283 matches
-
remarcă consolele, bogat împodobite prin crestături. Se presupune că inițial, naosul și pronaosul erau acoperite de o singură boltă comună, dar ulterior aceasta a fost redusă doar la suprafața naosului, pronaosului fiind tăvănit. Absida altarului este acoperită printr-o boltă semicilindrică. Într-o altă etapă, probabil în urma unor lucrări de renovare din secolul al XIX-lea a fost adăugată prispa, mai largă în dreptul întrării în biserică ce se face pe latura de sud, prin pridvor. Deasupra părții lărgite a prispei este
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
goluri de trecere laterale dispuse simetric față de golul central. Naosul are o formă aproape pătrată (5.55x5.75 metri), cu două ferestre lărgite pe laturile de nord și de sud (0.60x1.20 metri). Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.75 metri, în plan, și cu 0.30 metri pe verticală. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În prelungirea diaconiconului
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
construită o încăpere pe unde se intră direct în altar. În partea sudică a acestei încăperi a fost amplasată o fereastră de dimensiuni identice cu cele din pereții naosului. Cele două nișe au un tavan drept care se cuplează la bolta semicilindrică a altarului.
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
patru puncte cardinale. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, cu trei laturi inegale. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa contraabsidei și o alta pe peretele nordic. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la pereți la distanțe ce variază între 1.70 și 2.60 metri. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 6.15 metri), cu două ferestre dreptunghiulare terminate la partea superioară în arc de cerc, pe laturile de
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
și 2.60 metri. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 6.15 metri), cu două ferestre dreptunghiulare terminate la partea superioară în arc de cerc, pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică. Pereții tencuiți ai bisericii au fost pictați între anii 1935-1936 de zugravul Ion Doroftei din Fălticeni. Nu există mărturii care să ateste că lăcașul de cult a fost pictat anterior.
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
central, terminat în arc aplatizat. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.00x10.65 m), cu două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
a turnului, avea următorul text: se înălța la 20 de metri de scările pridvorului bisericii Colțea, el înscriind un plan în dublu H a cărui suprafață totală era de 100 mp., iar gangul de acces se încheia cu o boltă semicilindrică ce avea înălțimea de aproximativ 3,50 m. Turnul Colței era pe atunci edificiul cel mai înalt din București, forma motivul principal al intrării în curtea bisericii Colțea, din anul 1715 fiind înconjurat cu ziduri. În timp ce baza robustă amintea stilul
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
tricompartimentată. Ca o particularitate, are spre vest un turn clopotniță, alipit pronaosului, dar fără a comunica cu acesta. Turnul are un plan pătrat, este etajat, iar intrarea se face pe latura vestică. Pronaosul bisericuței are un plan dreptunghiular. Este boltit semicilindric, iar accesul este prevăzut pe latura de sud. Trecerea spre naos se face prin trei arcade sprijinite pe doi stâlpi de zidărie cu baza pătrată, iar între aceștia și pereți se află un parapet de zidărie cu grosimea egală cu
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
vest, în centru, este infățișată Adormirea Maicii Domnului, încadrată de Bunavestire și de Schimbarea la față. Pronaosul, spațiul care de obicei individualizează programul iconografic al unei biserici, are la Polovragi reprezentată o temă nouă în iconografia bisericilor de bolniță. Bolta semicilindrică a pronaosului s-a pretat foarte bine unei teme precum Sinaxarul. Tema nu a fost reprezentată în totalitate, ci s-a operat o selecție de patruzecișiopt de scene, dispuse în șase registre. Desfășurarea începe de la est cu prima lună a
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
superioară decupate spații pentru a putea fi urmărită slujba de credincioșii aflați în pronaos. Trecerea dintre cele două încăperi se face printr-un spațiu care nu este central, ci este puțin deplasat spre stânga. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. O grindă tirant leagă pereții naosului. Accesul spre absida altarului se face prin cele două uși diaconești sau prin ușile împărătești. În interiorul bisericii încă se păstrează vechile uși împărătești. Absida altarului este acoperită la rândul său cu o boltă semicilindrică
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
semicilindrică. O grindă tirant leagă pereții naosului. Accesul spre absida altarului se face prin cele două uși diaconești sau prin ușile împărătești. În interiorul bisericii încă se păstrează vechile uși împărătești. Absida altarului este acoperită la rândul său cu o boltă semicilindrică terminată cu un sfert de sferă. Acoperișul bisericii este unitar și este din țiglă. Dacă în partea de răsărit acoperișul urmează forma absidei altarului, în partea de vest acoperișul bisericii se termină drept, prelungind latura de vest a bisericii. Lângă
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
cât și peretele de sud au spații goale mari. Spațiul pronaosului este separat de cel al naosului prin doi stâlpi ce susțin grinzi ce separă bolta naosului de bolta pronaosului. Atât naosul cât și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
biserica popa Arion și cumnatul Ion și Arion, pomenește Doamne, de la facerea lumii..."" ... ""pomeni gospod dușe raba bojie Dobra, Ion, Coman, Oprea"". Spațiul interior, împărțit după rigorile cultului în pronaos, naos și absida altarului, a fost acoperit cu o boltă semicilindrică. În urma operațiunilor de reparație, pronaosul a fost tăvănit. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, biserica a fost pictată în interior. Iconografia cuprinde următoarele teme: Pilda Fecioarelor, scene din vechiul testament, Sf.Gheorghe, Intrarea în Ierusalim sau Sf.
