363 matches
-
un gen unic prin imediatitatea, instantaneitatea realizării ei ce o sustrage timpului și prin fuzionarea, la fel de atemporală, a obiectului cu subiectul. Ființa cunoscută este înlăuntrul cunoașterii printr-o prezență neînșelătoare dar reală, nu exterioară, ci internă (quadam interiore, non simulata, sed vera presentia).) Din aceea că nici un element corporal nu se interpune între suflet și cunoașterea de sine a acestuia, pentru că această cunoaștere constă în aceea că sufletul se însușește sieși pe sine și nimic mai mult, decurge teza imaterialității sufletului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
au aceeași limbă, istorie și obiceiuri." (Jac Geurts, Myth, History and the Image in the Low Countries, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009, pp. 54-55). 380 Făcând apel la sintagma distinguere sed non separare, Gilles Ferréol susține că "dacă a distinge înseamnă a articula realul în vederea unei bune comprehensiuni a alterității, a separa implică adesea refuzul sau excluziunea a ceea ce nu agreăm." (Gilles Ferréol, Raportarea la altul și cetățenia, în Adrian Neculau
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
umanității lovite de atîtea rele. Biserica este deja destul de bogată, dacă are comoara carității, iar acesta este un mare exercițiu de binefacere. Biserica este îndeajuns de fericită dacă poate să spună împreună cu Sf. Ambrozie: Aurum Ecclesia habet, non ut servet, sed ut eroget, et subveniat in necessitatibus 316. Este cu adevărat dureros și dăunător bunelor interese ale Bisericii, și scandalos, în același timp, dacă opinia publică este convinsă, în general, că mîinile Bisericii sînt mereu întinse pentru a primi și niciodată
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
se va cuveni să mă duc și eu, vor călători împreună cu mine"319. El era Episcop și Apostol; avea toată puterea; totuși nu voia să aleagă el însuși purtătorii acelor donații, ci îi lăsa poporului această alegere; omnia mihi licent, sed non omnia expediunt 320. Se îndoiește oare de credincioșia Apostolului? Nu; dar asta nu este totul: atunci cînd este vorba de interese temporare, Apostolul dorește să fie pe cît de liber posibil. Își rezervă dreptul de autoritate apostolică pentru cazurile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
se recomandă vechea formalitate în alegerea Episcopilor în provincie prin consensul Clerului și al cetățenilor; probabil din cauza tulburărilor pe care puterea temporară începea să le producă". Lib. XXXII, Cap. LIX. 151 Can. 10. Nulli eppiscopatum praemiis aut comparatione liceat adipisci, sed cum voluntate regis iuxta electionem cleri ac plebis. 152 Astfel, din păcate, s-a și întîmplat. Între formele înregistrate de Marculfus (L. I. Ved. și apendicele la T. II despre Conciliile Franței al Pr. Sirmond), care erau în uz în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
este de datoria lui să se plîngă regelui, arătîndu-i rezultatele răului cauzat de absența Episcopilor și implorîndu-l să abandoneze practica aceasta, care ducea la pierzania propriului suflet. Spune istoricul, ascultînd discursul Sfîntului Arhiepiscop, non potuit amplius spiritum suum Rex cohibere, sed oppido turbatus cum iracundia dixit: "Quid ad te? Numquid Abbatie non sînt meae? Hem, tu quod vis agis de villis tuis, et ego non agam quod volo de Abbatiis meis?". Episcopul a trebuit să insiste respectuos ca regele să-și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
discretione in vita sua dispensandi habet potestatem, ita facultates Ecclesiae viduatae post mortem Episcopi penes oeconomum integrae conservari jubentur futuro successori ejus Episcopo; quoniam res et facultates ecclesiasticae NON IMPERATORUM ATQUE REGUM POTESTATE SINT ad dispensan-dum vel invadendum, sive diripiendum, sed ad defensandum atque tuendum. Aceleași lucruri le scrie acest renumit Episcop direct regelui Carol cel Pleșuv, ep. XXIX, și același lucru repetă în diferitele scrisori ale sale, cum ar fi în cea de-a XXI-a și de-a XLV
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
am influențat cînd l-am tradus: Investiturae pontificum imperatoriae tantum dignitati permissae sînt, quae sola excellens, et post Deum in filiis hominum praeminens, hunc honorem non sine faenore multiplici conquistavit. Neque Imperatores dignissimi levitate usi sînt, ut episcoporum domini vocarentur, sed compensaverunt noxam hanc amplissimis regni divitiis, quibus Ecclesia copiosius aucta, decentius honestata, jam non vile reputet ad modicum cessisse subjectioni; nec erubescat uni inclinari per quem possit in multos dominari. Cine ar fi crezut că Alexandre ar fi putut comenta
