230 matches
-
meditat! Nu numai cu „codoșul” are ce are Alexandru Tăcu, În „Omul interzis”. Prostia, care adesea stă alături de codoșie, are partea ei de dispreț: „Analfabeții, Învrăjbit vârtej,/ Năvălitor din groapa altor nopți,/ Aduc prostiei Înzecit prilej/ Să-și lepede puetu-n semidocți.” (Lues latent) sau „Prostia galopează-n toată firea/ Că iapa dobitoaca la manej/ Și umedă undește născocirea/ Ridichelor Întoarse pe gâtlej”. (Hibernia) ori „Invalid și ventriloc smochinit sub cozoroc/ Blegotrop și hipospad tălpășița pentru iad/ Uite-așa cum e și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Niels Bohr, Max Delbrück). În 1933, animat de vederi „de stânga“, savantul s-a mutat cu familia la Leningrad, URSS, unde a organizat un frumos laborator de citogenetică. Câțiva ani mai târziu, atât în urma conflictului dintre citogeneticienii leningrădeni și agronomul semidoct Lâsenko, cât mai ales datorită faptului că Stalin i-a citit (citește „răsfoit“) o carte dedicată eugeniei, „intrusul american“ a fost silit să plece de unde a venit. Așa se face că Muller (cu aproape 250 de tulpini de Drosophila) s-
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
situația nefirească a folosirii elementelor regionale în scris și a propunerii lor drept literare, la ideea absurdă a coincidenței dintre limba populară și cea literară și la propensiunea ignoranților (precum povestitorii de poezii și de romane sau alte tipuri de semidocți) de a se pronunța în problemele normării și corectitudinii limbii. Ca perseverenți crescători de animale, românii ar fi putut să se distingă prin obținerea unor rase superioare de animale, iar, ca popor preponderent agrar, ei ar fi putut realiza soiuri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
slujirii regimului, oportunitate exploatată rapid de criticii literari, lipsiți de pergătire estetică și filozofică, și de inginerii activiști, lipsiți de aptitudinea de a realiza ceva. Criticul improvizator și inutil a devenit astfel ușor un activist demagog și arogant, iar inginerul semidoct și inept a devenit la rîndul său un activist învîrtitor de hîrtii și oprimator al inginerului specialist care-l complexa și-i producea disconfort. Am-bii activiști și-au putut apoi legitima privilegiile prin "dragos-tea de patrie", adică printr-o intensă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a realizat forma semnificație, cu gn trecut la mn, așa cum s-a produs în cuvîntul moștenit semn, care în latină avea forma signum. 80 Din păcate, ajungînd manie latinizantă, procedeul a dus uneori la forme aberante, pseudolatinești, susținute de semidocți, precum eu sunt, noi suntem, voi sunteți. 81 Vezi Franz-Joseph Meissner et al., EuroComRom Les sept tamis: lire les langues romanes dès le départ, Shaker Verlag, Aachen, 2004, p.166-168, 249. 82 Vezi, în legătură cu această temă, Dumitru Copceag, Tipologia limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bălăcindu-se în imaginar ca porcii lui Epicur, nu e în măsură să-mi inspire încredere. Detest falșii visători, pe ipocriți și oportuniști, pe cei ce fac frumos în fața puterii, sperând într-o medalie sau în laurii otrăviți, acordați de semidocți ajunși în fotoliile ministerelor. Dar să fim liniștiți, să ne vedem de muncile și zilele noastre: laurii se uscă degrabă pe fruntea celor nevrednici. A.B.Cu trecerea timpului, cum vă simțiți poezia? Tonul, exprimarea, temele sunt aceleași? Cu trecerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
În revistă au mai semnat: Const. Zappa, Gh. Brăileanu (Feminizare și efeminizare) Ion Țurcan (Problema Arcășiilor), George Macrin, Teodor Fecioru. * Însemnări sociologice, august 1936. Ca întotdeauna, interesantul articol al dlui prof. univ. dr. T. Brăileanu. În zilele noastre când atâția semidocți pretențioși ne amărăsc cu incursiunile lor „filosofico-sociologice”, confuze și ridicole, bătând câmpii pe coli întregi, fără să atingă esențialul unei probleme, articolele și studiile domnului prof. Brăileanu sunt adevărate revelații de logică, concizie și claritate, cu toată bogata lor informație
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Încurcați mâna când mă Întâlneau și care apoi, harnici, În spate, „aveau voie” să debiteze variantele cele mai comice și mai insolente despre persoana și scrisul meu. Da, după cum se vede, securitatea „noastră” le-a permis celor invidioși și frustrați, semidocți și impostori, să se răzbune cu vârf și Îndesat asupra cuiva care Îi Întrece radical În profesiune și care mai are și insolența de a reacționa ca un om liber. Cum adică - ca un om liber?! Adică ce, noi nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
