700 matches
-
asemănător soluției, de activitatea centrelor acide. Moleculele care vor pătrunde în cavitățile zeolitului, deci a tufului vulcanic, pot suferi o transformare catalitică, iar câmpul electrostatic din cavități împreună cu limita de mărime impusă moleculelor ce formează dimensiunea cavităților conduce la o selectivitate de reacție diferită de cea a catalizatorilor acizi clasici. Tot între proprietățile esențiale ale catalizatorilor se încadrează și stabilitatea lor chimică și termică. Așadar, tufurile vulcanice, pot fi utilizate în procesele de cataliză în forma ZH sau ZOH, dar și
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de cationi puternic acizi reprezintă suma capacităților de schimb a grupelor puternic acide și a grupelor active slab acide. Determinarea capacității de schimb pentru schimbătorii de ioni noi sintetizați este adaptată de fiecare cercetător ținând cont de structura și funcționalitate. Selectivitatea schimbătorilor de ioni Selectivitatea unui schimbător de ioni, reprezintă preferința lui pentru o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
reprezintă suma capacităților de schimb a grupelor puternic acide și a grupelor active slab acide. Determinarea capacității de schimb pentru schimbătorii de ioni noi sintetizați este adaptată de fiecare cercetător ținând cont de structura și funcționalitate. Selectivitatea schimbătorilor de ioni Selectivitatea unui schimbător de ioni, reprezintă preferința lui pentru o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare, dimensiunea porilor rețelei macromoleculare
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Determinarea capacității de schimb pentru schimbătorii de ioni noi sintetizați este adaptată de fiecare cercetător ținând cont de structura și funcționalitate. Selectivitatea schimbătorilor de ioni Selectivitatea unui schimbător de ioni, reprezintă preferința lui pentru o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare, dimensiunea porilor rețelei macromoleculare; interacțiunile specifice în schimbătorul de ioni (formarea perechilor ionice, atracțiile electrostatice, interacțiunile de tip London
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
un scimbător de ioni preferă un contraion: de valență mai mare, cu volum de solvatare mai mic, cu polarizabilitate mai mare, ce interacționează mai puternic cu rețeaua macromoleculară, ce participă mai puțin la procesul de formare a complexului cu coionii. Selectivitatea unui schimbător de ioni crește cu gradul de reticulare și cu scăderea concentrației soluției și respectiv a temperaturii. Pentru schimbătorii de cationi, selectivitatea pentru cei mai cunoscuți cationi este următoarea: Ba2+> Pb2+> Sr2+> Ca2+> Ni2+> Cd2+> Co2+> Zn2+> Mg2+> UO2
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
mai puternic cu rețeaua macromoleculară, ce participă mai puțin la procesul de formare a complexului cu coionii. Selectivitatea unui schimbător de ioni crește cu gradul de reticulare și cu scăderea concentrației soluției și respectiv a temperaturii. Pentru schimbătorii de cationi, selectivitatea pentru cei mai cunoscuți cationi este următoarea: Ba2+> Pb2+> Sr2+> Ca2+> Ni2+> Cd2+> Co2+> Zn2+> Mg2+> UO2 2+> Ti2+> Ag+> Cs+> Rb+> K+> NH4 +> Na+> Li+ /91,92/. În cazul schimbătorilor de anioni preferința pentru anioni este: citrat> SO4 -2
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
pot lega cationi metalici prin procese de coordinație în medii neutre sau bazice prin intermediul formei de bază liberă, în timp ce în medii acide aceeași cationi pot fi legați ca anioni complecși printr-un proces de schimb anionic prin intermediul formei de sare. Selectivitatea ridicată a schimbătorilor de ioni chelatizanți este atribuită stabilirii unor legături mult mai puternice față de forțele de atracție electrostatice prezente în cazul schimbătorilor de ioni obisnuiți. Din această cauză, procesele de chelatizare prezintă un grad de selectivitate crescut cât și
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
formei de sare. Selectivitatea ridicată a schimbătorilor de ioni chelatizanți este atribuită stabilirii unor legături mult mai puternice față de forțele de atracție electrostatice prezente în cazul schimbătorilor de ioni obisnuiți. Din această cauză, procesele de chelatizare prezintă un grad de selectivitate crescut cât și stabilitate a legării /36,76,94,95101/. Echilibrul de schimb ionic Pentru un schimbător de ioni, echilibrul de schimb ionic este un factor deosebit de important atât din punct de vedere practic cât și teoretic, el probând afinitatea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