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Oricum, acesta a fost motivul pentru care succesorii lor s-au aflat în posesia bunurilor temporare ale Bisericii, pe care le puteau folosi în scopurile lor rele. 204 A multis annis retroactis nulla electio Praelatorum erat mere libera et canonica; sed omnes dignitates tam Episcoporum quam Abbatum per annulum et baculum regis Curia pro sua complacentia conferebat. 205 Inter caeteros nostri hujus temporis principes, qui Ecclesiam Dei perversa cupiditate venumdando dissipaverunt, et matrem suam ancillari subjectione penitus conculcarunt, Philippum regem Francorum
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
q. XIII, a. 2). 216 Henric însuși, într-o scrisoare adresată Papei, vorbind de Iulian Apostatul, se referă nu la lipsa dreptului, ci la prudența Bisericii care nu l-a îndepărtat. Cum etiam Julianum Apostatam prudentia sanctorul Episcoporum non sibi, sed soli Deo deponendum commiserit. Aceasta era maniera de gîndire comună în vremea lui Henric. Cum s-a răspîndit această manieră de gîndire printre creștini? De unde provin opiniile moderne de drept public creștin? Iată o chestiune foarte importantă. 217 Principii germani
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lui Henric, a continuat: Gens vero Svevorum, audta Saxonum calamitate, clam Legatos suos ad illos misit, et foedus cum eis fecit, ut neuter populus ad alterius oppressionem regi ferret auxilium. Eandem querimoniam facerunt ad invicem omnes pene regni tutonici principes, sed tamen palam nullus audebat fateri. Mai tîrziu, Grigore al VII-lea, printr-o scrisoare plină de adevărat spirit evanghelic al înțelegerii, i-a convins pe principii germani adunați pentru a delibera asupra alegerii unui alt rege, acești principi erau pars
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
seductiles nimium secuti sumus consilia, seductoria deceptione, peccavimus in coelum et coram vobis, et jam digni non sumus vocatione vestrae filiationis. Non solum enim nos res ecclesiasticas invasimus, verum quoque indignis quisbuslibet et simoniaco felle amaricatis et non per ostium sed aliunde ingredientibus Ecclesias ipsas vendidimus, et non eas, ut oportuit, defendimus etc. (Vid. t. 1 Constitut. Imperial. Goldasti). 221 Atunci cînd Henric a obținut de la Grigore al VII-lea, la castelul din Canossa, absolvirea de excomunicare, Episcopii care erau de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
accipiat și 18. Nullus presbyter capellanus alicujus laici esse possit, nisi concessione sui Episcopi. Conciliul de la Nîmes din anul următor, 1096, a întocmit Canonul 8: clericum vel Monacus, qui ecclesiasticum de mani laici susceperit bneeficium, quia non intravit per ostium, sed ascendit aliunde sicut fur et latro, ab eodem separetur officio. Conciliul de la Tours din același an, 1096, canonul 6, Nullus laicus det vel adimat Presbyterum Ecclesiae sine consensu Praesulis. 233 În Profesiunea de credință făcută de Pascal al II-lea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acea scrisoare, printre alte lucruri, emite această prea limpede sentință: Novit enim Paternitas vestra, quia, cum Regnum et Sacerdotium inter se conveniunt, bene regitur mundus, floret et fructificat Ecclesia. Cum vero inter se discordant, non solum parvae res non crescunt, sed etiam amgnae res miserabiliter dilabuntur. 243 A se vedea scrisorile LXVII, LXVIII și CXXVI ale acestui mare Episcop. În scrisoarea CII, el spune de-a dreptul că non licet regibus, sicut sanxit octava Synodus, quam romana Ecclesia commendat et veneratur
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
immiscere. 244 ...ut regni tui Episcopis et Abbatibus libere praeter vilentiam et simoniam elctis investituram virgae et annuli conferas, spune privilegiul dinainte al lui William din Malmesbury, Lib. V, de Gestis Regum Anglorum. 245 Non Ecclesiae jura, non officia quaelibet, sed regalia sola se dare assereret (Henric). Astfel atestă Petru Diaconul, Lib. IV, Chronici Cassinensis, cap. XLII. 246 Et hoc ideo danatum est, quod in eo Privilegio continetur quod electus canonice a Clero et populo, a nemine consecretur nisi prius a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
18. 269 Matei X, 14. 270 Ivi, 15. 271 Fapte V, 1. 11. 272 1 Cor. XVI, 2. 273 1 Cor. IX, 4. 274 Modicam unusquisque stipem menstrua die, vel cum velit, et si modo possit, apponit: nam nemo compellitur, sed sponte confert. Haec quasi deposita pietatis sînt. Apol. C. XXXIX. 275 V. Thomasin, P.III, L. 1, C.XXIII, par. 2. 276 Irenaeus, L. IV, C. XXXIV. Origenes, Hom.in XI Num. Pasajul din Sf. Ciprian, De unitate Ecclesiae C.
