428 matches
-
înarmați, îmbrăcați în zale, iar în spate puse arcași și aruncători cu praștia; le porunci să arunce fără încetare și porni oastea la luptă. Cronicarul Ioan Skylitzes, compilat și de Georgius Kedrenos, povestind lupta dintre Sviatoslav cu Tzimiskes, menționa existența semănăturilor de grâu și mei în regiunile de pe malul stâng al Dunării, din vecinătatea Silistrei, lucru ce dovedește că această zonă era locuită de o populație sedentară. Încercuite în Durostor, oștile rusești se aprovizionau noaptea cu aceste cereale și furaje transportate
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canus lupus). Dintre cele mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Strepthopelia decaocto), bufnița (Bubo bubo), cucu (Cuculus conorus), vrabia (Paser domesticus), cioara de semănătură (Corvus frugileus). Dintre păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Cuciur. Dintre acestea, cel mai înalt este Dolca cu 511 metri altitudine față de nivelul mării. Toate aceste dealuri, erau în urmă cu sute de ani împodobite cu păduri falnice de fag și de stejar. Astăzi însă, în locul lor se fac semănături, pădurile căzând pradă lăcomiei omului de a le defrișa pentru propriile interese. Pătura arabilă din cuprinsul comunei este un pământ argilo-nisipos pe șes, iar pe dealuri pământul este mai mult argilo-calcaros. Se mai găsesc în multe părți și aluviuni. Intrând
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
vreo doi metri adâncime de pământ argilos, și o alta și mai groasă formată din pietriș și stânci argilo-calcaroasă. Ținutul este bogat în pășuni și fânețe cu iarbă grasă iar pădurile rămase, cu animale sălbatice care mai fac uneori stricăciuni semănăturilor. Pământurile sunt fertile, bune pentru cultivarea cerealelor, în deosebi a porumbului. Pe dealurile din jur sunt cultivate mai ales livezile dar și vița-de-vie. Dealurile de asemeni mai sunt bogate și în cătină, porumbele, zgorghine, coarne, etc. toate acestea fiind culese
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate prin lege. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor") și stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
unii pe alții și lucrau în mici echipe în funcție de unelte și animale de lucru. Cei care erau mai săraci și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
pe alta cu leafa lui, pentru ca să vadă pus în locu-i pe un om care știe tot atâta sau și mai puțin decât dânsul; dincolo un arendaș e dat afară de pe moșia statului, pentru că, deși are o avere întreagă băgată în semănături, n-a plătit la termen și un deputat vrea să ia moșia cu prețul jumătate și să se folosească și de semănăturile omului... și tot așa in infinitum. Conservatorii au încercat ani îndelungați de zile a cârpi o clădire a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dânsul; dincolo un arendaș e dat afară de pe moșia statului, pentru că, deși are o avere întreagă băgată în semănături, n-a plătit la termen și un deputat vrea să ia moșia cu prețul jumătate și să se folosească și de semănăturile omului... și tot așa in infinitum. Conservatorii au încercat ani îndelungați de zile a cârpi o clădire a cărei temelie chiar e o mare greșală. Astfel i-am văzut că, înspăimîntați de delapidările de bani publici, de plastografii liberale ș. a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
face vreun supăr odăilor sau fânațelor răielii locuitorilor Moldovei sau de s-ar afla cineva din nohai sau dintr-alții și s-ar ispiti a face cât de puțin val sau cât de puțină stricăciune fânațelor, odăilor, dobitoacelor, pînilor sau semănăturilor, unul ca acela să aibă a se prinde și legal să se trimiță la Iași și acolo să i se dea certare precum se cade. Și pe locurile unde s-ar pășuna vitele noastre, oricând ne-ar arăta și ne-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pp. 114-115) Ce sunt ereziile? „Între erezii (cei vechi) au numit grupările celor care s-au lepădat și s-au înstrăinat cu totul de credință”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 188, II, în PSB, vol. 12, p. 374) „Întotdeauna semănătura de pe ogorul Domnului a fost năpădită de spini și pălămidă și mereu a răsărit în ea firele de neghină înăbușitoare, ... buruieni care au crescut, făcând să piară roada bunei credințe”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea I
