285 matches
-
Comisariatul a convocat prima adunare legislativă, Seimul, în ianuarie 1918. Seimul Transcaucazian era prezidat de menșevicul Nikolay Chkheidze. Noua formațiune statală nu a reușit să oprească dezintegrarea forțelor armate din regiune în armate naționale. Deși armenii își trimiseseră reprezentanții în Seim, unde susțineau cauza unei forțe militare comune, liderii armeni din Erevan organizau corpuri de armată naționale. Acești lideri erau în favoarea unei colaborări cu Aliații și formarea armatei naționale cu sprijinul rușilor. În fruntea armatei naționale armene a fost numit generalul
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
față de prevederile oficiale, exista o clauză secretă care obliga Rusia să demobilizeze forțele armate naționale ale Armeniei . În lunile martie și aprilie 1918 a avut loc Conferința de pace de la Trabzon, la care au participat reprezentanții otomani și cei ai Seimul Transcaucazian. Enver Pașa s-a oferit ca în schimbul recunoașterii tuturor achizițiilor teritoriale stipulate în Tratatul de la Brest-Litovsk să renunțe la continuarea războiului în Caucaz. Propunerile otomane au fost acceptate pe 5 aprilie de șeful delegației transcaucaziene Akaki Chkhenkeli ca bază
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
teolog,pedagog și politician, conducător de ieșiva, numit la vremea să și „Lubliner Rebbe” sau „Lubliner Rov” (Rabinul din Lublin). Rabinul Shapira a fost unul din conducătorii mișcării politice tradiționaliste evreiești Agudat Israel, si a fost ales deputat în Parlamentul (Seimul) Poloniei în anii 1922-1927. A fost cunoscut pentru editarea programului de studiu „Daf Yomi”, al învățării zilnice a unei pagini din Talmudul babilonean (1923),idee pe care a lansat -o la primul congres mondial al organizației ultraortodoxe evreiești Agudat Israel
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
cuprinzând contribuții originale ale celor mai buni elevi ai ieșivei. La Sanok rabinul Shapira a trăit și lucrat vreme de trei ani, iar când a plecat a lăsat o comunitate organizată exemplar. În anul 1922 rabinul a fost ales în Seimul Republicii Polone de curand renăscuta, ca deputat din partea partidului ultrareligios evreiesc „Agudat Israel”, funcție pe care a îndeplinit+o pană în anul 1927.În acelaș timp a fost un timp președintele acestui partid în Polonia. Împreună cu rabinii Aharon Lewin și
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
cea lituaniană și pe cea ruteană. Totuși, pentru aceste două secole, Marele Ducat al Lituaniei continuă să existe, să aibă o oarecare autonomie în cadrul uniunii statale, având legi separate, armată și trezorerie proprie. Constituția din 3 mai 1791 adoptată de Seimul Poloniei încearcă să integreze Lituania și Polonia într-o uniune statală indivizibilă și aceasta printr-un document adițional, intitulat " Zaręczenie Wzajemne Obojga Narodów" ("Garanție reciprocă între cele două națiuni"). Cu toate acestea, evenimentele care au avut loc la sfârșitul secolului
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
împărțit între vecinii săi mai puternici—Austria, Rusia și Prusia—pentru a stabiliza echilibrul puterilor în Europa de Est între aceste trei țări. Cum Polonia nu mai putea să se apere și armatele străine deja ocupau o parte din țară, parlamentul polonez (Seimul) a ratificat cesiunile teritoriale în 1773 în timpul așa-numitului Seim al Împărțirii convocat de cele trei puteri. La sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, Uniunea Polono-Lituaniană a decăzut din statutul de mare putere europeană la
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
