505 matches
-
trimite la un etimon multiplu, cu semnificații diferite care se completează, de fapt, realizând o descriere a satului originar; astfel, satul este șanț (lat. fossatum), amintind de organizarea de tip "cetate" a locuinței, sau este campament, armată (ngr. φουδδάτλ) , "plantație, semănătură" (lat. satum, sero), "moșie", ca unitate juridică care, la început, a fost "plantație" (sl. sadu-саду plantă), dar și "locaș, sanctuar" (alb. fsat) 62 care dezvăluie legătura lumii satului cu cosmicul. 2. Imaginea mitică Interdependența cunoaștere-non / cunoaștere, care definește năzuința primordială
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pun, primăvara, la plug, înaintea pornitului la arat și, ajungând la țarină, acest colac se mănâncă pentru ca roadele să fie bogate. În timp ce dau pâinea la cuptor, gospodinele pun un cărbune stins pe jăratic; dacă se aprinde acest cărbune, înseamnă că semănăturile timpurii vor fi bune, iar dacă se aprinde mai târziu, atunci sămânța care s-a pus în pământ mai târziu va da rod. După ce scot pâinea din cuptor, gospodinele merg noaptea, în grădină, până a nu răsări soarele, cu lopata
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iulie, ar fi dat naștere focului, iar Foca, serbată a doua zi după Sfântul Ilie, ar fi suflat în acel foc pentru a-l mări. Pălie se ține pentru "foc" (incendiu, trăsnet) și pentru secetă, când "se pălesc" (se ofilesc) semănăturile, sărbătoare care amintește de Palilia romană, zi închinată zeiței Pales, protectoarea turmelor, zi ținută pe 21 aprilie, începutul anului pastoral și întemeierea Romei.438 În Oltenia, focurile sumedre dau Focul lui Sumedru ( Sâmedru) se fac, în ajunul Sfântului Dumitru, dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun": astfel, "când luna e plină în seara Sf. Vasile, va fi anul roditor, mănos; când nu va fi plină, anul va fi neroditor."183 La lună nouă (crai nou), nu se făceau semănături deoarece boabele nu legau, nu se făceau nunți, pentru că nu durau căsniciile, se făceau farmece de ursită, iar dacă "secera lunii se desfăcea în două", copiii se rugau la lună pentru diferite daruri. La lună plină (veche), se pornea plugul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu legau, nu se făceau nunți, pentru că nu durau căsniciile, se făceau farmece de ursită, iar dacă "secera lunii se desfăcea în două", copiii se rugau la lună pentru diferite daruri. La lună plină (veche), se pornea plugul, se făceau semănături, copilul născut era considerat norocos, se culegeau plante de leac. Simbolul lunii noi, sub forma "coarnelor de consacrare", se regăsește, ca element decorativ, pe troițele de drum de tipul stâlpilor sau al "coloanei cerului", pe grinzile de porți de curte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ritualic al vopsirii și încondeierii ouălor, divinitatea, ca reprezentare a timpului și a spațiului, trece prin moarte spre viață, în fiecare an.250 După ritualul denumit "ciocănitul ouălor", din ziua de Paști, cojile ouălor se aruncau pe pământ, pentru rodul semănăturilor, în vii și în livezi, sau în apele curgătoare pentru a vesti Blajinilor sosirea Paștelui; se puneau în hrana animalelor și păsărilor sau se păstrau pentru vrăji și descântece.251 Alături de motivele cosmice soarele, luna, stelele pe ouăle încondeiate apar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe cîmp, atîtea care de porumb facea toamna. La SÎnziene ( 24 iunie ), toate locurile cu semănături erau vizitate de gospodari și Însemnate, Înfigîndu-se pe ele ramuri de anin, pentru ca recolta să fie multă și bună. La Sf.Petru ( 29 iunie ), din primele roduri de castraveți și fasole verde, se dădea de pomană mai Întîi vecinilor, apoi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
oferi mai mult spațiu sau pentru a-i schimba pământul. Scurta: A tăia, a scurta foarte mult ramurile, rămurelele sau tulpinele unei plante cam la jumătate din lungimea lor în scopul de a determina formarea de noi ramuri sau mlădițe. Semănătură: Acțiunea de a semăna; mici plante provenite din semințe; terenul însămânțat cu aceste tinere plante. Răsadurile de interior se pun în casete sau alte recipiente, în timp ce răsadurile de exterior pot fi risipite (împrăștiind semințele la întâmplareă sau în rând (în
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
