horațiu îi aparținea și din care Ovidiu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
el însuși). Ovidiu continuă cu "precizarea": există (est) o vină a mea și aceasta este gravă, dar nu am îndrăznit să mă pierd decât pe mine însumi și nu am mai întreprins nicio nelegiuire mai mare: Est mea culpa gravis, sed quae me perdere solum Ausa sit, et nullum malus adorta nefas (v. 15-16). Nu este vorba că neagă și pare răspunsul la o obiecție care i-a fost făcută orice culpă, ci-i precizează proporțiile și felul. Cu se va
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
expresiile ovidiene de genul: inter comites... suas, inque suis habuit, precum și cuvintele cultos... deos317, (ut illam) colas 318, Marcia culta tibi319, femina seu princeps omnis tibi culta per annos 320, dovedesc că "eam [= Fabiam] neque propinquam Fabii neque affinem Marciae, sed clientam amborum fuisse"321. Mai mult, cum recunoaște în parte și Scholte însuși, expresiile inter comites... suas, inque suis habuit demonstrează contrariul și anume că Fabia era cu siguranță de familie nobilă. Dacă nu ar fi fost de origine nobilă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
feminini; el continuă, în același mod, cum a făcut și cu Augustus. În ochii unui opozant și Fabia era una dintre opozanții lui Augustus mesajul poetului era clar. Fabia trebuia să se adreseze unei femei, mai mult, unei prințese (femina, sed princeps, v. 125), care cu virtutea sa, cu frumusețea și (mores), preceptele sale de conduită socială, singură a fost considerată demnă de a împărți camera nupțială cu divinul Augustus. Ovidiu o sfătuiește pe Fabia să aleagă momentul cel mai oportun
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ceea ce este pe placul tău. Și apoi, nu poate sta fără să nu facă nimic: pentru el ar însemna moartea... Poate este hazardat, dar Ovidiu se laudă că Istrul nu are nici un geniu mai mare decât el Forsitan audacter faciam, sed glorior Istrum Ingenio nullum maius habere meo (v. 63-64). Așadar Roma să fie locul de exil hărăzit de destin pentru el! Și chiar dacă ar fi citit și apreciat la Roma, tot nu i-ar păsa de nimic. Concluzionează: "Voi, pentru
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
vertisset, hac amicitia inductum una cum aliis Agrippae amicis pro eius salute aliquid fecisse, quo iram principis in se quoque verterit". La un asemenea raționament De Jonge opune faptul că 1. Ovidiu, potrivit mărturisirilor sale repetate, a fost "non particeps, sed testis" și 2. a fost doar pedepsit. Cât despre versurile din epistola Ex Ponto, IV, VI, 11 și urm., pe care Nemethy o interpreta ca și noi, în sensul propriu al expresiei și anume că Ovidiu se acuza cu adevărat
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ex Ponto, II, II, 15. 82 Tristia, III, VI, 35-6; cfr. și Tr., I, II, 97-100; Ex Ponto, I, VI, 20. 83 Tristia, V, II, 33; III, V, 44. 84 Tristia, III, VI, 33-4: Nil igitur referam, nisi me peccasse, sed illo Praemia peccato nulla petita mihi. 85 Tristia, V, VIII, 22-24. 86 Pentru respectivele referiri cfr. deja citatul ROY J. DEFERRARI, etc. A Concordance of Ovide, p. 1749-50 (scelus-culpa); p. 618 (facinus-culpa). 87 FORCELLINI-CORRADINI-PERIN, Lexicon totius Latinitatis, 1940, s.v. culpa
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
bunicii mei și alți membri ai familiei au murit în timpul Holocaustului, este amplu discutată în autobiografia mea, Doamna secretar de stat. Memorii, Miramax, New York, 2003, pp. 235-249. 5 Wellesley este un colegiu pentru femei. Motto-ul școlii este: Non ministrari sed ministrare, adică "Să nu fii servit, ci să servești" (not to be ministered unto but to minister). Glumind pe seama acestuia, eu și colegii mei de clasă obișnuiam să îl traducem prin: "Să nu fiți miniștri, ci soții de miniștri" (not
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
are doar semnificația de simpli bani sau de marfă obișnuită, ci posedă în sine un germen de beneficiu, pe care în mod obișnuit îl numim capital. De aceea, el nu trebuie să arate doar propria valoare, dar și valoarea adăugată (sed et valor superadiunctus)». Comentează Oreste Bazzichi: În timp ce orice investire de bani făcută în virtutea mutualității (vi mutui), nu putea lua decât forma cămătăriei, recompensa, pe care comerciantul sau oricare altul ar fi avut proiecte de investiții economice realist eficiente o pretindea