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
comuna Vețel, localitate situată la aproape 18 km. est de Deva, în stânga Mureșului. Lăcașul are un plan simplu, de tip „sală”, cuprinzând un naos dreptunghiular măsurând în interior 5,60 x 5 m și un altar acoperit cu o boltă semicilindrică dispusă longitudinal, cărora li s-a adăugat un prenaos, tăvănit ca și naosul, având deasupra o clopotniță de lemn iar la intrare, amenajat târziu, un mic pridvor de lemn. Adăugirea pronaosului a prilejuit și realizarea, pe cele două laturi ale
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
probabil caracterstici ale coifurilor corintice ale hopliților. Coiful Montefortino era galic, la fel ca și cel de tip Coolus, care va fi folosit în perioada de sfârșit a Republicii. Polybius spunea că scutul purtat de soldații din infanteria grea era semicilindric, având o lungime de 1,2 metri și o lățime de 76 de centimetri. Sculpturile arată că era de multe ori oval.În anul 1900 a fost descoperit la Kasr el-Harit un model de scut. După ce romanii au cucerit peninsula
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
are la partea superioara patru arcade mari. Pe latura sa nordică se află o ușă care ascunde o scară îngustă ce urcă în turla-clopotniță situată deasupra pridvorului. Acolo se află șase clopote de dimensiuni diferite. Pronaosul și naosul au bolți semicilindrice întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă. Pronaosul și altarul se află supraînălțate față de nivelul naosului. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor, în care se află o ușă cu un chenar dreptunghiular. În pereții
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
în care se află o ușă cu un chenar dreptunghiular. În pereții laterali ai bisericii se află opt nișe (câte patru pe fiecare parte) cu arcuri ușor frânte, separate între ele de stâlpi încorporați în zidurile laterale. Bolta altarului este semicilindrică înspre vest și are formă de semicalotă pentagonală (cu legături spre cele cinci laturi ale absidei) înspre est. Iconografia bisericii din Dolheștii Mari este printre cele mai vechi ansambluri de pictură murală păstrate pe teritoriul fostului Principat Moldova. Prof.dr. Vasile
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
1 m - relevă un edificiu de dimensiuni medii spre mici. Pereții naosului și pronaosului erau realizați din lemn de stejar în timp ce pereții absidei erau făcuți din lemn de brad. Spațiul interior, împărțit după rigorile cultului, era acoperit de o boltă semicilindrică comună. Pictura interioară, realizată după tradiția scolii de la Feisa a împodobit întreaga biserică. Din programul iconografic ce se putea identifica înaintea dispariției lăcașului sunt amintite: în altar - viziunea patriarhului Petru, Sfânta Maria cu Arhanghelii Mihail și Gavriil, cete de îngeri
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra pereților din lungimea monumentului, câte o boltă semicilindrică. Bârnele orizontale ce formează bolta navei sunt sprijinite pe una verticală din interiorul bisericii. Acoperișul are căpriorii fixați la sud pe cununa pridvorului, iar la nord și vest pe câte o cosoroabă așezată pe consolele formate de capetele bârnelor din partea
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
Pantocrator și Duhul Sfânt, urmate în registrele descendente, spre nord și sud, de frize ale proorocilor, toate în medalioane egale, succesive, cu chipurile reprezentate în bust ale proorocilor, destul de bine individualizați portretistic. Deasupra celor doi pereți laterali, pe poalele boltii semicilindrice, în ordinea indicată de Erminii, scene din viața și patimile Mântuitorului, bine structurate compozițional, cu și mai agresive pătrunderi de elemente baroce, decât în lucrările cu caracter pur iconografic, explicabile la un pictor abia ieșit din ucenicia clujeana. Cea mai
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
de usciori simpli, dar masivi. Ușa de intrare în naos prezintă un frumos ancadrament decorat cu motivul funiei, al crucii și al rozetei. În interior pronaosul este tăvănit, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Pictura murală s-a păstrat în condiții mulțumitoare. Scenele au fost realizate la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Alexandru Popovici Zugravul (activ în jurul anului 1790). În absida altarului. pe latura estică, se află inscripția: „zugrăvitu-s-au acest oltari
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul și altarul au câte o boltă semicilindrică. Pereții interiori au fost acoperiți cu picturi în anul 1821 de zugravul Ioan Perșe, paroh al Elciului. Pictura se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote de 30 de kg; 40 de kg. Icoane: Nașterea Domnului-sec.XVII, Iisus învățător sec.XVIII
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a fost realizată de un meșter din zonă, într-un stil de factură populară, naivă, cu o cromatică veselă. Picturile din pronaos s-au distrus complet, iar tavanul a fost înlocuit. Pe bolta semicilindrică a naosului apar scene din Ciclul Patimilor, cei patru evangheliști, prooroci și mucenici în medalion. Tot pe bolta naosului se disting scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Pe peretele de vest este reprezentată scena Jertfei lui Isaac, în rest pictura
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
interior, în pronaosul tăvănit, picturile s-au distrus. De o parte și de alta a ușii de acces în naos atârnă două icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, reprezentând Încoronarea Domnului și un Deisis. Dincolo de peretele despărțitor, bolta semicilindrică de scândură (cerimea), cât și pereții naosului, au păstrat picturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1794). Ciclul iconografic se desfășoară de la sud spre vest și nord. Patimile Domnului au fost redactate într-un limbaj popular naiv, dar nu lipsit
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]