499 matches
-
reflecție recentă a unui poetician, Laurent Jenny, asupra "momentului poetic". Eseul său recent asupra "vieții estetice"108 propune o reflecție asupra felului în care poezia modelează experiențele noastre de viață. Laurent Jenny numește prin "momente poetice" tot ceea ce s-a sedimentat în noi prin lecturile pe care le-am făcut de-a lungul vieții și care ne ajută să definim anumite tranșe de realitate: un apus de soare, o plimbare sub lumina lunii etc. Ipoteza centrală e că poeziile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fi nu ar fi așadar înainte de nașterea sa și după coruperea sa. Astfel încât toată ființa este imuabilă. Nu iese din nimic și nu se întoarce în nimic. Este eternă 247. În Destinul necesității nihilismul occidental este analizat așa cum s-a sedimentat în structura limbilor indo-europene și în modul occidentalilor de a înțelege acțiunea pornind de la Aristotel. Chiar și în acest caz Severino raportează multiplele manifestări ale nihilismului la o singură rădăcină, credința în devenire, așadar la convingerea contradictorie că ființarea nu
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de sorbenți neconvenționali Turba este un tip de material de sol complex care conține materie organică în diferite etape de degradare. În funcție de natura materialului parental, turba se clasifică în patru grupe: turba de mușchi, turba ierbacee, turba lemnoasă și turba sedimentară. Acest material natural este abundent, relativ ieftin, cu capacitate de adsorbție pentru o mare varietate de poluanți. Turba brută conține în principal lignină, celuloză, acid fulvic și humic. Acești constituenți, în special lignina și acidul humic, posedă grupe funcționale polare
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
care s-au ocupat de personalitate și motivație: pentru G. Allport (1984) și J. Nuttin (1968), de exemplu, valorile, concentrate într-o filosofie a vieții, sunt cele care dau unitate și consistență persoanei și fac posibilă predicția în comportamente interindividuale. Sedimentate în personalitate, valorile servesc drept criterii evaluative în relațiile interpersonale socioafective (Mihu, 1967), în felul în care eul propriu se prezintă celorlalți în viața cotidiană (Goffman, 1959) și, de asemenea, în aprecierea atitudinilor și conduitelor semenilor noștri. Valorile constituie, în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
general, față de alte grupuri etnice este aceea a egalității și pluralismului, spre deosebire de anii ’30, când atitudinea rasial discriminativă era larg răspândită și acceptată (vezi experimentul lui La Piere). Totuși, și în această privință, atitudinile dezirabile nu sunt atât de profund sedimentate în mentalitate, precum sunt ele de ușor exprimate pe plan verbal. Diferențe marcante între răspunsuri în condiții de fals dispozitiv și probă creion-hârtie au fost constatate și în cazul părerii despre egalitatea dintre bărbat și femeie, tineri și vârstnici ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
împrumutul uneia de la alta (difuziune culturală), rețin în evoluția lor acele elemente socioculturale care au valoare mare de adaptivitate și reproducție. Comportamentele prosociale, aducând, în general, beneficii grupurilor sociale, sunt, prin urmare, promovate la cote înalte de societate. S-au sedimentat și norme în acest sens, trei apărând mai semnificative: 1) Norma responsabilității sociale pretinde ca oamenii să-i ajute pe cei ce depind de ei: părinții pe copii, profesorii pe elevi, superiorii pe subordonați. Colectivitățile umane au dezvoltat și instanțe
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
totuși mai în centrul intersecției dintre abordările psihologiei sociale și cele ale sociologiei. Faptul că grupurile constituie obiect de studiu atât pentru psihologia socială (psihosociologie), cât și pentru sociologie e dovedit și prin aceea că manualele și tratatele generale - care sedimentează și structurează cunoștințele verificate de bază ale unui domeniu - din ambele specialități alocă anumite capitole speciale acestui subiect. 1. Tipuri și caracteristicitc "1. Tipuri și caracteristici" 1.1. Tipuri de grupuritc " 1.1. Tipuri de grupuri" Termenul „grup” are, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aibă puterea de a guverna, însă e imperios să funcționeze și mijloace și procedee de a schimba, când e cazul, guvernul și politica lui într-un mod nerevoluționar. În țările cu o lungă tradiție democratică, modalitățile procedurale imparțiale s-au sedimentat și funcționează, iar în democrațiile mai noi această cerință stă sub semnul realizării de viitor. Prin desfășurarea și rezultatele sale, politica guvernamentală influențează puternic opinia publică. În special, printr-o anumită selectivitate și dirijare a informației prin mass-media, lideri de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