cele mai multe ori, schimbătorul de ioni selectează o anumită specie ionică. Echilibrul de schimb ionic poate fi caracterizat din punct de vedere calitativ prin izoterme de schimb ionic, iar din punct de vedere cantitativ prin intermediul factorului de separare, a coeficientului de selectivitate și a coeficientului de distribuție. Echilibrul de schimb ionic este studiat frecvent pe baza teoriei formării complecșilor la suprafață. (Expresia "complecși la suprafață" este formală; ea nu are aceeași semnificație cu termenul de complecși formați prin legături de coordinație). Fenomenul
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
unele specii sau soiuri, remanența sub formă activă, compatibilitatea fizică, chimică cu alte fungicide, insecticide sau acaricide, când este necesară aplicarea lor în amestec, folosirea fungicidelor în mod alternativ și în doze optime pentru prevenirea apariției raselor rezistente, gradul de selectivitate în vederea protejării faunei și florei utile. 3.4.6.1. Avertizarea tratamentelor fitosanitare prin metoda clasică Eficacitatea tratamentelor aplicate împotriva bolilor plantelor și eficiența lor economică sunt influențate în mare măsură de organizarea acțiunii de combatere și de momentul aplicării
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Europene, cât și în celelalte țări indicatorul limita maximă admisă pentru pesticide (numai pentru o parte dintre alimente), care este impus și în România. În țara noastră există o preocupare permanentă în vederea utilizării de produse fitofarmaceutice, cu o eficacitate și selectivitate din ce în ce mai bune. Problemele care se ridică în legătură cu combaterea chimică, în conceptul protecției integrate a culturilor, se referă la: aplicarea tratamentelor la avertizarea cu produse selective, la toxicitatea unor produse și la evitarea poluării mediului ambiant. CAPITOLUL IV PESTICIDELE ȘI APLICAREA
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
fi cuprinse în două sau chiar mai multe grupe. În aplicarea tratamentelor chimice împotriva bolilor plantelor, se folosesc și unele produse auxiliare care, după rolul pe care îl îndeplinesc, pot fi: diluante, de dispersie, adezive, colorante, neutralizante etc. 4.3. Selectivitatea pesticidelor Selectivitatea reprezintă un element foarte important din punct de vedere al combateii integrate, care reprezintă modul de acțiune față de organismul dăunător și lipsa acesteia față de microorganismele și organismele utile.. În combaterea chimică care s-a practicat la început, prin
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
în două sau chiar mai multe grupe. În aplicarea tratamentelor chimice împotriva bolilor plantelor, se folosesc și unele produse auxiliare care, după rolul pe care îl îndeplinesc, pot fi: diluante, de dispersie, adezive, colorante, neutralizante etc. 4.3. Selectivitatea pesticidelor Selectivitatea reprezintă un element foarte important din punct de vedere al combateii integrate, care reprezintă modul de acțiune față de organismul dăunător și lipsa acesteia față de microorganismele și organismele utile.. În combaterea chimică care s-a practicat la început, prin selectivitate se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pesticidelor Selectivitatea reprezintă un element foarte important din punct de vedere al combateii integrate, care reprezintă modul de acțiune față de organismul dăunător și lipsa acesteia față de microorganismele și organismele utile.. În combaterea chimică care s-a practicat la început, prin selectivitate se înțelegea lipsa toxicității față de planta de cultură tratată. Mai târziu însă, s-a pus accent pe toxicitatea produselor pentru om și animalele cu sânge cald, fapt pentru care, în momentul actual testele pentru omologarea unei substanțe chimice, includ și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
însă, s-a pus accent pe toxicitatea produselor pentru om și animalele cu sânge cald, fapt pentru care, în momentul actual testele pentru omologarea unei substanțe chimice, includ și aceste organisme. Cel mai important pentru combaterea integrată este fenomenul de selectivitate dintre specii. Selectivitatea pornește de la regn, la clasă, apoi la ordin și la familii, continuând până la specii. Remanența pesticidelor are un rol decisiv în manifestrea selectivității, aceasta depinzând de natura substanței active, de substrat și de doza aplicată.. Deseori, produsele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pus accent pe toxicitatea produselor pentru om și animalele cu sânge cald, fapt pentru care, în momentul actual testele pentru omologarea unei substanțe chimice, includ și aceste organisme. Cel mai important pentru combaterea integrată este fenomenul de selectivitate dintre specii. Selectivitatea pornește de la regn, la clasă, apoi la ordin și la familii, continuând până la specii. Remanența pesticidelor are un rol decisiv în manifestrea selectivității, aceasta depinzând de natura substanței active, de substrat și de doza aplicată.. Deseori, produsele cu durată scurtă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