competență a administrației nu devenise flagrantă și când granițele și informațiile din afară erau perfect filtrate, dacă nu brutal manipulate, nu puțini dintre aceștia credeau a trăi cu adevărat o „eră nouă”. Dan Deșliu, actor de mâna a doua, poet semidoct care a umplut cu versurile sale populiste mii de ore de clasă la liceu și mai bine de un deceniu toate manualele școlare, începuse binișor și destul de iute să se convingă pe sine însuși că este „al doilea Eminescu”, naș
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
era un adevărat „eșantion” de poezie adevărată și majoră. În revistele literare, pe vremea aceea, puține, erau însăilate mai ales catrene versificate ce se „remarcau” printr-un vocabular neaoș, „muncitoresc” - de tipul Deșliu! -, sau prin metafore simpliste, grosolane, pe care semidocții poeți aflați atunci în vogă - Eugen Frunză, Iureș etc. - le manevrau cu lejeritate și pe care erau obligați să le imite chiar și poeții adevărați și culți ce, voit sau ne-voit, se prostituau - susțineau, adică, linia partidului! -, precum Veronica
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cel, asemănător, din țările de la nord, „comuniste” și ele! -, dar... tineri și anarhici cum eram, am fi prețuit noi un Arghezi cu Psalmii săi, un Blaga cu întreaga sa operă aruncată la „gunoiul istoriei” (expresie ce nu aparține vreunui activist semidoct, ci chiar unor scriitori de elită, de nivelul unui Petru Dumitriu!Ă, am fi fost noi atenți la tradiție, la continuitatea gândului românesc modern, am mai fi fost noi „înfiorați” la numele unui Titu Maiorescu, amplu, abundent înjurat și el
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
re-inventarea aceleiași „realități”, făcută de poeticul și „mitomanul” Paul, pentru ca la Bunavestire ele se „îmbuce” de-a dreptul, după modelul, dacă vreți, al păpușilor de lemn rusești, Matrioșca: al „doilea Grobei”, dominantul, mentorul ce iese oarecum neverosimil din pulpana unui semidoct, stângaci până la repulsie, comis-voiajor provincial, încât cel ce citește cu atenție primele capitole poate întrezări statura dublă a personajului principal. O mare parte a criticii române nu a acceptat nici până azi această „dublură tipologică”, rod, cum spuneam mai sus
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
s-au pus la adăpost în țări libere și, mai ales, nu cei ne-creatori! Comentatorii artei și culturii, cu deosebire cei care puteau să-și exprime liber opiniile și trebuiau să lupte și să îndure inimaginabile umilințe din partea sâcâitorilor, semidocților și obraznicilor cenzori, trebuie să nu-și piardă acel respect profund, acea emoție particulară în fața actului creației - când el este autentic și rar! - și a persoanei creatorului. Și insist: „în fața persoanei creatorului”, care, atunci când el este înzestrat cu acel har
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
patimilor politice. Deveniți cetățeni, tinerii aceștia nu sunt în stare să facă o revizuire a bagajului lor intelectual, așa încât orice propagandă care îmbracă o formă familiară stereotipelor lor e acceptată fără bănuială și fără spirit critic. Tot așa omul mijlociu, semidoctul, care se informează din gazete și e deprins să nu cugete, devine pradă lesnicioasă pentru demagogiile extremiste. Antisemitism, naționalism integral, hitlerismul, kukuxclanul au fost acceptate de tineret și semidocți fără discernământ. M-me d'Oberkirch, în "memoriile" sale, spune că d.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acceptată fără bănuială și fără spirit critic. Tot așa omul mijlociu, semidoctul, care se informează din gazete și e deprins să nu cugete, devine pradă lesnicioasă pentru demagogiile extremiste. Antisemitism, naționalism integral, hitlerismul, kukuxclanul au fost acceptate de tineret și semidocți fără discernământ. M-me d'Oberkirch, în "memoriile" sale, spune că d. duce d'Aumont, privindu-se în oglindă, avea zilnic acest solilocviu: "D'Aumont! Domnul Dumnezeu te-a făcut bun gentilom; majestatea sa te-a făcut duce; fă și domnia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
limite este superior propriei condiții. * Decât deloc, mai bine... nimic. * E bine să mergi înainte, dar contează încotro te îndrepți. * Dacă vrei să atragi atenția, debitează cât mai multe prostii. * Ca să vezi mai bine, nu e îndeajuns să te uiți. * Semidocții sunt siamezi cu ignoranții. * Necunoscându-și limitele, complexații nu cunosc nici simțul măsurii. * Unora le lipsesc două simțuri: simțul măsurii și bunul simț. * Nu întotdeauna cântarul e de vină; mai este și metrul. * Există și ceea ce nu vedem. * Întunericul orbește
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
de istorie, să știe ceva geografie, să miroase politica, să priceapă miezul psihologic al unor întîmplări. Înseamnă toate acestea mai mult decît o mărime fizică numită „raport de cornere“, în baza acestui fapt jurnalistul de sport fiind socotit frivol, limitat, semidoct? Urmează cîțiva ani întinși pe aproape 300 de pagini. Toate cele 100 de editoriale au fost, la vremea publicării, articole care, conform menirii lor, trebuiau să trăiască precum libelula: o singură zi! Iată că au supraviețuit miraculos și pot fi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