pentru a stabiliza echilibrul puterilor în Europa de Est între aceste trei țări. Cum Polonia nu mai putea să se apere și armatele străine deja ocupau o parte din țară, parlamentul polonez (Seimul) a ratificat cesiunile teritoriale în 1773 în timpul așa-numitului Seim al Împărțirii convocat de cele trei puteri. La sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, Uniunea Polono-Lituaniană a decăzut din statutul de mare putere europeană la cel de protectorat (vasal, stat-satelit), țarul Rusiei numind practic monarhii
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
mare putere europeană la cel de protectorat (vasal, stat-satelit), țarul Rusiei numind practic monarhii electivi polono-lituanieni, influențând alegerile care ar fi trebuit să fie libere și hotărând rezultatele tuturor dezbaterilor din politica internă a Poloniei, cum a fost cazul cu Seimul lui Repnin, denumit astfel după ambasadorul rus care i-a prezidat neoficial lucrările. Prima împărțire a avut loc după modificarea echilibrului puterilor în Europa, în urma victoriilor rusești împotriva otomanilor în Războiul Ruso-Turc din 1768-1774 care a întărit Rusia și a
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
în locul Imperiului Otoman. Omul politic austriac Wenzel Anton Graf Kaunitz, a propus în schimb ca Prusia să ia unele teritorii poloneze în schimbul cedării Sileziei către Austria, dar Frederick nu a fost de acord. Deși timp de câteva decenii (de pe vremea Seimului Tăcut), Rusia considera Polonia ca fiind protectoratul său, Polonia fusese devastată și de un război civil în care forțele Confederației de la Bar au încercat să scoată Polonia de sub controlul rusesc. Recenta răscoală Koliivșcina și alte răscoale ale cazacilor din Ucraina
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
circa 733.000 km²), cu o populație de 4-5 milioane de locuitori (circa o treime din populația de 14 milioane de locuitori dinaintea divizării). După ce au ocupat fiecare teritoriul său, cele trei puteri au cerut regelui Stanisław August Poniatowski și Seimului să le aprobe acțiunea. Regele a făcut apel la țările din Europa Occidentală cerând ajutor și a tergiversat convocarea Seimului. Puterile europene au reacționat cu indiferență; doar câteva voci — cum ar fi cea a lui Edmund Burke — au protestat. Cum
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
de locuitori dinaintea divizării). După ce au ocupat fiecare teritoriul său, cele trei puteri au cerut regelui Stanisław August Poniatowski și Seimului să le aprobe acțiunea. Regele a făcut apel la țările din Europa Occidentală cerând ajutor și a tergiversat convocarea Seimului. Puterile europene au reacționat cu indiferență; doar câteva voci — cum ar fi cea a lui Edmund Burke — au protestat. Cum nu se întrezărea niciun ajutor și armatele vecinilor aliați au ocupat Varșovia pentru a impune prin forța armelor convocarea adunării
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
alte amenințări se numărau cele cu execuția, confiscarea moșiilor și mărirea teritoriilor anexate; așa cum arată Edward Henry Lewinski Corwin, unii senatori au fost chiar arestați de ruși și deportați în Siberia. Adunările locale (Sejmikurile) au refuzat să aleagă deputați pentru Seim și, după mari dificultăți, mai puțin de jumătate din numărul membrilor Seimului s-au întrunit în ședința prezidată de mareșalul Seimului, Michał Hieronim Radziwiłł și de Adam Poniński; cel din urmă era unul dintre numeroșii nobili poloni aflați în solda
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
anexate; așa cum arată Edward Henry Lewinski Corwin, unii senatori au fost chiar arestați de ruși și deportați în Siberia. Adunările locale (Sejmikurile) au refuzat să aleagă deputați pentru Seim și, după mari dificultăți, mai puțin de jumătate din numărul membrilor Seimului s-au întrunit în ședința prezidată de mareșalul Seimului, Michał Hieronim Radziwiłł și de Adam Poniński; cel din urmă era unul dintre numeroșii nobili poloni aflați în solda rușilor și răspunzând la comenzile acestora. Acest seim a primit titulatura de
