283 matches
-
remarcă consolele, bogat împodobite prin crestături. Se presupune că inițial, naosul și pronaosul erau acoperite de o singură boltă comună, dar ulterior aceasta a fost redusă doar la suprafața naosului, pronaosului fiind tăvănit. Absida altarului este acoperită printr-o boltă semicilindrică. Într-o altă etapă, probabil în urma unor lucrări de renovare din secolul al XIX-lea a fost adăugată prispa, mai largă în dreptul întrării în biserică ce se face pe latura de sud, prin pridvor. Deasupra părții lărgite a prispei este
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
tip de plan dintre cele mai evoluate din Transilvania. Planul a fost trasat, conform tradiției, dreptunghiular, cu absida altarului decroșata și poligonala. În plan se disting, mai ales, forma poligonala a pronaosului și pridvorul perimetral. În interior se remarcă bolta semicilindrica, iconostasul și pereții, pictați într-o paletă coloristica variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot observa două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tinda, precum și
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
potrivește împreună cu stâlpii târnațului, prinși parcă într-o hora în jurul lăcașului. Motivul cozii de hedyadă nu este întâmplător, întâlnindu-l atât la portalul de intrare în două locuri, la popii din tinda cât și la capetele arcului dublou de sub bolta semicilindrica a navei. Tăietura ondulata de la console se aseamănă cu banda inferioară a brâului median și cu forma vegetală a cozilor de hedyedye. Portalul spre navă este decorat cu vrejuri, probabil de iedera. În axul altarului se mai păstrează o mică
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
pronaosul fiind separat de naos printr-un perete de lemn. Acest perete este continuu doar în partea inferioară, partea superioară fiind înlocuită cu mici stâlpi de lemn, spațiile astfel create dând posibilitatea urmăririi slujbei. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Tot o boltă semicilindrică întâlnim și în absida altarului, puțin retrasă de la pereți și terminată printr-un timpan. Trecerea din naos în altar se face prin intermediul a trei intrări: cele două intrări diaconești respectiv intrarea destinată preotului. În naos se
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
naos printr-un perete de lemn. Acest perete este continuu doar în partea inferioară, partea superioară fiind înlocuită cu mici stâlpi de lemn, spațiile astfel create dând posibilitatea urmăririi slujbei. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Tot o boltă semicilindrică întâlnim și în absida altarului, puțin retrasă de la pereți și terminată printr-un timpan. Trecerea din naos în altar se face prin intermediul a trei intrări: cele două intrări diaconești respectiv intrarea destinată preotului. În naos se află și un mic
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
restaurare, făcută după planul arhitectului Einghelhart din Caransebeș s-a terminat. Iconostasul este din zid gros de piatră, pe care este aplicată pictura pe pânză în ulei. Pardoseala este din plăci rombice din reziduuri de fier de la Rusca Montană. Bolta semicilindrică este din scândură vopsită peste care e aplicată pictura pe pânză în ulei. Pictura actuală este din anul 1860, fiind realizată de pictorul I. Hesso. Antimisul datează din anul 1891, sfințit și dat de episcopul Nicolae Popea al Caransebeșului. Preoții
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
având deasupra un acoperiș piramidal. Zidul de centură, care astăzi mai are o înălțime de șase metri, este sprijinit parțial de contraforturi exterioare. În sudul cetății se află turnul de poartă cu cinci niveluri și parterul acoperit de o boltă semicilindrică. Părți din incinta fortificată au fost demolate în 1906, construindu-se din materialul rezultat o sală pentru comunitate. Fortificația care înconjoară biserica datează aproximativ din aceeași perioadă ca și schimbările majore aduse bisericii. Din zidul de incintă nu se mai
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
cât și peretele de sud au spații goale mari. Spațiul pronaosului este separat de cel al naosului prin doi stâlpi ce susțin grinzi ce separă bolta naosului de bolta pronaosului. Atât naosul cât și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
de vest și din cor duc la ipoteza că aici a existat o biserică romanică, anterior bisericii actuale, care este o biserică sală cu cor cu închidere dreptunghiulară. Zidurile sunt sprijinite pe contraforturi. Bolta deasupra sălii și a corului este semicilindrică cu penetrații și rețea de nervuri din cărămidă, care se sprijină pe pilaștri interiori de-a lungul zidului. Corul are boltă în formă de cruce, iar pe 3 laturi ale sălii sunt balcoane baroce. În cor se păstrează un tabernacol
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
pe la 1844, an înscris cu vopsea albă pe cadrul ușii de intrare). Bolta naosului este pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și suprafețele din naos, ce fac trecerea de la planul poligonal al bolții la cel dreptunghiular, se reazemă pe console cioplite. Pictura pereților a fost afectată de ploi când
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792/.../(l)una iunie/s-au zugrăvit oltariul prin mine popa Alexandru
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
În compartimentarea și boltirea interiorului bisericii, s-a abordat o împărțire realizată printr-un arc dublou ce desparte nava în două unităti inegale, boltite diferit. La vest se găsește intrarea principală a bisericii delimitată de încăperea de la baza turnului, boltită semicilindric și străpunsă pe partea de nord de scara clopotelor, cu o pătrundere în pronaos facută pe sub un arc în mâner de coș, urmează nava unde are loc o asociere între un semicilindru dispus transversal încadrat de două panouri curbate ale
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
latură în dreptul stâlpilor ce susțin greutatea bolților. Un amvon realizat din lemn e adosat laturii nordice între cele două altare. Trecerea din navă catre altar se realizează printr-un arc dublou masiv. Sanctuarul plasat într-o absidă aflată în retragere, semicilindrică la interior, este acoperit cu o semicalotă cu penetrații decorată. Trei ferestre identice cu cele din navă luminează sanctuarul. Pe latura sudică la jumătatea distanței dintre absida altarului și tribuna orgii se găsește golul unei intrări secundare. Exteriorul bisericii, este
