529 matches
-
folosite în mod legal cele mai întâlnite sunt: alcoolul, cafeaua, tutunul, tranchilizantele, barbituricile, toate medicamentele cu efecte psihoactive folosite pentru atenuarea durerilor (aspirina) precum și cele care stimulează psihic și fizic organismul (amfetamine). Principalele efecte ale acestor droguri sunt stimularea și sedarea sistemului nervos. De exemplu, cafeaua folosită în mod excesiv are efecte similare cu cele ale amfetaminelor, iar nicotina în exces are efecte similare cu cele ale barbituricelor (Rădulescu, M. S., Dâmboeanu, C., 2006, p. 36). 2.2.1 Amfetaminele În
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pentru corecția chirurgicală. Tratamentul se efectuează în secția de terapie intensivă neonatală. Astfel, sunt tratate specific acidoza metabolică, hipoglicemia și hipocalcemia, se administreaza PGE1 în perfuzie continuă pentru ameliorarea oxigenării prin menținerea deschisă a canalului arterial persistent, sau repermeabilizarea acestuia, sedare și oxigenoterapie prin ventilație mecanică - reduce rezistențele vasculare pulmonare și crește fluxul sangvin pulmonar, contribuind la stabilitatea hemodinamică, tratarea fenomenelor de insuficiență cardiacă - cardiotonic, diuretic și vasodilatator. Cardiologie intervențională: Septostomia atrială cu balonaș (Rashkind) este indicată în special în cazurile
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
arterial persistent sau prevenirii închiderii acestuia. Nou-născuții asimptomatici nu necesită tratament imediat, dar trebuie dispensarizați în evoluție pentru observarea simptomatologiei și stabilirea momentului corecției chirurgicale. Apariția crizelor hipoxice reprezintă indicație de intervenție chirurgicală imediată. Tratamentul crizelor hipoxice: poziție genupectorală, O2, sedare cu Morfină sulfat 0,1 mg/kg i.v. sau i.m.; instituirea unei linii venoase pentru reechilibrare volemică și acido-bazică, administrarea de beta-blocante i.v. (propranolol, esmolol). În situația persistenței statusului hipoxic, se ia în considerare efectuarea unui shunt
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
administrarea de fluidifiante și de aerosoli. Drenajul postural și kinetofizioterapia se practică în colaborare cu medicul pneumolog și cu asistentul de kinetoterapie respiratorie. Educarea pacienților cu acest tip de exerciții se face foarte greu în postoperator, când aceștia sunt supuși sedării, suferă de durere și discomfort. De aceea în preoperator asistentul kinetoterapeut îi învață practic pe toți pacienții care vor fi supuși rezecțiilor pulmonare sau parietale toracice manevre de tipul celor spirometrice, CPAP (dispozitive sau simplul suflat în mănușă de cauciuc
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
130]. Monitorizarea este complexă, de nivel maxim, uneori impunându-se chiar și cateterismul arterei pulmonare și ecografia transesofagiană. Pentru a facilita recuperarea din anestezie se utilizează relaxante musculare cu acțiune de scurtă durată și fără eliberare de histamină (exemplu, vecuronium), sedare de preferință cu propofol care are o farnacodinamică rapidă și, eventual, concentrații mici de sevoflurane sau isoflurane pentru efectul bronhodilatator. Prevenirea hipotensiunii arteriale farmacologice dar și datorate analgeziei peridurale, accentuată la pacienții cu BPOC, care de obicei au o depleție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
conservator, deoarece se autolimitează. Uneori însă evoluța ei este cronică și pacientul are tendința unui abuz de analgetice, situație care trebuie evitată, dat fiind riscul unei agresiuni suplimentare asupra rinichiului. Când se epuizează rezervele de terapie conservatoare (repaus la pat, sedare, analgezice non-opioide, AINS, psihoterapie în vederea acceptării caracterului de durere cronică și ireversibilă), se poate recurge la terapia invazivă prin: decompresiunea chiștilor prin puncție transcutanată; durerea reapare de obicei după 3-6 luni, o dată cu reacumularea de lichid; intervenție chirurgicală, cu puncționarea chiștilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și de aceea prevenirea și combaterea ei se realizează, În primul rând, prin reducerea riscului de apariție a cirozei și hepatitei. În timpul crizelor este obligatoriu repausul la pat, cu capul așezat Într-un unghi mai mare de 30 0, fără sedarea bolnavului. În zona ficatului se vor aplica perne electrice și comprese calde, alcoolizate sau cataplasme cu frunze de varză mărunțite și Încorporate Într-un albuș de ou, bătut spumă, la care se adaugă un păhărel cu infuzie de păpădie. În funcție de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