specializate au realizat predicții electorale bune. Alcătuirea unui chestionar reușit, mai ales atunci când este vorba despre unul complex, este mai mult o chestiune de artă decât de știință, neexistând rețete și reguli precise. Bunul-simț și experiența de cercetare practică au sedimentat însă câteva condiții care sporesc probabilitatea de a obține răspunsuri valide și eficiente. Ele se referă în special la exigențe în formularea întrebării: utilizarea unui limbaj natural, simplu, care să fie înțeles de toți subiecții sondajului; evitarea ambiguităților și a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un context sociocultural determinat, ceea ce înseamnă un spațiu cultural specific și un timp istoric dat. Societatea, concretizată în instituții precum familia, școala, Biserica, mass-media, induce - prin socializare - membrilor săi un anumit set de valori, norme, atitudini și comportamente. Interiorizate și sedimentate în personalitatea indivizilor, acestea vor fi reproduse după aceea în acțiunile lor. Între cultură și personalitate are loc astfel un circuit cauzal care asigură o transmitere în timp a unui sistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cunoștințe care furnizează regulile de comportare adecvate instituțional. Cultura "filtrează" realitatea. Doar o mică parte din informațiile din mediu sînt integrate în cultura unei instituții, și anume cele care legitimează cultura deja existentă. Experiențele și informațiile care sînt reținute se sedimentează, adică "îngheață" în amintire ca entități care pot fi recunoscute și reamintite sau "încremenesc în proiect"7 printr-un proces de anonimizare, care le desprinde de contextul original și le face accesibile tuturor membrilor. Nimeni nu mai știe, de pildă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nea. Contaminați de starea dominantă a oricărei gări, așteptarea, fulgii de nea se așează pe banca de lemn. Se așează răbdători, stau, zăbovesc fără Însă să se aștepte la nimic. Se așează În felul lor - se aștern, se depun, se sedimentează statornic, se liniștesc. Așteptînd trenul (poate doar În gînd), ni s-a ivit ocazia de a Întîlni neașteptatul ninsoarea. Ninsoarea ne Învață ce Înseamnă așezarea. Poate că-n gară nu e nimeni, poate că trenurile nu mai opresc aici și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
condiția de adevăr și condiția de necesitate a bunei guvernări (politics)6. În ansamblul vieții cetății antice, principiile, regulile (codurile), precum și dreptul de exercitare a puterii au fost oglindite și ele, după câte cunoaștem acum, de diferite reprezentări, preluate și sedimentate în formele ulterioare de organizare politică, dar și în imaginarul colectiv. Continuitatea le-a fost asigurată și prin intermediul textelor de filosofie, transmise dinspre lumea greacă înspre cea romană (latină) și nu doar, astfel încât au putut constitui, la un anumit nivel
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
35). În cadrul analizei dedicate lui, majoritatea termenilor din familiile de cuvinte discutate au o relevanță aparte. Și nu întâmplător reapar toate în vocabularul contemporan al discursului științific despre imaginar. Aluvionar, semnificațiile termenilor se întâlnesc și formează o rețea subterană sau sedimentează o albie în care, la un moment dat, va apărea conceptul definit al imaginarului, cel care își trage sevele din istoria socială, politică și spirituală; aceste familii de cuvinte contribuie, împreună cu semantismele lor, la configurarea imaginii (memorate a) identităților colective
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a psihologiei, cheia înțelegerii și explicării comportamentului" (Zlate, 2006, p. 241). Autorul definește motivația ca "o pârghie importantă în procesul autoreglării individului, o forță motrice a întregii sale dezvoltări psihice și umane (...) Motivația, prin caracterul ei propulsator, răscolește și reașează, sedimentează și amplifică materialul construcției psihice a individului" (Zlate, 2007, pp. 244-245). Hoffman apreciază că motivația cuprinde "modalitățile de valorizare și valorificare a unor stimuli (reali, virtuali sau iluzorii) ce orientează și declanșează direct acțiunea umană spre un scop (răspunsul la
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cu privire la „trebuința unei critice generale” pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană „nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii”2. Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