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
au fost chiar arestați de ruși și deportați în Siberia. Adunările locale (Sejmikurile) au refuzat să aleagă deputați pentru Seim și, după mari dificultăți, mai puțin de jumătate din numărul membrilor Seimului s-au întrunit în ședința prezidată de mareșalul Seimului, Michał Hieronim Radziwiłł și de Adam Poniński; cel din urmă era unul dintre numeroșii nobili poloni aflați în solda rușilor și răspunzând la comenzile acestora. Acest seim a primit titulatura de Seimul Împărțirii. Pentru a preveni perturbarea deciziilor Seimului prin
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
jumătate din numărul membrilor Seimului s-au întrunit în ședința prezidată de mareșalul Seimului, Michał Hieronim Radziwiłł și de Adam Poniński; cel din urmă era unul dintre numeroșii nobili poloni aflați în solda rușilor și răspunzând la comenzile acestora. Acest seim a primit titulatura de Seimul Împărțirii. Pentru a preveni perturbarea deciziilor Seimului prin liberum veto (deciziile unui Seim normal se luau în unanimitate) și pentru a asigura îndeplinirea scopurilor invadatorilor, Poniński a transformat Seimul ordinar într-un seim confederat, unde
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
s-au întrunit în ședința prezidată de mareșalul Seimului, Michał Hieronim Radziwiłł și de Adam Poniński; cel din urmă era unul dintre numeroșii nobili poloni aflați în solda rușilor și răspunzând la comenzile acestora. Acest seim a primit titulatura de Seimul Împărțirii. Pentru a preveni perturbarea deciziilor Seimului prin liberum veto (deciziile unui Seim normal se luau în unanimitate) și pentru a asigura îndeplinirea scopurilor invadatorilor, Poniński a transformat Seimul ordinar într-un seim confederat, unde deciziile se luau cu votul
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
mareșalul Seimului, Michał Hieronim Radziwiłł și de Adam Poniński; cel din urmă era unul dintre numeroșii nobili poloni aflați în solda rușilor și răspunzând la comenzile acestora. Acest seim a primit titulatura de Seimul Împărțirii. Pentru a preveni perturbarea deciziilor Seimului prin liberum veto (deciziile unui Seim normal se luau în unanimitate) și pentru a asigura îndeplinirea scopurilor invadatorilor, Poniński a transformat Seimul ordinar într-un seim confederat, unde deciziile se luau cu votul majorității. În ciuda eforturilor unor deputați ca Tadeusz
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
de Adam Poniński; cel din urmă era unul dintre numeroșii nobili poloni aflați în solda rușilor și răspunzând la comenzile acestora. Acest seim a primit titulatura de Seimul Împărțirii. Pentru a preveni perturbarea deciziilor Seimului prin liberum veto (deciziile unui Seim normal se luau în unanimitate) și pentru a asigura îndeplinirea scopurilor invadatorilor, Poniński a transformat Seimul ordinar într-un seim confederat, unde deciziile se luau cu votul majorității. În ciuda eforturilor unor deputați ca Tadeusz Rejtan, Samuel Korsak și Stanisław Bohuszewicz
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
și răspunzând la comenzile acestora. Acest seim a primit titulatura de Seimul Împărțirii. Pentru a preveni perturbarea deciziilor Seimului prin liberum veto (deciziile unui Seim normal se luau în unanimitate) și pentru a asigura îndeplinirea scopurilor invadatorilor, Poniński a transformat Seimul ordinar într-un seim confederat, unde deciziile se luau cu votul majorității. În ciuda eforturilor unor deputați ca Tadeusz Rejtan, Samuel Korsak și Stanisław Bohuszewicz, aprobarea raptului teritorial a fost validată cu ajutorul lui Poniński, Radziwiłł, și al episcopilor Andrzej Młodziejowski, Ignacy