p. 559. footnote>. Bogăția materială trebuie chivernisită în așa fel încât ea să devină un mijloc pentru a dobândi bogăție spirituală, comori cerești, așa cum precizează și Sfântul Părinte în Omilia contra lăcomiei: „Fie-ți deci sfârșitul cultivării pământului început al semănăturii cerești<footnote Omilie contra lăcomiei, P.G., XXXI, 265C. footnote> (...) Fă părtași pe frați la grâul tău, dă astăzi celui lipsit ceea ce mâine va fi putred. Nu există o mai rea lăcomie, decât a nu da săracilor nici măcar cele ce se
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
și una de mălai pe săptămână (subl.ns.)”. Ajungând la limita supraviețuirii dar și a răbdării, unii oameni au ales soluții extreme, conform celor relatate de Ion V. Iacob în continuare: „...în unele părți ale județului s’a observat că semănăturile de grâu, orz, etc. au început să fie stricate, parte însuși (sic!, n.n.) de proprietari, iar parte se fură”. Se pare că tov. secretar general al UTM Vaslui avea informații complete asupra celor ce se întâmplau pe întreg teritoriul județului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de Jandarmi să se întocmească situație de stricăciunile produse de bombardamente și anume: 1) Numele și pronumele păgubitului; 2) Profesiunea; 3) Nr. membrilor de familie întreținuți în familia păgubitului; 4) Stricăciunile cauzate la: case, hambare, coșare, vehicule, animale, vii, livezi, semănături, etc., precum și valoarea pagubei în total pentru fiecare locuitor”. Măsurile luate au fost imediate. Pe 9 iulie, primarul Andrian cerea șefului poliției Huși ca chiar în seara acelei zile să-i fie prezentată o situație. Evaluările pe teren urmau a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe Theodor Cancicov - în repetate rânduri secretarul Primăriei Bacău și fratele viitorului ministru Mircea Cancicov -, generalul Ion Popovici sau avocatul D. Ardeleanu. Pentru acel an statistica suprafețelor cultivate a fost următoarea (primăvara anului 1921): porumb - 340 hectare, fasole - cultivată în semănăturile de porumb, orz - 1 hectar, ovăz - 65 hectare, fâneață /lucernă - 13 hectare, vii - 4 hectare, livezi de pruni - 7 hectare, teren necultivat - 5 hectare. Ulterior, prin decizia din 2 aprilie 1923 - la exact 100 de ani de la hrisovul de reconfirmare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
regele Mihai în spitalul militar. SECETA. Seceta din anii 1946 1947, a fost cea mai cumplită de pe parcursul acestor 70 de ani. Închipuiți-vă, privind din dealul Giurgioana, spre Răsărit, peisajul coborâtor în trepte spre Zeletin brăzdat de fâșii de semănături, în special porumb, grâu, mei, orz, floarea soarelui, cânepă și pe ici pe colo pârloage. În capătul lor fânăriile cât se vedea cu ochii de la Podu Turcului spre Berheci, în mijloc Zeletinul, care s-a revărsat în primăvară devreme, lăsând
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
locuri, Paparuda și Caloianul se practicau la zile fixe: „Prima în marțea celei de a treia săptămîni, iar cealaltă în marțea sau joia celei de a cincea săptămîni după Paști”. Momentul agricol le cuprinde pe amîndouă: abia s-au încheiat semănăturile de primăvară; le urmează alte desfășurări pentru preîntîmpinarea fenomenelor previzibile: ploaia și seceta. Primul chemat și dorit (prin invocații, jocuri mimetice), celălalt nedorit și alungat (înmormntare simulată, exorcizare, măsuri punitive). În ambele cazuri se apelează la procedee ritualice și magice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ani de la povestea cîmpenească a regelui Denel, fiu de zeu, și a fiicei sale, pare că nimic nu s-a schimbat în Latium. Și aici, ca la noi, divinități de rang minor cutreieră locurile, cîntă, joacă și se „îmbăiază”, pentru ca semănăturile, livezile și turmele să crească și să rodească. Denel pare un zeu plugar, un Dumuzi al vegetației. Însuși Cezar participa la această campanie de împliniri bucolice: Zei și zeițe, voi toți care ochii avînd pe ogoare, Hrană dați noilor roade
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
De-amor. Apoi m-am dus - ea plîns-a. Mi-a deschis marea porțile-i albastre Și Nordul frig durerea-mi caldă stins-a. M-am dus spre Sud - und-insule ca glastre Gigantici se ridic-din sfânta mare, Cu oștiri de flori, semănături de astre. Și și-a îmflat eterna mea cântare Aripele de pară-n cer pornite, Pîn-am pierdut pămîntu-n depărtare, De unde-albastre scîndure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? {EminescuOpIV
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Coroană, aur, glorii, cântare și comori, Istorie și nume, iubire și onori Sunt basmele ce-nconjur, rîzînde, chipul meu: Atingeți-le numai și veți vedea că-s... eu. Din frunzele istoriei, mirosul meu v-atinge [.............................. Am zugrăvit în ochi-ți semănături de stele. Moarte și nemurire sunt numai umbre a mele, Ca să vă-nșel privirea am născocit eu timpul. El vă arată iadul, imperiul, Olimpul Și cu mândrie poartă a veciniciei mască Când mama, lui e-o clipă, care când sta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
