943 matches
-
bine articulate în vederea realizării unei segmentări strategice, definirea industriei trebuie să fie mai precisă și încă și mai consistentă decât într-o analiză a mediului înconjurător concurențial. Atamer și Calori (1993), inspirați de Abel (1980) (a se vedea capitolul privind segmentarea strategică internă), consideră că o industrie este constituită din firme, care aparțin concomitent următoarelor categorii: - firme care realizează produse apropiate (din punctul de vedere al caracteristicilor tehnice); - firme care utilizează tehnologii relativ omogene sau o materie primă de bază; - firme
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
unei țări, sau internațională, ceea ce ar implica mai multe țări, sau, la limită, toate țările, în funcție de raportul între export sau import și consumul intern. Cu acest adaos la definiție, va rezulta că o industrie poate fi divizată, rezultând așa-zisa segmentare strategică a industriei, folosind aceleași criterii ca și la segmentarea internă: - tehnologia; - aplicația; - clientul (consumatorul), asociate unei zone geografice precis delimitate. Condiția sine qua non a segmentării este ca cel puțin pentru un criteriu, tehnologie sau aplicație sau client să
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sau, la limită, toate țările, în funcție de raportul între export sau import și consumul intern. Cu acest adaos la definiție, va rezulta că o industrie poate fi divizată, rezultând așa-zisa segmentare strategică a industriei, folosind aceleași criterii ca și la segmentarea internă: - tehnologia; - aplicația; - clientul (consumatorul), asociate unei zone geografice precis delimitate. Condiția sine qua non a segmentării este ca cel puțin pentru un criteriu, tehnologie sau aplicație sau client să existe două posibilități distincte. În caz contrar, situație relativ rară
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
la definiție, va rezulta că o industrie poate fi divizată, rezultând așa-zisa segmentare strategică a industriei, folosind aceleași criterii ca și la segmentarea internă: - tehnologia; - aplicația; - clientul (consumatorul), asociate unei zone geografice precis delimitate. Condiția sine qua non a segmentării este ca cel puțin pentru un criteriu, tehnologie sau aplicație sau client să existe două posibilități distincte. În caz contrar, situație relativ rară, nu vor exista segmentări ale industriei. Faptul că există trei criterii simultane de segmentare va oferi industriei
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
clientul (consumatorul), asociate unei zone geografice precis delimitate. Condiția sine qua non a segmentării este ca cel puțin pentru un criteriu, tehnologie sau aplicație sau client să existe două posibilități distincte. În caz contrar, situație relativ rară, nu vor exista segmentări ale industriei. Faptul că există trei criterii simultane de segmentare va oferi industriei, într-o reprezentare tridimensională, pe cele trei axe date de criteriile menționate, imaginea unui paralelipiped tip „cub Rubik” de dimensiune X × Y × Z (o imagine relativ similară
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
qua non a segmentării este ca cel puțin pentru un criteriu, tehnologie sau aplicație sau client să existe două posibilități distincte. În caz contrar, situație relativ rară, nu vor exista segmentări ale industriei. Faptul că există trei criterii simultane de segmentare va oferi industriei, într-o reprezentare tridimensională, pe cele trei axe date de criteriile menționate, imaginea unui paralelipiped tip „cub Rubik” de dimensiune X × Y × Z (o imagine relativ similară cu cea a segmentării interne). Un segment al industriei va
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
că există trei criterii simultane de segmentare va oferi industriei, într-o reprezentare tridimensională, pe cele trei axe date de criteriile menționate, imaginea unui paralelipiped tip „cub Rubik” de dimensiune X × Y × Z (o imagine relativ similară cu cea a segmentării interne). Un segment al industriei va fi reprezentat de un paralelipiped ce include câteva cuburi cu latura unitară, paralelipipedul final fiind inclus în „cubul industrie” (în fapt, în paralelipipedul X × Y × Z). Ar fi de remarcat că o industrie oarecare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
al firmelor. Aceste similitudini se etichetează cu conceptul de „factori-cheie ai succesului”. Consecința este că „paralelipipedului-șvaițer” ar trebui să i se mai adauge o dimensiune, pentru a realiza o grupare finală care constituie ceea ce se numește „segment strategic al industriei”. Segmentarea industriei, așa cum a fost prezentată, se aseamănă din punct de vedere formal cu segmentarea organizației. Asemănarea este dată de criteriile similare de divizare, dar este de remarcat că, în cazul unei organizații, există o graniță clar definită din punct de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