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
acestora. Acest seim a primit titulatura de Seimul Împărțirii. Pentru a preveni perturbarea deciziilor Seimului prin liberum veto (deciziile unui Seim normal se luau în unanimitate) și pentru a asigura îndeplinirea scopurilor invadatorilor, Poniński a transformat Seimul ordinar într-un seim confederat, unde deciziile se luau cu votul majorității. În ciuda eforturilor unor deputați ca Tadeusz Rejtan, Samuel Korsak și Stanisław Bohuszewicz, aprobarea raptului teritorial a fost validată cu ajutorul lui Poniński, Radziwiłł, și al episcopilor Andrzej Młodziejowski, Ignacy Jakub Massalski și Antoni
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
unor deputați ca Tadeusz Rejtan, Samuel Korsak și Stanisław Bohuszewicz, aprobarea raptului teritorial a fost validată cu ajutorul lui Poniński, Radziwiłł, și al episcopilor Andrzej Młodziejowski, Ignacy Jakub Massalski și Antoni Kazimierz Ostrowski (primatul Poloniei), care ocupau posturi înalte în Senat. Seimul a ales o comisie de treizeci de membri pentru a trata diversele chestiuni prezentate. La 18 septembrie 1773, comisia a semnat oficial tratatul de cesiune teritorială, renunțând la toate drepturile comunității asupra teritoriilor pierdute.
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
privilegiile pe care le avuseseră sub domnia poloneză. Încercările ulterioare ale polonezilor de a relua alianța polono-căzăcească și de creare a Uniunii statale polono-lituaniano-rutene s-au dovedit niște eșecuri, în ciuda semnării tratatului de la Hadziacz (Hadiaci), tratat aprobat de regele Poloniei, Seim și de unii nobili cazaci, în frunte cu atamanul Ivan Vihovski. Atitudinea nobilimii căzăcești în legătură cu prevederile tratatului a fost puternic divizată, iar printre cazacii de rând, acest tratat era extrem de nepopular. Tratatul s-a dovedit un eșec total. În cadrul statului
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
comanda unei forțe expediționare care din inițiativa regelui a fost trimisă să înlăture familia nobiliară Starzechowscy de pe moșiile pe care le ocupase ilegal. După stingerea dinastiei iagellonice (1572), în timpul alegerilor din 1573, pentru care s-a întrunit pentru prima oară seimul electiv, și-a folosit influența pentru a impune principiul potrivit căruia toți nobilii au dreptul de își alege regele, iar acesta va fi ales cu majoritatea voturilor. În această perioadă scrie un tratat politic despre această nouă procedură electivă ("Modus
Jan Zamoyski () [Corola-website/Science/328076_a_329405]
-
lui Piłsudski. Din cauza faptului că această rundă de negocieri nu a dus la nici un rezultat, luptele au izbucnit pe la orele 19:00. A doua zi a început o nouă rundă de negocieri, mediată de arhiepiscopul Aleksander Kakowski și de mareșalul Seimului, Maciej Rataj. Aceste negocieri nu au adus, totuși, nici o schimbare. Pe 14 mai, Partidul Socialist Polonez și-a declarat sprijinul pentru rebeli și a cerut organizarea unei greve generale, susținute de sindicatul muncitorilor feroviari ("Związek Zawodowy Kolejarzy"). Greva muncitorilor feroviari
Lovitura de stat din mai 1926 () [Corola-website/Science/336035_a_337364]
-
începuseră deja limitarea familiilor mari. Cauza de animozitate a nobilimii era cea de-a doua căsătorie a regelui făcută în secret, înainte de a se urca pe tron, cu Barbara Radziwill, fiica hatmanului Jerzy Radziwill. Atât de agitat a fost primul Seim al lui Sigismund (31 octombrie 1548), încât deputații au amenințat că renunță la loialitatea lor, cu excepția în care regele își va repudia soția. Cu toate acestea, el a refuzat și a câștigat alegerile a doua zi. În 1550 Sigismund a
Sigismund al II-lea August () [Corola-website/Science/330688_a_332017]