norod să se culce cu nevastă-ta și ne-ai fi făcut vinovați." 11. Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui, va fi omorît." 12. Isaac a făcut semănături în țara aceea, și a strîns rod însutit în anul acela, căci Domnul l-a binecuvîntat. 13. Astfel, omul acesta s-a îmbogățit, și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat. 14. Avea cirezi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
era plăcută. Anotimpul ahet era pe sfârșite și se apropia anotimpul pert. Apele lui Hapi se retrăgeau între maluri. Țăranii și robii se grăbeau acum să are și să semene ogoarele umede și negre, și după ei păstorii mânau peste semănături turmele de oi, ca să intre sămânța în pământ, să n-o spulbere vântul și să n-o usuce soarele. Auta și Iahuben se uitau la această priveliște în necontenită mișcare și ascultau cântecele de laudă alcătuite de oamenii rome pentru
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
albastră și de râul cu desișuri de papirus și lotuși, o ocoleau resemnați. Cât mai erau aici atlanții, câmpia era atlantă. Treceau departe de tabăra străină, tăcuți, privind cu ură corturile albe. Își vedeau de îndeletnicirile lor nenumărate din luna semănăturilor a anotimpului pert, iar Puarem stătea în acest ceas pe țărm și privea miile de pânze de corăbii, mulțumit de aurul pe care-l răpise, mulțumit de antilopele din țarcuri, de lâna tunsă de pe miile de oi a căror carne
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sănătos și puternic, vrea să știe numele tău blestemat! Lui Iahuben îi părea acum rău de întorsătura neașteptată a lucrurilor și nu mai știa cum să le îndrepte. Înțelegea ura omului smuls poate de lângă nevastă și copii tocmai în luna semănăturilor. Zâmbi vinovat. Sclavul tăcu și scuipă în mare, fără să-și ia în seamă spinarea însîngerată, pândită de o nouă primejdie. Biciul se năpusti iar. De astă dată curelele loviră buzele vâslașului, care n-au vrut să se deschidă pentru
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pp. 114-115) Ce sunt ereziile? „Între erezii (cei vechi) au numit grupările celor care s-au lepădat și s-au înstrăinat cu totul de credință”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 188, II, în PSB, vol. 12, p. 374) „Întotdeauna semănătura de pe ogorul Domnului a fost năpădită de spini și pălămidă și mereu a răsărit în ea firele de neghină înăbușitoare, ... buruieni care au crescut, făcând să piară roada bunei credințe”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea I
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
păpușoii, oamenii mâncau mălai. Pâinea proaspătă era foarte bună, numai că, după ce se învechea, se învârtoșa prea tare“ (Datinele și credințele poporului român). În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir explică larga răspândire a acestei cereale: grâul dă de 24 de ori semănătura, orzul de 60 de ori, iar meiul (numit „mălai“) de 300 de ori. Mai există o explicație: transhumanța, specifică păstorilor români din pricina reliefului și a climei, impunea cultura cerealelor nepanificabile, precum meiul sau orzul. Acestea sunt culturi sezoniere, semănate primăvara
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Acești foști țărani s-au îmbogățit peste noapte și nu știau de ce să se apuce cu banii, vegetau în „suc propriu“, beau de cum se crăpa de ziuă rachiu de cafea, o sticlă de molan, paharul era mereu gol, vorbeau despre semănături și recoltă și cum făceau ei înainte totul cu mâna și cu boii, mai luau un gât de vin, vorbeau de serviciul activ, vocile li se făceau sonore, stridente, pe măsură ce ziua înainta, vegetau aici fiindcă nu mai știau încotro și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ale căror acoperișuri ne priveau de sub pomii fructiferi, ne prelungeam privirile spre pădure, din care, atunci când ploua, se ridicau fuioare de ceață și primăvara roiau nori galbeni de spori, ne uitam la țăranii aplecați deasupra plugurilor, la strângerea recoltei, la semănături sau urmăream vreun vehicul, care târa după el un vălătuc de praf, dispărând printre brazi la întretăierea șirului de coline. Tata și-a pus binoclul pe jgheabul acoperișului. Din fotoliul lui nou de piele putea să renunțe la binoclu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]