aceste date limitează utilizarea doxazosinului ca antihipertensiv, în special, în monoterapie (21). Antihipertensivele cu acțiune centrală ca de exemplu, clonidina, metildopa, nu sunt în general recomandate la vârstnici, deoarece tratamentul cu aceste medicamente se asociază cu o incidență crescută a sedării și, la unii pacienți, pot exacerba depresia. În cazuri speciale, pentru un mai bun control al valorilor presiunii arteriale, aceste medicamente se pot folosi în combinații cu diuretice (14,22). 45.4.2. Dislipidemia Dislipidemia reprezintă un important factor de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
cerebral, pot cauza mersul ataxic, tremor al capului sau al trunchiului, tremor intențional al membrelor, respirație ataxică, dizartrie și disfagie. Pentru a combate aceste simptome s-au încercat o serie de medicamente. Clonazepamul poate diminua amplitudinea tremorului, dar adesea cauzează sedare puternică. Izoniazida, însoțită de piridoxizină (vitamana B6), cu monitorizarea funcției hepatice sau propanololul cu monitorizarea pulsului și a tensiunii arteriale, au fost încercate, dar prezintă riscuri semnificative pentru o ameliorare ușoară. Pentru a obține un efect favorabil sunt necesare doze
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în puls, terapie după cum urmează: a) hidratare orală sau în perfuzii cu ser fiziologic 1,5 - 2,5 litri pe zi pentru 48 de ore; b) premedicație I.V. cu Dextametazon 20mg și metoclopramid 0,2 - 0,5 mg/kg; c) sedare la nevoie, cu Lorazepam 1-2 mg I.V. sau I.M; d) ciclofosfamidă 1gr/m2 în 250-500 ml soluție normal salină, în decurs de 1,5-2 ore, repetat la 1-2 luni; e) hidratare după tratament cu 1,5-2 l lichid per
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
expertizare specifică. Pacienții pot avea multiple afecțiuni respiratorii și cardiace, de aceea testele intratecale la pacienții susceptibili de complicații ar trebui precedate inițial de o perioadă de administrare orală și având la îndemână respirația asistată. Inhibiția respiratorie și în general sedarea severă pe cale generală, care necesită terapie intensivă asistată, poate fi provocată pacienților cu SM, când se testeză cu doze de morfină intratecal si baclofen. Durerea nociceptivă este estimată a fi cea mai comună formă de durere în SM, afectând 42
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
au conchis că, deși benzodiazepinele, în comparație cu medicația placebo, reprezintă un tratament eficient și rapid al TAG, acestea nu sînt benefice din cauza raportului dintre efectele benefice și cele dăunătoare. În special, acești cercetători afirmă că benzodiazepinele determină creșterea riscului de dependență, sedare, accidente industriale și rutiere. În plus, benzodiazepinele sînt asociate cu mortalitatea neonatală și infantilă atunci cînd sînt administrate în ultimele luni de sarcină sau în timpul alăptării (Gale și Oakley-Browne, 2000). Benzodiazepinele ar trebui folosite cu precauție în special la adulții
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
numărul, dimensiunile și vecinătatea unor structuri vitale și determinarea indicilor de coagulare, a grupei de sânge și a markerilor tumorali;Alegerea tipului de ARF: percutan, intraoperator sau laparoscopic. Ori de câte ori este posibil se alege tehnica percutană (caracter minim invaziv, cost mic, sedare conștientă). Leziunile ideale de tratat prin varianta percutană sunt tumorile sub 5 cm, situate în plin parenchim hepatic, la distanță de localizările riscante. Tratarea unui număr mare de leziuni în cadrul aceleiași ședințe expune riscului unei hemoragii în condițiile unor inserții
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
vecine ce permite tratarea localizărilor riscante, în posibilitatea efectuării manevrei Pringle (clamparea temporară a arteri hepatice și venei porte pentru evitarea dispersiei căldurii în sânge) și în posibilitatea tratării unor leziuni (metastaze) mici situate subcapsular. Anestezia locală asociată cu o sedare conștientă este de obicei suficientă pentru varianta percutană. O sedare profundă sau chiar anestezie generală poate fi necesară în unele cazuri [14]. Plasarea electrodului și alegerea strategiei. Electrozii pot fi introduși sub control US, CT sau IRM, US fiind metoda
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