op. cit., p. 34-35 3 op. cit., p. 36 100 După exact zece ani, în 1983, criticul revine asupra autorului Paginilor de critică literară 1. Perspectiva este alta: mai înaltă și mai cuprinzătoare. La 13 ani de la moartea criticului, adevărurile s-au sedimentat, relieful operei se impune privirii cu o altă forță, personalitatea lui Vladimir Streinu poate fi scrutată acum cu seninătate și detașare, proiectată pe ecranul vast și multiform al valorilor perene. Așa se explică și o serie de obiecții critice pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de ape plate, în funcție de compoziția lor (alcaline, feruginoase, iodurate ș.a.m.d.Ă. Majoritatea lor au proprietăți terapeutice remarcabile în afecțiuni ale stomacului, dizolvă pietrele mici de la rinichi, amelioreză afecțiunile respiratorii (bronșită, astmă. - APA DE ARGILĂ - Argila este o rocă sedimentară constituită dintr-un complex de minerale (silicațiă, asociat cu minerale de importanță secundară (cuarț, mică, carbonați, feldspațiă și cu diverse substanțe organice. Ea a făcut parte din practicile curative ale tuturor civilizațiilor vechi, fiind larg răspândită în rândul arabilor, grecilor
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
co-enunțiatorul trebuie să recurgă la competența sa enciclopedică, care conține eventual informația că este vorba de o întreprindere și că ea vinde cutare tip de produse. Numele unei mărci, ca orice substantiv propriu, este asociat unui ansamblu variabil de reprezentări sedimentate de-a lungul timpului, o "imagine de marcă" asupra căreia întreprinderea trebuie să acționeze permanent. Evoluția imaginii respective depinde în mare măsură de discursurile pe care întreprinderea le emite și le-a emis despre ea și despre produsele sale, în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
-i deschideau calea spre vest. Dar la capătul acestui drum, străinul se înfunda în Depresiunea Transilvaniei o zonă închisă aproape perfect de arcul Carpaților. Nu doar Carpații aveau să deruteze, ci și podișurile și colinele pe care munții le-au sedimentat în jurul lor28. Ondularea frecventă a reliefului a modelat drumuri încurcate în care călătorii păreau, mai degrabă, a rătăci pe coclauri. Cădeau repede pradă năucirii într-un spațiu acoperit de păduri. Spre munți, se întindeau codrii întunecați, străpunși doar de tumultul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
principiile esteticii, mișcările a doi parteneri care fac dragoste ar arăta ca un dans. În afară de ritm -care pare a fi în bună parte înnăscut - subtilitățile mișcării se învață. De-a lungul istoriei, oamenii au făcut prea puține eforturi de a sedimenta învățăturile despre mișcare în erotism: veșnic citata Kama Sutra, manualele iluminiștilor europeni, filme ca „Nouă săptămâni și jumătate“ etc. Poate mai bizară decât senzația pe care o ai când îți asculți pentru prima dată vocea înregistrată este cea pe care
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a Fiziologului cunoscute până astăzi", lucru cu atât mai semnificativ cu cât, notează aceeași cercetătoare, "Biserica Ortodoxă a rezistat ornamentației figurale cu îndârjire"38. Animalele din cărți Cum stau lucrurile la nivelul manuscriselor și al tipăriturilor? Prin ce filieră se sedimenta acest imaginar animalier? Nu încape îndoială că sursa cea mai autoritară și cea mai frecventată era Biblia, tipărită într-o traducere completă abia în 1688. Doar că unele echivalențe nu sunt rezolvate nici astăzi la nivelul imensei hermeneutici biblice; în ceea ce privește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
D. Bîlbă are dreptate să observe: "Ceea ce Cantemir spune, într-o limbă relativ nouă sub raportul experienței literare este parte din "trecutul mort" al filosofie occidentale. În vocabularul arheologiei, aceasta înseamnă că ansamblul de enunțuri care formează discursul Divanului sunt sedimentate într-un strat mai profund al arhivei culturii occidentale și, prin urmare, producția acestor enunțuri ascultă de un set de reguli care nu mai pot fi reperate în corpus-ul de discursuri ce definesc actualitatea culturală și științifică de la începutul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de epoca în care este contemplat iată o reacție posibilă, căreia este dificil să îi dai o replică scurtă. Problema este mult mai complicată decât pare. Atitudini privitoare la animal în Evul Mediu Înainte de a cerceta diversele straturi care se sedimentează în alcătuirea imaginii unui animal în epoca medievală, merită să ne întrebăm care era statutul său în gândirea religioasă specifică acestui ev de mijloc atât de diversificat și totodată atât de unitar? Existau în Evul Mediu, cad de acord specialiștii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la dispoziție și alte surse, antice, medievale, contemporane, occidentale sau orientale. Atunci când are de ales, el optează cel mai adesea pentru acestea din urmă, ignorând sau, și mai îndrăzneț încă, parodiind, intrând în dialog polemic cu reprezentările de sorginte medievală, sedimentate prin filtrul hermeneuticii Bisericii. Atitudinea sa este una modernă, a celui care contemplă cu detașare un arsenal de posibilități de "lectură" a lumii, fără a mai avea prejudecata că una dintre ele este singura legitimă. Are curajul de a răsturna
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]