421 matches
-
actului seducției. Joc secundar, gratuitate, artificiu, estetică ironică, diabolică, seducția e unul dintre efectele cele mai de temut ale dandysmului, deși dandy-i nu-și premeditează strategiile din dorință, din pasiune, din nevoia imperioasă de a-l poseda pe cel sedus. Majoritatea au fie o frigiditate Înnăscută (spun psihanaliștii), fie una dobândită (susțin psihosociologii). Dandy-ul e steril și rece, asemenea meduzei pe care o contemplă Proust, evocându-l pe Charlus. Își compune un stil crepuscular, ușor pervers, cum perversă și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu ni se cate a o stinge prin vânarea în sine prea fără urmări, după o totală distingere a tonului la diferitele caractere. Din această concepțiune cu [to]tul pe dos se poate esplica ciudata aberațiune în care se lăsase sedus un lector cunoscut, de a renega în role femeiești cu totul vocea lui de bărbat și de-a se servi în ele de falsetă (Fistelstimme), o transformare care nu putea să producă decât o impresiune comică și care în urmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
OBEDIENȚEI CREDINȚA (fanatism) LEGEA (dogmatism) OPINIA (relativism) MODUL FIRESC DE INFLUENȚĂ PREDICAREA PUBLICAREA APARIȚIA CONTROLUL FLUXURILOR ECLEZIASTIC, DIRECT (asupra emițătorilor) POLITIC, INDIRECT (asupra mijloacelor de emisie) ECONOMIC, INDIRECT (asupra mesajelor) STATUTUL INDIVIDULUI SUBIECT (de comandat) CETĂȚEAN (de convins) CONSUMATOR (de sedus) MITUL IDENTIFICĂRII SFÎNTUL EROUL STARUL DICTONUL AUTORITĂȚII PERSONALE DUMNEZEU MI-A SPUS (adevărat ca un cuvînt al Evangheliei) AM CITIT ÎN CARTE (adevărat ca un cuvînt tipărit) AM VĂZUT LA TELEVIZOR (adevărat ca o imagine în direct) REGIMUL AUTORITĂȚII SIMBOLICE
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
riște pe sine în Nomoi. Așa rămâne Platon un fiu risipitor, măcar că e unul incomplet (ceea ce, la o adică, nu e chiar deloc puțin lucru)! 4. Politica seducției. Erosul socratic și erosul platonician (sau despre cum nu are dreptate cel sedus) Subtitlul Banchetului este peri érotos. Iubirea despre care se vorbește în dialog este iubirea homosexuală, mai exact o subspecie a acesteia: paid-erastia. Amintesc că relația paid-erastică era dublată de una paid-agogică, adică o relație erotică decompensată de una educativă era
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ales la Aristofan care vede în Socrate un clevetitor! Locul în care vreau să ajung este marcat de prezența lui Alcibiade și de „teoria dublei fascinații” (Brès): Alcibiade crede că este pentru Socrate eromenos și, jucând rolul iubitului, se trezește sedus, la rându-i, de Socrate și este, acum, în raport cu Socrate, în postura de erastes. Iată dubla fascinație. Socrate, pe de o parte, nu și-a ascuns niciodată pasiunea pentru Alcibiade, și-l atrage în protocolul pederastic când vremea e potrivită
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în avans (iar avansul înseamnă „faptul de a iubi primul”). Și când iubești primul, adică anticipat, o faci fără reciprocitate. Invers iubește Don Juan, el iubește „puțin și slab, fiindcă avansul său e provizoriu și anulat: o dată ce celălalt se recunoaște sedus, cel ce iubește nu-l mai iubește în avans și în pierdere, ci calculat și în schimbul reciprocității”. Reducția, acolo unde vreau să ajung, se însoțește cu Socrate; seducția, cu Alcibiade, cu precizarea că dacă Socrate rezistă ambilor termeni (și redus
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ce iubește nu-l mai iubește în avans și în pierdere, ci calculat și în schimbul reciprocității”. Reducția, acolo unde vreau să ajung, se însoțește cu Socrate; seducția, cu Alcibiade, cu precizarea că dacă Socrate rezistă ambilor termeni (și redus și sedus), Alcibiade nu rezistă niciunuia. Alcibiade e imun reducției erotice așa cum o vede Marion. Poate suporta reducția epistemică (e de recunoscut un lucru prin ceea ce este în el repetabil, permanent, fie acest lucru un eu sau un obiect, fie eu ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Reducția erotică, lui Alcibiade, îi este străină. E, cred, deja un construct cristic așezat sub semnul unei fenomenologii a donației în clipa în care fenomenologia devine, în chip esențial, una a întrebării, a cererii de răspuns, răspuns redus, iar nu sedus. Și asta pentru că „orice răspuns pe care mi l-aș da de la mine însumi m-ar pierde”. În fine, și prin repetiție, ca să văd unde sfârșește politica erotică de tip platonician, reinvoc pe Marion, și nu e cazul să justific