că „paralelipipedului-șvaițer” ar trebui să i se mai adauge o dimensiune, pentru a realiza o grupare finală care constituie ceea ce se numește „segment strategic al industriei”. Segmentarea industriei, așa cum a fost prezentată, se aseamănă din punct de vedere formal cu segmentarea organizației. Asemănarea este dată de criteriile similare de divizare, dar este de remarcat că, în cazul unei organizații, există o graniță clar definită din punct de vedere juridic și economic, ceea ce face să existe un obiect al divizării, în timp ce în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
face să existe un obiect al divizării, în timp ce în cazul unei industrii procesul este invers, în sensul în care aceasta se sintetizează sau se configurează ca entitate pe baza unor construcții teoretice, uneori greu de recunoscut în practică. În plus, segmentarea internă are consecințe palpabile la nivelul structurii organizaționale și al modului în care se desfășoară activitatea, pe când în cazul segmentării externe aceasta este ea însăși consecința modului în care se desfășoară activitatea într-un număr dat de organizații. În mod
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
se sintetizează sau se configurează ca entitate pe baza unor construcții teoretice, uneori greu de recunoscut în practică. În plus, segmentarea internă are consecințe palpabile la nivelul structurii organizaționale și al modului în care se desfășoară activitatea, pe când în cazul segmentării externe aceasta este ea însăși consecința modului în care se desfășoară activitatea într-un număr dat de organizații. În mod paradoxal, pentru contextul dat de aceste observații, segmentarea internă este rezultatul unei opțiuni manageriale și poate fi considerată subiectivă, iar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
organizaționale și al modului în care se desfășoară activitatea, pe când în cazul segmentării externe aceasta este ea însăși consecința modului în care se desfășoară activitatea într-un număr dat de organizații. În mod paradoxal, pentru contextul dat de aceste observații, segmentarea internă este rezultatul unei opțiuni manageriale și poate fi considerată subiectivă, iar segmentarea externă apare ca o manifestare obiectivă, chiar dacă imaginea sa poate să fie necunoscută sau neclară organizațiilor implicate sau percepută doar ca un exercițiu intelectual de natură analitică
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
externe aceasta este ea însăși consecința modului în care se desfășoară activitatea într-un număr dat de organizații. În mod paradoxal, pentru contextul dat de aceste observații, segmentarea internă este rezultatul unei opțiuni manageriale și poate fi considerată subiectivă, iar segmentarea externă apare ca o manifestare obiectivă, chiar dacă imaginea sa poate să fie necunoscută sau neclară organizațiilor implicate sau percepută doar ca un exercițiu intelectual de natură analitică. Adepții segmentării strategice externe care face referire la piață, definită atât din punctul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
este rezultatul unei opțiuni manageriale și poate fi considerată subiectivă, iar segmentarea externă apare ca o manifestare obiectivă, chiar dacă imaginea sa poate să fie necunoscută sau neclară organizațiilor implicate sau percepută doar ca un exercițiu intelectual de natură analitică. Adepții segmentării strategice externe care face referire la piață, definită atât din punctul de vedere al cererii, cât și din cel al ofertei, fac următoarea diferență între segmentul de piață și piață: - din punctul de vedere al cererii, segmentele sunt constituite din
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
le distribuie produse caracterizate de aceeași combinație de beneficii, iar piața apare ca o entitate distinctă, când grupele respective sunt deservite de firme distincte. Dacă se consideră că produsul se caracterizează într-o manieră definitorie prin combinația de beneficii, atunci segmentarea strategică a pieței se concretizează într-un mod de grupare a cumpărătorilor asociați unei arii geografice date, mod raportat la o firmă sau la un grup de firme care îl deservesc. În ceea ce privește segmentarea strategică, Porter (1980) consideră că trebuie luate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
manieră definitorie prin combinația de beneficii, atunci segmentarea strategică a pieței se concretizează într-un mod de grupare a cumpărătorilor asociați unei arii geografice date, mod raportat la o firmă sau la un grup de firme care îl deservesc. În ceea ce privește segmentarea strategică, Porter (1980) consideră că trebuie luate în considerare următoarele grupe de variabile: - gama de produse și caracteristicile lor tehnologice și comerciale; - tipurile de clienți (industriali, comerciali etc.); - modul de distribuție; - localizarea geografică a clienților. În afara acestor variabile, nu se
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
grupe de variabile: - gama de produse și caracteristicile lor tehnologice și comerciale; - tipurile de clienți (industriali, comerciali etc.); - modul de distribuție; - localizarea geografică a clienților. În afara acestor variabile, nu se oferă o structură mai coerentă pentru a ghida procesul de segmentare. Se observă că, fără a folosi o raportare la piața caracterizată explicit prin cerere, Porter acceptă și criterii specifice acesteia. Pentru diada industrie-segment strategic al industriei, se poate concluziona că definițiile lui Porter se pot operaționaliza relativ dificil în cadrul unei
