333 matches
-
ce înconjoară persoana iubită este cuprinsă de vălul unei întunecări depline ignorarea acestei zone ontice fiind decisivă. În schimb, aura individualității spre care el și-a focalizat revărsările de adorație erotică și dragoste cutremurată este investită cu prea-plinul unei lumini selenare. Un asemenea contrast nocturn dintre un fundal de beznă și o strălucire de astru orbește privirea imprudentă a celui îndrăgostit. Aici survine întâlnirea inedită dintre excesul de lumină și cel al întunericului. Cele două se împletesc și își potențează reciproc
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în limba greacă însemna „care nu este beat“, ametistul apără de gută și dă vise benefice; sportivii care poartă cifra patru utilizează piatra de smarald, verde și translucidă, piatra luminii verzi rămâne asociată cu ploaia și cu toate simbolurile ciclului selenar, ajută pentru întărirea vederii, este un talisman puternic, apără de farmece; sportivii care poartă numărul cinci folosesc jaspul, piatră ce aduce înțelepciunea și ferește posesorul de deochi, cauza culorii verzi, jaspul este asemănat sfinții; sportivii care poartă numărul șase admit
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sfârșit / Prin filtrata lumină de la arteziene - perechea primordială sau doar cea ideală, trecând prin zona galactică, spre steaua din vis, printre nuferi îmbobociți, pe unde îndrăgostiții sunt călăuziți de miracole, de întâmplări și de fulger, universul acesta amintind de imaginile selenare din Sărmanul Dionis al lui Eminescu. După cum am mai arătat și cu privire la alte cărți ale lui Emilian Marcu, influența barocului este sesizabilă și aici, în manifestarea irepresibilei apetențe a poetului pentru frumos, pentru luxuriant, pentru decorația abundentă, pentru armonie etc.
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ceriul cu o uriașă explozie, fiecare dintre ele încolțind apoi și dând lumină, asemenea unei supernove, încât Stelele înflorite, ca zarzărul în aprilie, / Desăvârșirii se lasă desăvârșite... și, Pe puntea aceea dintre lumi neumblate, / Fluturele plutește pe labirintul cuvântului. // Ecou selenar peste cosmica vrajă. Ecou / În litere rumeguș de imagine, zaț de vorbire, / Un altar în acest labirint... Beția simțurilor, acel dérèglement de tous les sens, despre care vorbea A. Rimbaud, izvorăște aici din decantarea neobosită a esențelor, într-un proces
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
rangul de amiral onorific al flotei noastre, iar Academia de arte, științe, litere, geografie și umanism din Azania, al cărei membru-fondator și președinte sunt, îi acordă profesorului Tournesol Medalia virtuții și calitatea de membru de onoare al secției de studii selenare, onorând zborul său către Lună !” „Mii și milioane de tunete, ectoplasme și artilerii”, reflecta Haddcock în vreme ce își admira bastonul de amiral primit odată cu noua sa poziție. Doar și pentru această bucurie de a fi decorat, drumul către Azania meritase a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
rășini: Fata și rulota. De câte ori se uita spre dreapta, zărea reflexele aurii ale lunii În fereastră. Stinse lumina. Acum putea vedea luna mult mai bine. Rulota dispăruse, toate lucrările dispăruseră, nu mai rămăseseră decât ea și luna. Ea era Femeia selenară, de Jackson Pollock, ulei pe pânză. Apoi Încercă să stea complet nemișcată timp de patru minute și treizeci și trei de secunde. Îi plăcea să-și imagineze tot felul de lucruri când era singură, să joace roluri, ca să treacă vremea mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pe „modelul” acesteia, pianistul Theodor Fuchs (1873-1953): „Tinerii muzicieni de după al doilea război mondial, printre care și autorul acestor rînduri, l-au putut cunoaște personal pe Theodor Fuchs. Fără a ști nimic de „Fuchsiada”, am văzut în bătrîn un personaj selenar, mucalit și fantezist”. Pe linie... presocratică, Urmuz este văzut, în sfîrșit, ca poet și oracol: „poetul, ca și Filozoful, pentru a fi mai precis, devine uneori Pitia vorbind în dodii”. Din nou, fără comentarii... Morala: pelicanul sau babița Realizate prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ta sau ca a lor, sau poate așa gândesc pentru că mă simt neputincioasă să descriu tot ceea ce am trăit. Așa că vă rog să priviți alături de mine în oglindă. În spatele fetiței cu ochii de azur, fluturași cu aripi îmbrăcate în bumbac selenar duceau în zbor gândurile copilăriei uitate. În mâna copilei se cuibarea o stea neclintită furată din magia cerului. Când am înălțat o spre soare, am simțit că mirosul florilor de liliac era ca o ispită ce-și aștepta prada în
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