chimice, includ și aceste organisme. Cel mai important pentru combaterea integrată este fenomenul de selectivitate dintre specii. Selectivitatea pornește de la regn, la clasă, apoi la ordin și la familii, continuând până la specii. Remanența pesticidelor are un rol decisiv în manifestrea selectivității, aceasta depinzând de natura substanței active, de substrat și de doza aplicată.. Deseori, produsele cu durată scurtă de acțiune, chiar dacă nu sunt selective, permit îmbunarea cu mijloacele biologice. Selectivtatea poate fi: 1. fiziologică - determinată de modul de acțiune al pesticidului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de diferențele din ciclul evolutiv al faunei și florei utile, comparativ cu cea a organismului dăunător; 3. tehnologică - determinată de formele de condiționare și metodele de aplicare a pesticidelor; 4. de comportament - determinată de comportamentul diferit al entomofagilor față de dăunători. Selectivitatea trebuie să evidențieze întotdeauna categoria de organisme care ne interesează, întrucât în prezent nu se poate combate eficient o specie, fără să nu influențeze deloc celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Selectivitatea trebuie să evidențieze întotdeauna categoria de organisme care ne interesează, întrucât în prezent nu se poate combate eficient o specie, fără să nu influențeze deloc celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea fiziologică este cea mai importantă, întrucât depinde mai ales de natura substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune de contact. Diferențele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea fiziologică este cea mai importantă, întrucât depinde mai ales de natura substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune de contact. Diferențele de reacție a diferitelor specii la același produs, reprezintă de fapt selectivitatea fiziologică. O cale de obținere a selectivității fiziologice o constituie inducerea creșterii toxicității produsului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune de contact. Diferențele de reacție a diferitelor specii la același produs, reprezintă de fapt selectivitatea fiziologică. O cale de obținere a selectivității fiziologice o constituie inducerea creșterii toxicității produsului în organismul dăunător și detoxificare lui în organismul util. Selectivitatea tehnologică este dată de diferitele forme de condiționare și aplicare a produselor pesticide. Ca forme de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune de contact. Diferențele de reacție a diferitelor specii la același produs, reprezintă de fapt selectivitatea fiziologică. O cale de obținere a selectivității fiziologice o constituie inducerea creșterii toxicității produsului în organismul dăunător și detoxificare lui în organismul util. Selectivitatea tehnologică este dată de diferitele forme de condiționare și aplicare a produselor pesticide. Ca forme de condiționare sunt: granule, pulberi umectabile, emulsii concentrate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cu acțiune de contact. Diferențele de reacție a diferitelor specii la același produs, reprezintă de fapt selectivitatea fiziologică. O cale de obținere a selectivității fiziologice o constituie inducerea creșterii toxicității produsului în organismul dăunător și detoxificare lui în organismul util. Selectivitatea tehnologică este dată de diferitele forme de condiționare și aplicare a produselor pesticide. Ca forme de condiționare sunt: granule, pulberi umectabile, emulsii concentrate, soluții concentrate, sub formă de produse VR, VUR și VUUR. Acestea din urmă sunt mai puțin selective
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pulberi umectabile, emulsii concentrate, soluții concentrate, sub formă de produse VR, VUR și VUUR. Acestea din urmă sunt mai puțin selective pentru organismele situate pe foliaj și mai mult pentru cele situate în etajele inferioare și pe sol Pentru creșterea selectivității tehnologice se recomandă: reducerea dozelor, dar în așa manieră în care să prezinte eficacitate pentru organismul dăunător, dar să se reducă influența asupra organismelor utile. folosirea amestecurilor de pesticide (acaricide+fungicide) care pernit reducerea dozei de acaricid. tratarea localizată a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
care să prezinte eficacitate pentru organismul dăunător, dar să se reducă influența asupra organismelor utile. folosirea amestecurilor de pesticide (acaricide+fungicide) care pernit reducerea dozei de acaricid. tratarea localizată a gropilor de plantare, a puieților și nu tratarea în masă. Selectivitatea de comportament este determinată de un anumit comportament la un moment dat al dăunătorului: zborul albinelor se reduce după perioada înfloritului, ceea ce permite, aplicarea tratamentelor, fără a afecta populațiile de albine. -apare doar la insecte , exclus la patogeni!!! Selectivitatea ecologică
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]