caz la caz, trăsăturile esențiale ale acestuia rămân neschimbate. De cele mai multe ori el este naratorul unor istorii absurde, se prezintă cititorului ca un ins ridicol, perfect conștient de ciudățeniile lui, pe care le pune însă pe seama unui destin tragic. Este semidoctul prin excelență, care nu își acceptă condiția și, drept urmare, încearcă să iasă din desele situații nefavorabile făcând apel la bruma de cultură și la memoria sa aproximativă: versuri greșite din clasici sau citate în limba latină nepotrivite în context. Circumstanțele
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
ordonă e de vină"), iar atunci când ea îmbracă forme patriotarde, personajul este de un ridicol desăvârșit: Nu voi, stimabile, să știu de Europa d-tale, eu voi să știu de România mea și numai de România...". Discursurile sale ilustrează personajul semidoct, dar infatuat: "Industria română e admirabilă, e sublimă putem zice, dar lipsește cu desăvârșire"; "Societatea noastră, dar, noi ce aclamăm noi? Aclamăm munca, travaliul care nu se face deloc în țara noastră". Numele Cațavencu sugerează firea de mahalagiu (cață = mahalagioaică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
s-a animat foarte repede. Incitat ba de unul, ba de altul, Profesorul a început obișnuitul său „joc de-a masacrul”, inofensiv cînd îl urmărești a doua sau a treia oară, amuzîndu-se pe seama unei părți din lumea literară. Cutare? „Un semidoct!” Cutare? „Un idiot!” Cutare? „Un dobetoc!” Cutare? „Un sinistru imbecil!” Bălăiță, care se așezase la dreapta sa, ținea să pună moț, de fiecare dată, malițiilor, îndeosebi celor care îl vizau pe Eugen Barbu. Aflat odinioară printre colaboratorii acestuia, la „Luceafărul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cea mai aiuritoare a primului secretar a fost aceea că, atît în operele literare, cît și în articolele de ziar, „negativul” (cine i-o fi sugerat acest procent?) nu trebuie să depășească 10 la sută. „Ai văzut ce siguranță are semidoctul?”, m-a întrebat a doua zi Sp. „Monumentală!”, i-am răspuns. „Tocmai de aceea nu poate fi luat în serios, am adăugat. Rețeta sa e imposibil nu numai de realizat, ci și de controlat. Pentru a vedea dacă o respectăm
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scrisori -, a surprins nu numai prin părăsirea tărâmului liricii, cât, mai ales, prin dominanta lui de observație realistă și ironică, cu fixarea într-o tipologie de descendență caragialescă (dar vivace) a mediului micilor funcționari, însoțită de șarja suculentă a limbajului semidoct. Adevărata măsură a talentului de romancier, C. o dă în Femeia sângelui meu. Aici, veridicitatea împrejurărilor-cadru (Parisul, în cutremurul - bine prins - al primelor luni de război) și cea a personajului (evocat prin intermediul jurnalului intim) sunt puse în umbră de pulsația
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
însă, nu se cunoștea nimic din compoziția aerului, nimic din chimia complicată care are loc în celulele organismului, fenomenele vieții (contracția mușchilor sau bătăile inimii) trebuiau explicate într-un fel. Și în final au fost explicate cum se cuvine. Suficiența semidoctului se exprimă uneori astfel: „Ce a fost de descoperit, au decoperit înaintașii noștri. Când nu se cunoștea nimic, era ușor de descoperit ceva”. Complet greșit. Din cele care trebuie cunoscute am reușit să cunoaștem corect câte ceva, extrem de puțin, o milionime
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a fost întors pe toate fețele în lumea spectacolului. Și, cred, și-a epuizat, într-o oarecare măsură, sursele originalității sau ale unei inedite decodări. Au fost puse sub lupă teme, detalii, umorul și tipurile de umori, trimiterile istorice, spiritul semidoct și, altfel, revoluționar al pensionarului Leonida. S-a cercetat teatral, și de aici au ieșit spectacole remarcabile, vîrsta, comportamentul, ticăielile, lumea din ce în ce mai redusă și mai însingurată a bătrîneții. Aici, în dimensiunea aceasta a poposit și Kordonski. Dincolo de comentariile ironice, pamfletare
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
mari părți a populației. Roșcatul ( a se revedea Harap Alb, n.n.) și derizoriul Rasputin vasluian era cît pe ce să devină erou național, printre cei care îl exonerează de orice responsabilitate aflîndu-se, pe lîngă o liotă de avocați abisali și semidocți, și profesorul Ion Coja, cunoscut ideolog al noii drepte românești. Dar nici n-au apucat să se usuce bine florile de la căpătîiul victimei lui Corogeanu et comp., că un alt vlăstar al blîndeței și al bunătății românești, Luminița Solcanu din Iași
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]