într-o proiecție pur imaginară, ecou al temperamentului său moldovenesc, înclinat spre paseism și idealizare ("un târg împletit din cele mai subțiri fibre ale firii lui moldovenești și din cele mai imaculate mătăsuri ale dragostei lui romantice"). Într-un peisaj selenar, rezemat cu coatele pe bârnele podului de la Râpa Galbenă, în locul "de unde obișnuia odinioară să privească spre dealurile din față al Socolei, al Cetățuiei, până departe spre Repedea și Bârnova", Eminescu se afundă tot mai mult în trecut, luând aminte la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la sentimentele legate de ea: "trecutul muntean nu trezea într-însul nici un răsunet" "sufletul îi bătea la Iași, în cavoul trecutului moldovenesc; prăpastiile Râpei Galbene, lângă care se afla, și decadența târgului părăginit nu le vedea; peste dânsele aruncase podul selenar al imaginației lui aprinse". Memoria afectivă impune mai apoi "tranziția" firească de la istoria neamului la biografia personală (de la "rasă" la "individ"), până când Eminescu izbutește să și-o amintească pe Veronica așa cum îi convenea lui, reconstituind trecutul nu exact cum a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
felul unui Pillat de final) armonia templelor eline: "Pe friza cerului, mai nou, / în neclitire de cocori / fetele-astre în apus / duc amforele către zori". Și erotica (fără nimic senzual) își asumă ecouri arhetipale, dimensiuni luminiscente, comune anticilor și, deopotrivă, modernilor. Selenara fantomă din Tu treci (eminesciană parcă) vine dintr-un cer etern și trece suavă în altă eternitate: Lin prin puzderia de greieri tu treci și noaptea mi-o cutreieri. Nostalgic iarba se-mpreună la glezna ta într-o cunună. Piatra
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fără chip Cu Maeterlinck, marea noapte shakespeariană revine sub forma unui teatru al tenebrelor. Toposul nocturn al lunii, arborii întunecați clătinați de vânt, acesta este decorul nelipsit din piesele dramaturgului belgian 1. Maeterlinck proiectează de fiecare dată o lumină palidă, selenară, asupra castelelor cu înaltele lor bolți obscure, cu coridoarele, galeriile și subteranele lor. Castele cu uși secrete, ale căror chei fie că s-au pierdut, fie au ruginit. Castele în jurul cărora se întind parcuri și grădini unde pare să se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
caldarâm/ Mai stăruie un nimb de purpură-nvechită." Credința lui fermă este că noua structură a societății cere o artă poetică nouă: sinceră, umană, nefardată, fără parfumuri, fără scepticism poetul cere o "poemă dialectică". Cetatea veche este îmbăiată de raze selenare, esențele pământului se distilează și problemele existenței oamenilor devin și problemele lui, de aceea se întreabă în ce măsură oamenii știu că drumul spre comunism trece prin ei: Nu va veni nici un mesia/ Nu va fi judecata de apoi/ Flacăra comunismului/ Se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
camerei, pe verticala sau împrejurul acesteia.268 În Scrisoarea I, meditația pe marginea destinului uman, în strânsă legătură cu evoluția Universului, se săvârșește după ce perdeaua (metaforă a cortinei care se trage pentru a face loc pentru teatrum mundi) lasă razele selenare să cucerească interiorul domestic al poetului. Întreaga aventură existențială a lui Fred Vasilescu, în care sunt cuprinse iubirile sale ca și soarta nedreaptă a prietenului său poet, se povestește, prin fluxul memoriei, din camera Emiliei. Impresia de voiaj sedentar-incursiune în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Magicianul, distribuită în hiperromanul lui Calvino în mai multe roluri: diavolul sau Mefisto ce-l ispitește pe Faust ("Povestea alchimistului care și-a vândut sufletul") cu secretul aurului (șapte de tobă); în povestea lui Astolfo pe Lună este poetul deșertului selenar, al unei lumi cu sensul pierdut, contrare armoniei renascentiste, dar compatibile cu smintirea și derealizarea omului veacului XX; în "Taverna ..." îl regăsim fie sub înfățișarea vrăjitorului Merlin, fie sub cea a naratorului, scriitorului, jongleurului, iluzionistului. Elanul autoreferențial al autorului în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Mănucă, intitulat Clinica de metafore, conservă mare parte din imaginarul poetic mai vechi al autoarei. Ultima fiică din neamul Manole este, ca întotdeauna, preocupată a zidi cuvinte care să sporească frumusețea lumii. Majoritatea poeziilor din carte sunt de altfel pasteluri selenare, executate cu migală de o artistă care nu se sfiește să își recunoască undeva sursa de inspirație, o eternă fascinație în fața spectacolului universului: "mereu tânără, uimirea,/ cu semnul de lună/ apare de după moară/ în crucea bolții se oprește și naște
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