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să presupun reciprocitatea, fără măcar să-l cunosc. Și una și alta procedează prin anticipare... Divergența lor începe însă tocmai în privința modului acestui avans. Într-adevăr, în seducție (s.m.) avansul rămâne provizoriu și sfârșește prin a se anula, fiindcă, odată celălalt sedus (condus să mărturisească acest lucru), nu voi mai iubi nici în ascuns, nici în pierdere, ci cu întoarcere, în deplină reciprocitate: voi fi făcut pur și simplu un avans în iubire, care-mi va fi rambursat cu dobândă. Cum celălalt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că unii indivizi aveau mai multe șanse să Își protejeze dreptul la o relație eugenică, datorită avantajelor de statut social și putere În cadrul relației maritale de care se bucurau. Cu alte cuvinte, nu pare probabil ca o femeie săracă și sedusă să fi acuzat un bărbat bogat că a infectat-o cu sifilis sau altă boală venerică, În timpul unei relații sexuale Întâmplătoare. Șansele acestei femei de a fi compromisă de proces erau mult mai mari decât ale bărbatului pe care am
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1942) ceva din fizionomia omului de pe stradă din anii ’30. Roadele exersării se văd însă mai bine în piese. După Nu zice vorbă mare, modestă tragicomedie a donjuanului care se sinucide din dragoste pentru o femeie ce nu se lasă sedusă, comedia Omul fără identitate atrage atenția criticii și a publicului. Subiectul, pierderea identității, se preta unor dezvoltări pirandelliene, dar autorul preferă satira mecanicității la care ajung instituții și categorii sociale, în al căror angrenaj absurd individul e cât pe ce
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
justificată de preocupările filosofice - de a se avânta în speculații dintre cele mai abstracte, ceea ce îl apropie oarecum de Paul Zarifopol, mentor al propriei adolescențe. G. este însă, spre deosebire de criticul de la „Revista Fundațiilor Regale”, un comentator care se lasă adesea sedus de farmecul notației impresioniste, iar ochiul său trece nu rareori cu înțelegere, cu o bonomie deprinsă de la Anatole France, unul dintre scriitorii săi preferați, mereu citit, peste discrepanțele și limitele textelor discutate. SCRIERI: Le Moi et le monde. Essai d
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
mai ales cum? De ce ești bântuit/bântuită de atâtea răutăți spuse sau făcute ție, de care ți-ai jurat să uiți? De ce te luminează gândurile și faptele bune care te-au atins, cu toate că ți-ai jurat să nu te lași sedus/sedusă? Și dacă pe toate acestea ai putea să le scazi, ca la aritmetică sau ca În cea mai obișnuită cântărire, cu ce-ai mai rămâne? Nu spun (și aici se cuvine să mă asculți mai atent) că ești doar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ales cum? De ce ești bântuit/bântuită de atâtea răutăți spuse sau făcute ție, de care ți-ai jurat să uiți? De ce te luminează gândurile și faptele bune care te-au atins, cu toate că ți-ai jurat să nu te lași sedus/sedusă? Și dacă pe toate acestea ai putea să le scazi, ca la aritmetică sau ca În cea mai obișnuită cântărire, cu ce-ai mai rămâne? Nu spun (și aici se cuvine să mă asculți mai atent) că ești doar o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
binecuvântându-l; asociată în mod evident unei forțe vitalizante, ea ține de miracolul naturii și de harul reîntoarcerii la poveste. De veghe la moartea mea (1998) este un jurnal-eseu centrat pe analiza perioadei comuniste. Autorul își mărturisește adeziunea la comunism, sedus fiind de aparența generoasă a țelurilor pe care le propunea, și afirmă că și-a dat seama târziu de efectele lui dezastruoase. Fantasma utopiei narcotizante a „celei mai bune dintre lumile posibile” și a „omului nou”, sovietizat, a constituit un
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
bietul adevăr/ [...] / Să fiu bun și să aștept și să tac/ Căci steaua mea va surâde lumii într-o zi / [...] / Dar nu cunosc eu mai bine decât ei/ Tăcerea stelei care ucide?” (Autobiografie). Ca urmare, poetul se „apără” cu luciditate, sedus, totodată, de jocul pur al imaginarului: „Să nu știi nimic în afară de faptul conștiinței tale.../ Să iei ca subiect de diplomă Poezia/ Și să crezi că lucrurile se vor vedea de aici mult mai bine...”. America! America! (1994) este jurnalul liric
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
de căldură. O altă serie de contribuții este aceea a lucrărilor didactice scoase în editura Universității ieșene: Grigore Ureche (1969), Studii și articole despre Dosoftei, mitropolitul Moldovei (1975), Ion Neculce și alte studii de literatură română veche (1975) ș.a. Cercetător sedus de exactitatea amănuntului și de geografia interioară a unei personalități, avându-i drept modele pe profesorii Dan Simonescu și P.P. Panaitescu, L. a cultivat studiul aplicat, exact, dovedindu-se egal cu sine în insistenta obiectivare, în recursul la o expresie