Pringle (clamparea temporară a arteri hepatice și venei porte pentru evitarea dispersiei căldurii în sânge) și în posibilitatea tratării unor leziuni (metastaze) mici situate subcapsular. Anestezia locală asociată cu o sedare conștientă este de obicei suficientă pentru varianta percutană. O sedare profundă sau chiar anestezie generală poate fi necesară în unele cazuri [14]. Plasarea electrodului și alegerea strategiei. Electrozii pot fi introduși sub control US, CT sau IRM, US fiind metoda cea mai utilizată. Prin ecografie se poate estima, grosier însă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
evidențierea acidozei metabolice severeă și probe toxicologice din sânge, urină și lichid gastric. Rezultate. S-a interpretat cazul ca intoxicație cu etilen glicol. S-a inițiat: oxigenoterapie, IOT de protecție cu inducție (diazepam și propofolă, VM în regim P-SIMV, sedare continuă cu midazolam și fentanyl; sondă urinară, sondă nazo-gastrică. Decontaminare: evacuarea conținutului gastric, lavaj, administrare de carbune activat. Eliminarea toxicului: PEV și diureză forțată (furosemidă. Alte măsuri: corectarea acidozei decompensate (NaHCO3 8,4%), antibiotic, antisecretor gastric. S-a efectuat o
INTOXICATIA CU ETILENGLICOL LA COPIL PREZENTARE DE CAZ. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Dan Curta, Mihai Bucur, Daniela Mitrofan, Daniel Nour, Cristina Mării () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1093]
-
antisecretor gastric. S-a efectuat o ședință de hemodializă, după care pacientul a prezentat hematurie macroscopică, sângerare la locurile de puncție, parametrii coagulării modificați. Se administrează protamină. Evoluția a fost favorabilă, după 12 ore: acidoza metabolică se corectează, se întrerupe sedarea, se detubează în condiții de siguranță - conștiența prezentă, stabilă cardiorespirator. Reapare hematuria macroscopică, se efectuează lavaj vezical. Se transferă în secția Nefrologie Pediatrică. Rezultatul examenului toxicologic a fost pozitiv pentru etilenglicol. Pe parcursul spitalizării (4 zile) pacienta nu a necesitat o
INTOXICATIA CU ETILENGLICOL LA COPIL PREZENTARE DE CAZ. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Dan Curta, Mihai Bucur, Daniela Mitrofan, Daniel Nour, Cristina Mării () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1093]
-
Dermatovenerologie; - Psihologie generală, psihopatologie și neuropatologie; - Anesteziologie; - Metodologia cercetării științifice medicale; - Științele comportamentului; - Elemente de asistență primară a stării de sănătate în domeniul medicinei dentare. 3.3. Materii specifice odontostomatologice: - Protetică dentară; - Materiale dentare; - Dentistică conservativă; - Dentistică preventivă; - Anestezie și sedare în dentistică; - Chirurgie specială; - Patologie specială; - Clinică odontostomatologică; - Pedodonție; - Ortodonție; - Parodontologie; - Radiologie odontologică; - Funcția masticatoare; - Organizare profesională, deontologie și legislație; - Aspecte sociale ale practicii odontologice; - Practica de vară anuală pentru însușirea unor deprinderi și competențe specifice. Durata și obiectivele practicilor
CRITERII MINIME OBLIGATORII din 11 decembrie 2003 de autorizare şi acreditare pentru instituţiile de învăţământ superior din domeniile: medicină, medicină dentară, farmacie, asistenţi medicali, moaşe, precum şi pentru colegiile de asistenţi medicali generalişti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154889_a_156218]
-
Durata și obiectivele practicilor de vară de la sfârșitul anilor de studiu sunt: 4 săptămâni a 8 ore/zi = 160 de ore/an; anul I - Dentistica preventivă și materiale dentare; anul II - Semiologie dentară și funcție masticatorie; anul III - Anestezie și sedare în dentistică; anul IV - Dentistica conservativă, pedodonție și aspecte sociale ale practicii odontologice; anul V - Clinica odontostomatologică, protetica dentară, parodontologie și ortodonție. Pe lângă trunchiul comun obligatoriu, fiecărui an de studiu i se pot asocia oferte de discipline opționale. Capitolul III
CRITERII MINIME OBLIGATORII din 11 decembrie 2003 de autorizare şi acreditare pentru instituţiile de învăţământ superior din domeniile: medicină, medicină dentară, farmacie, asistenţi medicali, moaşe, precum şi pentru colegiile de asistenţi medicali generalişti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154889_a_156218]
-