așa cum îl regăsim în Mitul Eternei Reîntoarceri eliadian: sacru/profan. Ion Negoițescu surprinde diferențele de aspect și de intensitate dintre cele două forme temporale 5, pe care le putem asimila blocului temporal (vezi supra) vs convenționalei succesiuni trecut-prezent-viitor: [...] în focul selenar, în recea combustrie a realului, se întâlnesc acum timpul punctat de sonul ceasor nicului și "noaptea amintirii", timpul ei dolorific, numenul de vis. E singurătatea măsurată în auz, revelată sieși prin incantarea urechii, un plictis de vrajă care obnubilează lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Pe fondul unei structuri frastice respirând vetustețe dusă la superlativ (prăbușire), ca semn al decrepitudinii desubstanțializare siptomatică hățișul oferă și rimă semantică păienjenișului și împreună configurează traseul dedalic al inițierii. Dezordinea din purgatoriu va face sintagmă antitetică ordinii din paradisul selenar. Materia cu indice entropic tot mai mare este descrisă în cercuri concentrice: dinspre exterior (cafenea, grădină) către interior (casă, masă, carte, pagină). Constelațiile descriu trecerea de la dezordine la ordine, geometria lor marcând începutul îmblânzirii păienjenișului. Drumul către altă sistemă este
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care configurează constelațiile menționate până acum nu sunt singurele de pe "bolta intratextuală" a prozei eminesciene; ar mai putea fi descrise și altele care vizează metatextul, cromatica, alta,-um,-us ...) sunt importante pentru descrierea peisajului teluric. După ce Dan-Dionis accede la Paradisul selenar, frământării disimulate în obscuritatea interioarelor, în nevoia de refugiu, în desenul cabalistic al păienjenișului și al hieroglifelor îi ia locul paradigma ordinii liniștite și limpezi din proximitatea domei lui Dumnezeu. De la nivelul dimensiunii edenice unde protagonistul își satisface nostalgia după
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în stare de a transpune în adâncimile (s.n.) sufletești, în lumi care se formează aievea așa cum le dorești, în spații iluminate de un albastru (s.n.) splendid, umed și curgător (Eminescu: 2011, II, 42). Albastrul este semnul limpezirii căii spre edenul selenar. Este interesant de urmărit desenul colorat din textura prozei : verde este numai mucegaiul, pentru Dionis; tabloul îl întâmpină pe cititor cu linii obscure sau întunecate realizate în nuanțe aflate la jumătatea drumului dintre neculori; roșul luminează incitant pagina de carte
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Încă din nuvela Sărmanul Dionis atrage atenția risipa de imagini creionate în orice colț de pagină sau de masă disponibil. Inclusiv constelația de linii neînțelese care ascund în painjinișul lor centrul roș a cărui accesare deschide porțile lumii către raiul selenar apare ca un desen ce trebuie decriptat printr-o formulă. (Manuscrisele eminesciene sunt pline de desene prin care poetul își reprezintă conținuturi matematice, posibile surse ale adevărului). În "idila" Cezara, arta reprezintă un mod de a fi pentru Ieronim și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
același titlu, București: Editura Universal Dalsi, prefață de Nicolae Balotă; ediția a patra, Eminescu poet tragic, Iași: Editura Junimea. o modelele cosmologice. POPESCU-GOGAN Petre (1989) Ecouri eminesciene în arta plastică, București: Editura Meridiane. o Sărmanul Dionis; o Cezara; o Peisaj selenar. RĂCHI-ȘAN-DENCIUȚ (2010) Insula și marea la Mihai Eminescu și Alexandru Macedonski, București: Editura Detectiv. o marea, insula, peștera, stânca, valurile componente ale spațiului eminescian. RUSU Aurelia [2010] (2013) Eminescu: ipoteza atomilor, Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință (Ploiești: Editura Libertas
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
formează jumătatea liniei de atracțiune. E cumpăna pusă în cumpănă" (Eminescu: 2011, X, 245). 81 Acești "ochi" pe care îi vede George Munteanu în portretul ființial, cum ar spune Mihai Cimpoi, poate că sunt sorii care luminează și energizează paradisul selenar al lui Eminescu. 82 Dacă în limbajul curent paranteza păstrează un detaliu mai mult sau mai puțin important pentru întregirea mesajului, în pagina de literatură, ea "se răzbună": de multe ori orizontală, paranteza ascunde ceva esențial pentru înțelegerea textului. 83
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ieșire din real și pătrundere în ficțional!) se leagă de apariția a două luni pe cer. "1Q84" dezvăluie această particularitate astronomică, în comparație cu "fratele" său ceva mai concret și, ca atare, mai neinteresant, "1984": populează cerul, pe parcursul nopții, cu două astre selenare în loc de unul! În substanța acestor "transferuri" de la un cronotop la altul, asistăm, în fond, la deja menționata "facere a literaturii". Murakami înaintează, prin ramificații alegorice, pe un teren conceptual și ideologic anevoios (deși romanul nu lasă niciodată senzația că ar
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o ființă care, în angelitatea ei, are ceva demonic ce tulbură sufletul eroului și-i stimulează puternic trăirile afective, dar mai ales îi provoacă imaginația creatoare, descătușând-o din lanțurile ei nevăzute [...]” Iubirea dintre Dionis și Maria reprezintă o ipostază selenară, serafică a eroticii eminesciene. Este acea „dragoste de păsări albe care străbat eternitatea și se întâlnesc în dreptul unei stele” despre care vorbea Arghezi referindu-se la erosul eminescian. Este o dragoste din care dispare orice nuanță senzuală. Maria este simbolul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]