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
vest-est și e realizată după același model de arhitectură tradițională cu turn clopotniță masiv și foișor de lemn pe latura vestică și cu un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a navei. *Nava este rectangulară acoperită cu o boltă semicilindrică turtită. Absida este semicilindrică în interior și poligonală în exterior și despărțită de navă printr-un iconostas. Pe axul absidei în partea opusă, pe vest se găsește tribuna corului susținută de arce semicirculare ce se descarcă pe stâlpi puternici. Pereții
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
după același model de arhitectură tradițională cu turn clopotniță masiv și foișor de lemn pe latura vestică și cu un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a navei. *Nava este rectangulară acoperită cu o boltă semicilindrică turtită. Absida este semicilindrică în interior și poligonală în exterior și despărțită de navă printr-un iconostas. Pe axul absidei în partea opusă, pe vest se găsește tribuna corului susținută de arce semicirculare ce se descarcă pe stâlpi puternici. Pereții interiori ai bisericii sunt
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
patru puncte cardinale. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, cu trei laturi inegale. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa contraabsidei și o alta pe peretele nordic. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la pereți la distanțe ce variază între 1.70 și 2.60 metri. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 6.15 metri), cu două ferestre dreptunghiulare terminate la partea superioară în arc de cerc, pe laturile de
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
și 2.60 metri. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 6.15 metri), cu două ferestre dreptunghiulare terminate la partea superioară în arc de cerc, pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică. Pereții tencuiți ai bisericii au fost pictați între anii 1935-1936 de zugravul Ion Doroftei din Fălticeni. Nu există mărturii care să ateste că lăcașul de cult a fost pictat anterior.
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
turnuri de apărare, astăzi putând fi văzut doar cel vestic. Turnurile erau prevăzute cu niveluri separate prin platforme, ele comunicând prin intermediul scărilor din lemn. Turnul din est se presupune că era prevăzut și el cu platforme dar avea o boltă semicilindrică. Din turnul din sud se mai păstrează doar elementele de la bază. Curtina are o înălțime de 6 până la 7 metri, la jumătatea sa putându-se observa găurile în care se fixau bârnele consolelor care susțineau drumul de strajă. În partea
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
încăpere a bisericii. Accesul din naos spre altar se face prin cele două intrări deja menționate. Cu o lungime de aproximativ 2,82 m, absida altarului are o lățime de 3,72 m și este acoperită de o mică boltă semicilindrică, ușor retrasă încheiată pe latura de răsărit printr-un timpan. Cât privește spațiul naosului, acesta este acoperit de boltă semicilindrică înaltă de 4,17 m în timp ce pronaosul are o înălțime de doar 1,81 m, fiind tăvănit cu scânduri de
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
aproximativ 2,82 m, absida altarului are o lățime de 3,72 m și este acoperită de o mică boltă semicilindrică, ușor retrasă încheiată pe latura de răsărit printr-un timpan. Cât privește spațiul naosului, acesta este acoperit de boltă semicilindrică înaltă de 4,17 m în timp ce pronaosul are o înălțime de doar 1,81 m, fiind tăvănit cu scânduri de brad. Acoperișul bisericii, din șindrilă, sporește farmecul bisericii. Acesta nu este unitar, deasupra absidei altarului fiind ușor mai scund. Spre
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
aurit fiind redate elemente vegelate. În centrul fiecărei uși, într-un medalion romboidal este pictat câte un serafim. În registrul superior al iconostasului sunt redații sfinții Apostoli avându-l în centru pe Isus Cristos. Deasupra iconostasului este redată Răstignirea. Timpanul semicilindric care închide bolta naosului spre altar este decorat cu medalioane circulare în care sunt redați prooroci din Vechiul Testament. În absida altarului se regăsesc pictați sfinții părinți: Grigore, Spiridon și Ioan. Timpanul ce închide bolta altarului este împodobit cu scena Cinei
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
încheiat activitatea fiind redeschisă în anul 1923. Pereții, din lemn de brad pe temelie de stejar, delimitează un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Consolele absidei au crestături în plan înclinat. Nava este acoperită cu o boltă semicilindrică, retrasă de la linia pereților și intersectată cu un timpan înclinat, pe latura de vest; absida, cu o boltă asemănătoare, racordată cu pereții dinspre est prin fâșii curbe. Clopotnița a fost inițial separată, dar în secolul al XIX-lea, din nevoia
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
nu mai era în funcțiune (dar din 2010 este in functiune). La acest templu a slujit ca rabin dr. Meyer Abraham Halevy în perioada 1926-1935. Ca stil arhitectonic, sinagoga este un amestec de baroc și rococo. Edificiul are o boltă semicilindrică, cu o structură de lemn cu rabiț pe șipci și trestie. Fațada principală de pe latura de vest este încadrată de pilaștri adosați. La etaj se află ferestre mari arcuite în plin cintru. În interior se află un candelabru impresionant. Suprafața
Sinagoga Mare din București () [Corola-website/Science/317403_a_318732]
-
lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost ridicată în jurul anului 1700 pe valea Crasnei, în satul Derșida. Forma pereților este dreptunghiulară, cu absida decroșată poligonală, cu cinci laturi. Pronaosul are tavanul drept, iar naosul și altarul câte o boltă semicilindrică, ultima terminându-se în timpanul de est. Acoperișul de șiță are clopotnița deasupra pronaosului, înconjurată de patru turnulețe. Se mai remarcă și brâul median în torsadă. Prispa este bogat ornamentată și este situată pe latura de sud. Chenarele șerpuitoare de pe
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]