Dermatovenerologie; - Psihologie generală, psihopatologie și neuropatologie; - Anesteziologie; - Metodologia cercetării științifice medicale; - Științele comportamentului; - Elemente de asistență primară a stării de sănătate ��n domeniul medicinei dentare. 3.3. Materii specifice odontostomatologice: - Protetică dentară; - Materiale dentare; - Dentistică conservativă; - Dentistică preventivă; - Anestezie și sedare în dentistică; - Chirurgie specială; - Patologie specială; - Clinică odontostomatologică; - Pedodonție; - Ortodonție; - Parodontologie; - Radiologie odontologică; - Funcția masticatoare; - Organizare profesională, deontologie și legislație; - Aspecte sociale ale practicii odontologice; - Practica de vară anuală pentru însușirea unor deprinderi și competențe specifice. Durata și obiectivele practicilor
HOTĂRÂRE nr. 1.477 din 11 decembrie 2003 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru instituţiile de învăţământ superior din domeniile: medicină, medicină dentară, farmacie, asistenţi medicali, moaşe, medicină veterinară, arhitectură, precum şi pentru colegiile de asistenţi medicali generalişti, pentru formarea de bază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154888_a_156217]
-
Durata și obiectivele practicilor de vară de la sfârșitul anilor de studiu sunt: 4 săptămâni a 8 ore/zi = 160 de ore/an; anul I - Dentistica preventivă și materiale dentare; anul II - Semiologie dentară și funcție masticatorie; anul III - Anestezie și sedare în dentistică; anul IV - Dentistica conservativă, pedodonție și aspecte sociale ale practicii odontologice; anul V - Clinica odontostomatologică, protetica dentară, parodontologie și ortodonție. Pe lângă trunchiul comun obligatoriu, fiecărui an de studiu i se pot asocia oferte de discipline opționale. Capitolul III
HOTĂRÂRE nr. 1.477 din 11 decembrie 2003 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru instituţiile de învăţământ superior din domeniile: medicină, medicină dentară, farmacie, asistenţi medicali, moaşe, medicină veterinară, arhitectură, precum şi pentru colegiile de asistenţi medicali generalişti, pentru formarea de bază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154888_a_156217]
-
sistem de medicină de urgență Probleme medico-legale ale urgențelor Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă Tehnici folosite în medicina de urgență ● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc) - analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat ● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului ● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support) ● tehnici de resuscitare volemică ● tehnici de abord al căilor aeriene și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical Terapie ● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale ● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene ● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial ● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații ● Sedarea în reanimare MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE Fiziologie ● Metabolismul apei și electroliților ● Echilibrul acido-bazic ● Reglarea glicemiei ● Necesarul nutrițional ● Termoreglarea Tehnici ● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică ● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă) Patologie ● Tulburări
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
protezelor Tehnologia protezelor și materiale dentare (I) și materiale dentare 1 18 5. Ortodonție Ortodonție și ortopedie dento-facială 1 19 6. Pedodonție Pedodonție 1 19 7. Odontoterapie Odontoterapie restauratoare restauratoare 2 37 II Chirurgie orală și maxilo- facială, anesteziologie și sedare în medicina 8. Chirurgie dento- dentară 3 56 alveolară 9. Protetică dentară (II) Protetică dentară 3 56 10. Tehnologia protezelor Tehnologia protezelor și materiale și materiale dentare 2 38 dentare (II) se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic Anul
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
coroane parțiale sau incrustații ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.8. Chirurgie dento-alveolară , 3 luni, 56 de ore didactice cursuri 1. Importanța afecțiunilor asociate pentru tratamentul restaurator dentar. 6 ore 2. fiziopatologia durerii, tehnici de anestezie și sedare 6 ore 3. Metode chirurgicale în tratamentul protetic. 6 ore 4. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar. 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 36 ore barem practic ● realizarea și documentarea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]