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
IV, 35. 284 Ivi, 32. 285 Cod. de sacros. Ecclesiis L. 1 (C. 1. 2. 1) 286 Gratianus, Caus. XII, q. II, C. XXIII nec cuiquam Clerico proportione sua aliquid solum Ecclesiae putetis deputandum, ne per incuriam et negligentiam minuatur: sed omnis pensionis summam ex omnibus praediis rusticis urbanisque collectam ad Antistitem deferatis. 287 L.Valentinian 20. De episcopis et Clericis Lib. XVI. Cod. Teod. Tit. 2 ad Sf. Damasum R. P. (C. th., 16. 2. 20.) 288 Ep. ad Nepotianum
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
De episcopis et Clericis Lib. XVI. Cod. Teod. Tit. 2 ad Sf. Damasum R. P. (C. th., 16. 2. 20.) 288 Ep. ad Nepotianum Sf. Ambrozie menționa, de asemenea, această lege a lui Valentinian, spunînd: quod ego non ut querar, sed ut sciant quid non querar, comprehendi, malo enim nos pecunia minore esse, quam gratia. După care, la scurtă vreme, a adăugat: "Posesiunile Bisericii sînt la dispoziția săracilor. Cîți captivi are Biserica pretutindeni, cîte alimente a distribuit nevoiașilor și cît ajutor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
V-lea, Iulius Pomerius: Nunc autem, spune, quod Christiani temporis Sacerdotes magis sustinent quam curant possessiones Ecclesiae, etiam in hoc, Deo serviunt: quia si Dei sînt ea quae conferuntur Ecclesiae, Dei opus agit, qui res Deo consecratas, non alicujus cupiditatis, sed fidelissimae dispensationis intentione non deserit. Quapropter possessiones quas oblatas a popula suscipiunt Sacerdotes, non sînt inter res mundi deputari credendae, sed Dei. De Vita Contemplativa L. II, C. XI. 294 Labora sicut bonus miles Christi Iesu. Nemo militans Deo implicat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
serviunt: quia si Dei sînt ea quae conferuntur Ecclesiae, Dei opus agit, qui res Deo consecratas, non alicujus cupiditatis, sed fidelissimae dispensationis intentione non deserit. Quapropter possessiones quas oblatas a popula suscipiunt Sacerdotes, non sînt inter res mundi deputari credendae, sed Dei. De Vita Contemplativa L. II, C. XI. 294 Labora sicut bonus miles Christi Iesu. Nemo militans Deo implicat se negotiis saecularibus. II Timotei II, 3, 4. 295 Am spus că aceste două idei ale individualității și unității organice proprii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
VI Decr. 3.13.2.2. 297 Matei VIII, 20; Luc. IX, 58. 298 Fapte III, 6. 299 I Timotei VI, 6-8. 300 Iulian Pomerius scrie în mod explicit: Itaque Sacerdos, cui dispensationis cura commissa est, non solum sine cupiditate, sed etiam cum laude pietatis, accipit a poulo dispensanda et fideliter dispensat accepta; qui omnia sua, aut pauperibus distribuit, aut ecclesiae rebus adjungit, et se in numero pauperum, pauperatis amore, constituit; ita ut unde pauperibus subministrat, inde et ipse tamquam pauper
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
citească exercițiile, ci pentru aceia care trebuie să le facă sau mai degrabă pentru aceia care trebuie să le dea altora”4. Avem așadar de-a face cu o carte destinată nu atât lecturii 5, cât practicării: non tantum lecturi, sed facturi. Mai mult decât atât, destinatarul ei direct nu este cel care face exercițiile, ci îndrumătorul spiritual. În acest fel, cartea nu este decât un instrument în mâinile acestuia, de aceea nu poate fi înțeleasă în afara raportului ce se instaurează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mă gândeam decât că nu mai am telefon, iar fata mea N. urma să nască. Toți zâmbeau, în mijlocul camerei trona într-un scaun cu rotile Salvatore. Moțăia cu capul în mâini, condamnat de vajnica soție să „fie activ”, chiar dacă era sedat de atâtea pastile. Am fost poftită la masă, servită cu prăjitură, mi s-a arătat camera. Deodată am început să plâng. Se mirau toți, eu spuneam că sunt îngrijorată pentru că nu mai am legătură cu copiii, fiind fără telefon. Adevărul
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
celelalte să le puteți îndeplini în liniște. Sfântul Bernard spune că, spiritul perfecțiunii nu constă în a face lucruri mari sau în a face cât mai multe, ci în a face bine (perfect) pe cele comune și obișnuite. “Communia facere, sed non comuniter”. Năzuiți, mai ales, să vă perfecționați felul în care vă îndepliniți obligațiile stării de viață; în aceasta se găsește toată desăvârșirea și sfințenia. Când a creat lumea, Dumnezeu a poruncit plantelor să producă fructe; dar fiecare după specia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
născuți la 1880, aceștia din urmă - bunicii generației 1940, din rândul căreia, mâine-poimâine, se vor recruta bunicii anului 2000. După călătoria efectuată într-o lume care a fost a bunicilor bunicilor noștri, este timpul să ne întoarcem acasă. „Non scholae, sed vitae discimus.“ Un accident de circulație mai puțin obișnuit a fost provocat recent de un vițel, transportat la târg în cabina unui autocamion. Însoțitorul șoferului nu l-a putut împiedica pe blajinul patruped să se ridice pe picioarele dindărăt și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]