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cernerii zăpezii, atmosfera pare cuprinsă de o încețoșare care nu predispune la tristețe ci mai curând dă senzația de adevărată revigorare, de speranță, de optimism, la gândul că vom avea un an agricol bun - căci sub plapuma groasă de zăpadă semănăturile sorb zăpada și se dezvoltă promițător. Ce frumos e să stai în casă la o temperatură constantă și să admiri feeria iernii devenită insistent stăruitoare pe meleagurile noastre și ale altora. Pe la prânz își face apariția și soarele strălucitor, lumina
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și elementele naturii pactizară cu silințele ce-și dădeau puținii bărbați cu simțimente naționale care reușiseră ca reprezintanți ai națiunii a esercita un control asupra guvernanților și a le dovedi degradarea morală a administrațiunii. - Ploi torențiale și continue dăsfundară pământul; semănăturile suferiră mult; comunicațiile se întrerupseră; terasamentele drumurilor de ferate dederă pe față o dată mai mult slăbiciunea cu care se construiseră; tunele se surpară; multe poduri fură luate de apă, comerțul, și cu dânsul toate ramurile de activitate ale țărei, căzură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât mai îngrijitoare cu cât știrile ce ne vin din toată țara despre starea recoltelor sânt mai rele. Lipsa de zăpadă în multe părți în timpul iernei, seceta deplină din primăvara aceasta a degerat și a istovit puterea de germinațiune a semănăturilor, încît ne amenință varga lui Dumnezeu, foametea. Când toată suflarea românească, care direct sau indirect trăiește din agricultură, căci ea alimentează totul, de la lista civilă începînd, bugetele mari ale Ministerului de Război, dobânzile colosale a anuităților drumurilor de fier, toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
paguba mare a patriotismului, pe când - daca plouă - câtă schimbare! {EminescuOpXI 139} Grâul leagă floarea-n spic, iar patrioții dezleagă limbile spre a numi reacțiunea trădătoare și înțeleasă cu străinii, iar reacțiunea, învechită în zilele rele precum se știe, privește zâmbind semănăturile și ascultă zâmbind acuzările patrioților, zicîndu-și cu gîndul: "A umplut Dumnezeu lumea cu ce-a putut, și dac-ar crește mintea pe toate cărările, ar paște-o și... liberalii; dar așa mai lasă-i să și vorbească, că doar n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să ne simtă teama, îndoielile din adâncuri. Mașina alerga cu o viteză moderată. Ieșisem din oraș. Ne aflam pe o arteră secundară în partea nord-estică a Timișoarei. De o parte și de alta a șoselei, câmpul golaș cu arături și semănături de primăvară, cu porumbiști de pe care nu rămăseseră decât cocenii scurți ca niște țepușe albe cu vârfurile în sus, cu haturi destul de dese, pe care iarba se uscase și rărise fugea și rămânea în urma noastră rece, străin, indiferent. Am înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a bușilea, cum mi-o lua altul înainte... M-am oprit înciudat măcar puteam să-L ascult, de acolo, de unde eram, dacă de văzut nu-L puteam vedea de mulțimea răsărită acolo. Doamne, și ce mai vorbea... Spunea ceva de semănături și de cel care seamănă și de boabele de grâu... câte n-a spus în dimineața aceea... parcă văd boabele de grâu care căzuseră lângă drum și pe care le mâncaseră păsările cerului, celelalte care căzuseră în pământ arid și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
aerul nu va putea fi respirat iarna (va fi umed și foarte rece), copii nu vor mai face oameni de zăpadă, nu se vor bulgări, nu vor exista sculpturile în gheață, nu va exista hotelul de gheață de la Bâlea-lac, iarna semănăturile nu vor fi protejate de zăpadă, se poate turna betonul și iarna deoarece nu îngheață. Scorul la fluența gândirii este 17 (egal cu numărul de răspunsuri corecte). Observație: „dispare ninsoarea și zăpada” reprezintă două răspunsuri (ninsoarea - fenomen, zăpada - lucru material
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
înghețată, nu vom avea cuburi de gheață); 7. Congelare (congelarea alimentelor nu va mai fi posibilă, dispar congelatoarele); 8. Construcții de gheață (nu vor exista sculpturile în gheață, nu va exista hotelul de gheață de la Bâlea-lac); 9. Protecția viețuitoarelor (iarna semănăturile nu vor fi protejate de zăpadă). 10. Lipsa înghețării (se poate turna betonul și iarna deoarece nu îngheață). Scorul la flexibilitate este 9 (cu o unitate mai mic decât numărul claselor). Răspunsuri originale, deci rare statistic: se poate turna betonul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