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
Din această cauză, el nu își poate rezolva problemele, în schimb o cunoaște pe tânăra și frumoasa Popi, divorțată, de care se îndrăgostește. Popi are însă un comportament cu totul ieșit din comun, diametral opus mentalității lui, nu se lasă sedusă ușor, supunându-l pe îndrăgostit la o serie de probe, unele chiar cinice. Când Popi e aproape să cedeze unui compatriot, junele înamorat, pentru a-și îndepărta rivalul, îl provoacă să declare vehement că e adeptul lui Venizelos, ceea ce o
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
până atunci. Romanele par să renunțe, într-o oarecare măsură, la convențiile din anii ’50-’60, fără a se desprinde de moralizarea explicită și considerând ambientul socialist generator de forțe și înnoire. În Cerc și dragoste (1973) revine tema femeii seduse și părăsite, care își ia destinul în propriile mâini, pornind, cu copilul, înspre orașul unde se află tatăl acestuia. Acceptată de colectivitatea muncitorească, uită eșecul sentimental grație iubirii pentru ființa nou-născută și prin integrarea în freamătul orașului. În romanul Fata
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
programe avangardiste, textul afirmă valorile mișcărilor moderniste anterioare, care se vor potenta în sinteză integralista. Că eseist, S. se remarcă printr-o viziune lucida, echilibrând șocul paradoxurilor aparente și percutanta asocierilor cu totul insolite. Temperamental, poetul este un spirit neliniștit, sedus și totodată înspăimântat de modernitate, câștigat de poezia marilor orașe, de elanurile și ritmurile constructiviste, de spectacolul eclatant al tehnicii, în care vede un nou tip de sublim al umanului. Dar seducția modernității nu atenuează amărăciunea ,,conștiinței nefericite” a omului
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
lucru, nu cu puține, nu cu multe, ci cu toate lucrurile care desăvârșesc cu adevărat natura omenească. Omul trebuie să știe ce este adevărul; să nu se lase indus în eroare de neadevăr. Să iubească binele; să nu se lase sedus de ceea ce este rău. Să facă ceea ce trebuie făcut și să nu admită ceea ce este de evitat; să facă atât cât este nevoie, să vorbească în mod înțelept, cu toți și despre toate, și în nici o împrejurare să nu fie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numeroase periodice românești sau străine. O încercare - parțială - o constituie volumul Studii de literatură comparată (1981). Mai multe linii de forță organizează subteran această constelație textuală, din care, global, se configurează profilul unui umanist de tip clasic, permanent deschis înnoirii, sedus uneori de reflexele actualității, dar niciodată trădând valorile fundamentale. Ceea ce îi asigură notorietatea europeană sunt, fără îndoială, studiile consacrate lui Gérard de Nerval. Acribia cu care s-a aplecat, la început de carieră, asupra volumului Les Filles du feu, va
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
a te supune”, crede el), pentru a înțelege, pentru a iubi, pentru a instaura armonia, „echilibrul”, „simetria” dintre eu și lume, dintre lumea dinăuntru și lumea dinafară. Este o seducție benefică a „celuilalt”, a lumii, care vizează nu deriva (subiectul sedus de obiect), ci împlinirea (subiectul și obiectul se unesc). „Raportul bărbatului cu lumea” se aseamănă „raportului lui Dumnezeu cu natura” prin aceea că bărbatul vrea să stăpânească pentru că vrea să ordoneze și ordonează prin bunătate și iubire. Etica lui P.
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
Anei Roșculeț nu se petrece numai la lumina clară a zilei, ci rămâne uneori obscur. (Ă). În Ana Roșculeț are loc o luptă Îndelungată dar explicabilă (Ă). S-ar putea obiecta că (Ă) Marin Preda se lasă În mare măsură sedus de idee a de a atribui Anei Roșculeț anumite comportări neprevăzute. Aceste gesturi și atitudini nu-și găsesc Însă motivarea În structura morală la care a ajuns În acel moment eroina. (Ă). Lenin subliniază două trăsături caracteristice ale procesului de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
altul dorința poate lua diferite forme. La unii este normală, la alții pare să ia o formă mai degrabă nevrotică. Dar, în realitate, toată lumea dorește să seducă, seducția situându-se în miezul raporturilor umane. Din punctul de vedere al celor seduși, seducția desparte; de altfel, cuvântul „seducție” provine din verbul latin seducere, care înseamnă „a despărți”. Ea îi duce acolo unde se pare că nu ar fi mers singuri. Îi face să apuce pe alt drum decât cel pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]