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Lemn a unui ficat inflamat arde și este scăpată de sub control, aceasta cauzează surescitarea energiei de Foc a inimii, conform relației generative dintre Lemn și Foc. Medicul poate aborda una sau două metode pentru a reechilibra energiile afectate: fie să sedeze ficatul pentru a elimina efectele sale inflamatorii asupra inimii; fie să tonifice rinichii pentru a intensifica energia lor de Apă, metodă care este de două ori mai eficientă, deoarece energia de Apă hrănește lemnul ficatului agitat, în același timp eliminând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Dacă este aplicabil, se va menționa partea din contract pe care acesta/aceștia a/au declarat ca o subcontractează Împreună cu ....................... (denumirea/numele subcontractanților). Drept care s-a Încheiat prezentul Raport al procedurii de atri buire În 2 (doua) exemplare astăzi, .............., la sed iul autorității contractante. Dacă este aplicabil, justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire: .................................... ...................... (motive) COMISIA DE EVALUARE, .............................. președinte . ..................... (nume și prenume) (semnatura) .............................. membru ..... ..................... (nume și prenume) (semnatura) .............................. membru ..... .................... (nume și prenume) (semnatura) CAPITOLUL V ATRIBUIREA CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
să rezume, să concentreze, să dea o mai mare densitate și tensiune textului, să Încarce un resort și să-i asigure o detentă explozivă. Scurtimea realizată prin eliminarea balastului purifică textul, reținînd doar esența. Cu o vorbă latină: non multa sed multum. În relația cu cititorul, un text lapidar este o provocare, o clipire discretă făcută cu o ochiul ca o solicitare a complicității inițiaților, ca o declanșare a căutării unei bogății potențiale. În acest sens, putem considera haiku-ul ca
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
205; H Vorgrimmler, „Negative Theologie”, LThK 7, 1967, p. 864 apud Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church ...”, p. 328. footnote>. În formularea lui Thomas d’Aquino stă scris: „de Deo scire non possumus quid sit, sed quid non sit” (Quaestiones disputate 7,5, 14). Teologia negativă a intrat în manualele tradiționale ale Bisericii Catolice<footnote Asupra înțelegerii romano-catolice privind teologia negativă, cf. J. Hochstaffl, p. 154 sq., H. Vorgrimmler, cols 864f, Și A. Gouhier, „Néant,” în
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
la Junimea, felul de a discuta, îndeajuns de stufos, cu care onorata societate întâmpină de la o vreme orice lucrare” (XVI, 185). Nu plecase încă din Iași și el se vedea, în aceeași scrisoare, dominându-l pe Hasdeu, care „știe multa sed non multum”. Într-adevăr Eminescu cunoștea limba română în intimitatea acesteia, o exersase timp de peste zece ani cultivându-i valențele semantice și creative, iar simțirea nu-l putea înșela în generalizările teoretice asupra ei i rupe de realitatea istorică. Că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
băgându-și șoldurile musculoase între ale ei. Cred că o să..., gemu el. —Ai face bine să nu, se enervă ea. Și era atât de înspăimântătoare, încât orgasmul lui iminent se retrase. La final, zăceau pe podea, încă gâfâind și gemând. Sedată pe moment, Lisa privea picioarele scaunelor care se aflau la nivelul ochilor ei. A fost minunat, se gândea ea. Exact ce avea nevoie. Au continuat să zacă pe covorul albastru până când respirația lor a redevenit normală, apoi Wayne a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
V. tînăr trăind într-o lume de un gri sanguin, lume excitată de umbra îngerilor care fîlfîie deasupra. Sînt pentru Doctor un caz? Un dobitoc pe care trebuie să-l tratezi deși ți-e scîrbă? Îl întreb de ce nu mă sedează sau, invers, de ce nu-mi pune-n mînă una din otrăvurile cu care se joacă. Îi spun: „-Dar tu ești societatea, ce faci? “ „-Nu poți să faci nimic “-răspunde el. Ca nici un doctor, el fumează mult. Nu-i asta sinucidere
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
etern și efemer în egală măsură, poate că am trăi altfel. Dintrun singur gest și nu așa, în năuceală... Din adîncimea vîrstei, tînărul Doctor își continuă lectura. Și Personajul V. are un prieten medic care încearcă să-l ajute. Îl sedează, încearcă săl hipnotizeze dar singurul rezultat e că Justițiarul, debusolat, începe să ucidă persoane nevinovate. Din ce în ce mai multe. Cu zecile pe noapte. „-Ce murdărie zace în tine!”-exclamă Doctorul și replica asta îl întristează pe V. Acolo era doar un artificiu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]