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
poate concluziona că definițiile lui Porter se pot operaționaliza relativ dificil în cadrul unei structuri analitice sistematice, chiar dacă el jonglează cu exemple, liste de atribute și explicații punctiforme legate de pozițiile din diferite liste. Comparând diferite puncte de vedere legate de segmentarea externă, se constată că, indiferent de modul în care se pune accentul pe un anumit concept considerat primordial și de etichetă, există mai multe variabile, exprimate explicit sau implicit: - zona geografică, cu referire la amplasarea clienților sau consumului produselor; - produsele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
destinat produsul; - factorii contextuali, cu referire la aranjamentele specifice care pot conferi un avantaj asociat unei combinații specifice a elementelor anterioare. Faptul că există puncte de vedere diferite, chiar dacă există și elemente comune, ridică problema modului în care este percepută segmentarea strategică externă la nivelul organizațiilor. La un moment dat, chiar dacă această segmentare reprezintă o situație obiectivă, într-o industrie relativ clar demarcată, rămâne să se vadă cum este ea reflectată la nivelul decidenților și cum stabilesc aceștia comportamentul concurențial viitor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
un avantaj asociat unei combinații specifice a elementelor anterioare. Faptul că există puncte de vedere diferite, chiar dacă există și elemente comune, ridică problema modului în care este percepută segmentarea strategică externă la nivelul organizațiilor. La un moment dat, chiar dacă această segmentare reprezintă o situație obiectivă, într-o industrie relativ clar demarcată, rămâne să se vadă cum este ea reflectată la nivelul decidenților și cum stabilesc aceștia comportamentul concurențial viitor al organizației lor. Până la urmă, decidenții vor acționa în virtutea părerii lor despre
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
reprezintă o situație obiectivă, într-o industrie relativ clar demarcată, rămâne să se vadă cum este ea reflectată la nivelul decidenților și cum stabilesc aceștia comportamentul concurențial viitor al organizației lor. Până la urmă, decidenții vor acționa în virtutea părerii lor despre segmentarea existentă și cea viitoare, fiind dificil de stabilit care ar fi segmentarea „adevărată”, majoritar acceptată sau oficială, și dacă aceasta este împărtășită de respectivii decidenți. Problema este complicată suplimentar de faptul că segmentarea strategică reprezintă un proces dinamic, cu intervale
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
se vadă cum este ea reflectată la nivelul decidenților și cum stabilesc aceștia comportamentul concurențial viitor al organizației lor. Până la urmă, decidenții vor acționa în virtutea părerii lor despre segmentarea existentă și cea viitoare, fiind dificil de stabilit care ar fi segmentarea „adevărată”, majoritar acceptată sau oficială, și dacă aceasta este împărtășită de respectivii decidenți. Problema este complicată suplimentar de faptul că segmentarea strategică reprezintă un proces dinamic, cu intervale de modificare relativ reduse. 6.2. Grupurile strategicetc "6.2. Grupurile strategice
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
decidenții vor acționa în virtutea părerii lor despre segmentarea existentă și cea viitoare, fiind dificil de stabilit care ar fi segmentarea „adevărată”, majoritar acceptată sau oficială, și dacă aceasta este împărtășită de respectivii decidenți. Problema este complicată suplimentar de faptul că segmentarea strategică reprezintă un proces dinamic, cu intervale de modificare relativ reduse. 6.2. Grupurile strategicetc "6.2. Grupurile strategice" Prin logica asociată segmentului strategic extern, va rezulta că acesta este abordat de un număr mai mic de organizații decât cel
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cele două tipuri de competiții, principala similaritate strategică în cadrul unui grup va fi legată de modul în care sunt abordate segmentele strategice existente. Se mai pot identifica și alte elemente de similaritate, dar discuția acestora este raportată la cea privind segmentarea, punându-se chiar sub semnul întrebării independența variabilelor asociate acestor elemente secundare. După opțiunea pe care o au concretizată în numărul de segmente strategice abordate, organizațiile se pot clasifica în următoarea tipologie (vezi figura 6.1): - „specialiștii”, reprezentați într-un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
urmărit în fiecare segment; - poziția în lanțul de valoare al filierei; - exploatarea factorilor-cheie de succes comuni pentru segmentele strategice vizate. Deși fiecare dintre opțiunile enunțate merită o analiză dedicată mecanismului asociat efectului scontat, trebuie remarcat că, în cazul în care segmentarea strategică este discutată în asociere cu un număr mai mare de factori de condiționare, numărul opțiunilor ce stau în fața unei organizații care își alege în mod ipotetic un grup strategic va scădea. Dacă, spre exemplu, o firmă alege un număr
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]