locuri, Paparuda și Caloianul se practicau la zile fixe: „Prima în marțea celei de a treia săptămîni, iar cealaltă în marțea sau joia celei de a cincea săptămîni după Paști”. Momentul agricol le cuprinde pe amîndouă: abia s-au încheiat semănăturile de primăvară; le urmează alte desfășurări pentru preîntîmpinarea fenomenelor previzibile: ploaia și seceta. Primul chemat și dorit (prin invocații, jocuri mimetice), celălalt nedorit și alungat (înmormntare simulată, exorcizare, măsuri punitive). În ambele cazuri se apelează la procedee ritualice și magice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ani de la povestea cîmpenească a regelui Denel, fiu de zeu, și a fiicei sale, pare că nimic nu s-a schimbat în Latium. Și aici, ca la noi, divinități de rang minor cutreieră locurile, cîntă, joacă și se „îmbăiază”, pentru ca semănăturile, livezile și turmele să crească și să rodească. Denel pare un zeu plugar, un Dumuzi al vegetației. Însuși Cezar participa la această campanie de împliniri bucolice: Zei și zeițe, voi toți care ochii avînd pe ogoare, Hrană dați noilor roade
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
circulație. Și curățenie, absența gunoaielor, pungilor de plastic, hârtiilor. O normalitate dezarmantă, o stare de funcționare și atât. Și Încă un amănunt care ne-a uimit pe toți: la margini de păduri sau liziere de copaci, prin luminișuri, chiar pe semănături, nu departe de sate, turme mai mari sau mai mici de căprioare, trei-patru până la cinci-șase. Și, din când În când, fazani deloc sperioși. Ceea ce Înseamnă că aceste vietăți nu sunt hăituite, nu se simt amenințate. Poate mai ales acest amănunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cei care și-au petrecut copilăria În lumea satului, Înainte de colectivizare, un prilej de a redescoperi o lume fabuloasă, când oamenii Încă trăiau, se valorizau și se ierarhizau prin pământul și munca lor. Ion Chelcea scrie despre muncile câmpului, despre semănături, culegerea roadelor, despre recolte. E un limbaj al sărbătoririi, elogiului, laudei, temeiurilor și perenităților, care nu poate să nu te miște. Statistici, fotografii de unelte vechi, descrieri amănunțite ale instrumentelor și lucrărilor. Nu știu cum să-mi definesc sentimentele când citesc, nostalgie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de orice cultură a oamenilor din cau za neînt reruptelor și neașteptatelor năvăliri ale Tătarilor. Fertilitatea pământului este foarte mare, dar oamenii, dedați foarte puțin agriculturii, seamănă num ai atâta grâu cât le este necesar pentru un an de zile; semănături ei nu fac înainte de 1 aprilie; de vin, ei nu duc lipsă, dar se foloses c mult de vin de miere, deoarece au miere din belșug. De neînchipuit este bogăția lor în vite. Când ară, ei înjugă la plug 12
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întregii provincii, cam 400.000 bani de aur, iar dintre aceștia sunt plătiți 60.000 sub titlul de tribut împăratului Turciei. în vederea creșterii recoltei anuale, el (Despot) a dat dispoziția ca agricultorii să-și sporească la dublu terenurile lor de semănături și a mărit cu de la sine putere impozit ele pe toate lucrurile.” Unul din motivele pentru care, desigur, cade în dizgr ația moldovenilor, fie boieri, fie răzeși, fie mân ăstiri. Dar cel mai rău i a subminat autoritatea reflecțiile sale
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o practică anterioară, așa cum relatează Rogerius că s-au petrecut lucrurile în Transilvania la marea invazie mongolo-tătară din 1241-1242 . Alți nobili din spațiul românesc, numiți în Diploma cavalerilor ioaniți, majores terae, proprietari de întinse moșii, de turme de vite, de semănături și cei amintiți în documentele papale - puternicii acelor locuri - care se opun propagandei catolice în zona episcopiei cumane de la Milcovia, deși, asemenea cnezilor stăpâni ai satelor, sunt nobili fără privilegii, fiind ei în afara unei organizații de stat, dar mai apropiați
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]